2,825 matches
-
să intre cumva în competiție cu copilul pentru atenția și stima partenerului. Nu puține sunt cazurile în care părintele vitreg, în forme diferite, total sau parțial, este exclus din sistemul consolidat copil-părinte (biologic). • Rolurile și comportamentele părintelui vitreg sunt destul de ambiguu și confuz definite. Să fie autoritar, îngăduitor? Nimeni nu știe bine ce ar trebui să facă. De aceea, mulți părinți vitregi încearcă mai multe roluri și tipuri de conduite până când își găsesc poziția potrivită. • Foarte mulți copii sunt concomitent membri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
realistă (întemeiată) - Strong, DeVault, Sayad (1998). Cu toate că între gelozia-suspiciune și cea nejustificată există o apropiere de conținut, ele nu trebuie confundate. Suspiciunea are în general la bază indicii că partenerul cochetează sau chiar „umblă” cu cineva, numai că semnele sunt ambigue, nu e nimic sigur. Neîndoielnic că uneori suspiciunea nu are bază reală. Semnele pot fi doar simple închipuiri ale celui gelos. Pentru oricine din exterior apare limpede că nu este logic să existe motive de gelozie. În acest caz, gelozia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
publicată postum în „Viața românească”, 1969), stă mărturie pentru intuiția de romancier a lui R. Este vorba de un fel de descindere psihanalitică într-un caz tipic pentru complexul oedipian. Registrul tensional, diversitatea și nuditatea distorsionărilor sufletești ale unei legături ambigue au ca punct de plecare psihologia incertă a trecerii de la vârsta adolescenței la aceea a maturității: Igor încearcă, mai mult sau mai puțin conștient, să își reprime sentimentele incestuoase față de mama sa. R. construiește aici, cu siguranță și pătrundere, trasee
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
care oscilează între dorința de a se recăsători și gândul tainic ce pune la îndoială omnipotența divină. Deși pe parcurs tensiunea acțiunii este diminuată din cauza dialogului banal și a excesivei detalieri psihologice, inadecvată genului, drama se reabilitează întrucâtva prin finalul ambiguu, șocant: o femeie cade pe scări în timp ce un glonț pornește din arma unui bărbat, fără să fie precizată direcția, interpretarea rămânând astfel deschisă, între ipoteza sinuciderii și cea a asasinatului. Motive biblice apar în drama în trei acte Cain (1920
SABARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289415_a_290744]
-
răscruce al existenței, protagonista încearcă să se regăsească prin filtrul întâmplărilor trăite și din perspectiva celor din jur, perspectivă la care o împinge profesia de jurnalist. Unitatea romanului e în special stilistică și de atmosferă, evenimentele și personajele fiind estompate, ambigue. Și mai aproape de formula antiromanului este Podul de vise (1989), care are în centru un personaj-simbol și o metaforă, aceea a podului de lemn mișcător, șubred și periculos, pe care eroina reușise să îl traverseze în copilărie fără ajutorul mâinilor
SANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
război a Îngreunat mai degrabă operațiunile militare. Comandamentul militar american a fost frustrat nu numai de deficiențele militare ale europenilor, dar și de ceea ce a fost perceput a fi inepția generalilor europeni. Politica a interferat de multe ori, trimițând semnale ambigue lui Miloseviå despre intențiile aliaților și determinarea lor de a lupta. Generalul Wesley Clark, comandantul forțelor NATO, s-a plâns că deciziile militare erau În mod continuu criticate și amânate, În timp ce europenii se frământau din cauza ramificațiilor legale și politice. „Americanii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai puțin favorabilă, astfel încât ea are diferite grade de intensitate. Pe acest principiu sunt construite scările de atitudine. Postulatul teoretic al bipolarității nu este atestat întotdeauna în cercetările empirice (punctul zero al continuumului poate fi saturat de necunoaștere, răspunsuri neutre, ambigue și ambivalente sau stări conflictuale). Proprietatea de bipolaritate a atitudinilor a fost nuanțată în mai multe direcții majore. Astfel, când studiem prin anchete și sondaje atitudinile (opiniile) unei mase mari de indivizi, vom găsi aproape cu necesitate întreaga gamă, de la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de notat că unele situații apar clar ca solicitând asistență urgentă (un bătrân care a căzut și nu se poate ridica, un individ care este pe punctul de a se îneca, o casă care ia foc ș.a.), în timp ce altele sunt ambigue (un zgomot de căzătură noaptea în apartamentul vecin sau pe scări). Apoi, și în aceste cazuri percepția propriu-zisă este totdeauna însoțită de interpretări și definiri ale contextului. Într-un experiment (Shotland și Straw, 1976), un lot de studenți au fost
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aprobat și prețuit de cei din jur. O inhibă în mai multe condiții și prin mai multe mecanisme, despre care vom vorbi în continuare. Ceilalți influențează în măsură considerabilă definirea situației, interpretarea ei ca gravă sau nu. Atunci când împrejurările apar ambigue, mai puțin structurate, dacă nu intervin alții, înseamnă pentru prezumtivul donator de ajutor că nu există situație critică. Mai mult, în împrejurările când mai mulți indivizi asistă la o scenă interpretabilă ca necesitând intervenție, fiecare așteaptă de la ceilalți să primească
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ori neexistând o majoritate absolută de opinii. O situație aparte o au răspunsurile „nu știu”. Ele sunt date, de obicei, de două categorii de oameni: cei pe care nu i-a interesat chestiunea respectivă și cei care au o judecată ambiguă asupra ei. Teoretic, acest gen de răspunsuri contează mai puțin pentru configurația opinională de la un moment dat, dar nu trebuie omis că, în conjuncție cu anumiți factori (un anume conținut propagandistic, de pildă), răspunsurile „nu știu”, „nu mă pot pronunța
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mentalitatea modernă, pentru care mitul nu este altceva decât o fabulă, o poveste, științele tradiționale îl consideră a fi explicația ontologică a lumii, „adevărul penultim”, în spatele căruia se întrezărește, într-o străfulgerare, chipul Creatorului. Pentru exeget, mitul este o „realitate ambiguă”, „echivocă”, a cărei esență antinomică nu poate fi surprinsă cu mijloacele cunoașterii de tip științific. Încercarea de explicare, de definire a mitului de către antropologie și istoria religiilor, în lipsa considerării relației cu adevărul primordial, nu poate duce decât la pierderea irevocabilă
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
acestea clare și concise; astfel, cercetările au arătat că liderii sunt percepuți ca vorbind mai clar și mai fluent decât ceilalți membri ai grupului. Cu cât sarcina care trebuie rezolvată de către grup este mai complexă, iar rolurile membrilor sunt mai ambigue și climatul negativ, cu atât abilitățile de comunicare ale liderului devin mai importante; - comunicarea unei bune stăpâniri a sarcinii de grup; în acest mod, înainte de toate prin comunicare, liderul dovedește cunoștințe extinse despre sarcină, abilități de organizare și interpretare a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la problematică (o listă cu toate aceste întrebări va ajunge la fiecare dintre ei); moderatorul se va comporta așa cum am văzut deja la strategiile privind conflictul, în direcția oferirii unei egalități în oportunitatea de a vorbi și va clarifica remarcele ambigue (ori va cere participanților să o facă). Discuția-panel poate fi completată cu două alte perspective: 1. intervievarea publicului (audienței) de către o persoană aleasă anume pentru acest scop, care va reprezenta publicul și va oferi mai mult dinamism și interacțiune dezbaterii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
câțiva ani mai târziu, Veste bună (dramă pasională compusă pentru actrița Maria Ventura) este un text de maturitate, care a suscitat admirația lui E. Lovinescu. Piesă de atmosferă, chiar dacă nu propriu-zis „ibseniană”, cum s-a afirmat, drama mizează pe fascinația ambiguă stârnită de vitalismul - poate cam șarjat, dar cu umbririle sumbru-extatice ale fatalității etc. - al unui personaj masculin „puternic”, ce ignoră candid constrângerile moralității burgheze comune. Puțin cunoscut, nereluat pe scenă după război și publicat abia în anii ‘70, textul rezistă
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
și, împinsă pînă la ultimele consecințe, îl face uneori să disprețuiască toate științele teoretice, cu atît mai mult dacă sînt profane. Cărțile a doua și a treia sînt dedicate acelor signa ale lucrurilor, și se insistă în special asupra „semnelor” ambigue și necunoscute: de ce anumite lucruri sînt indicate în mod ambiguu? Evident, „semnul lingvistic” are adesea un caracter arbitrar. Și cum cuvintele cele mai importante și relativele lor signa sînt cele din Scriptură, de aici rezultă și necesitatea de a înțelege
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
disprețuiască toate științele teoretice, cu atît mai mult dacă sînt profane. Cărțile a doua și a treia sînt dedicate acelor signa ale lucrurilor, și se insistă în special asupra „semnelor” ambigue și necunoscute: de ce anumite lucruri sînt indicate în mod ambiguu? Evident, „semnul lingvistic” are adesea un caracter arbitrar. Și cum cuvintele cele mai importante și relativele lor signa sînt cele din Scriptură, de aici rezultă și necesitatea de a înțelege cum se cuvine Scriptura, chiar dacă, teoretic vorbind, orice interpretare, chiar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Draconțiu, despre care nu știm mare lucru în afara unui singur episod din viața sa, a fost întemnițat sub regele Guntamundus, ce a domnit în Africa între 484 și 496, fiindcă a scris, așa cum el însuși ne spune într-o formă ambiguă și întortocheată, un cînt de preamărire a unui personaj pe care n-ar fi trebuit să-l amintească; pentru aceasta Draconțiu a fost, pare-se, denunțat și regele Guntamundus l-a aruncat în închisoare, unde ar fi scris un poem
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
întotdeauna îndeamnă, precedă și ajută voința noastră, iar răsplata pe care și-a obținut-o liberul nostru arbitru pentru pioasa lui osteneală nu e un merit propriu, ci un dar primit prin intermediul harului”. însă această indicație a lui Ghenadie este ambiguă, deoarece dă de înțeles că opera lui Faustus ar fi pe de-a-ntregul ortodoxă, cînd, de fapt, cel ce expunea acele idei era un semipelagian. Oricum, în această scriere, Faustus a fost invitat să adune rezultatele conciliilor ținute în Gallia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
acesta), fie argumentîndu-și propriile idei, contrare celor ale predestinațienilor (care, de altfel, nu sînt ideile autentice ale lui Augustin). De aceea, declarația autorului, care îl glorifică pe Augustin ca maestru al vremurilor sale, ar trebui să fie considerată o invenție ambiguă. Dar dacă autorul Predestinatului este Arnobiu, atunci lucrurile se schimbă: autorul n-ar fi un pelagian, ci ar fi sincer în aprecierea sa pozitivă referitoare la episcopul de Hippona, deși respinge consecințele extreme ale augustinismului. în sfîrșit, trebuie să amintim
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
din „sfinții părinți”, Chiril vrînd să demonstreze că respectă tradiția ortodoxiei catolice. De altfel, în scrierea lui Andrei erau vizate nu atît greșelile lui Chiril, cît, mai degrabă, contradicțiile dintre anatematisme și precedentele sale scrieri, ca și folosirea unei terminologii ambigue și imprudente. Mai dur e tonul folosit contra lui Teodoret, care îl criticase aspru pe Chiril pentru că folosea o terminologie eretică și plină de blasfemii și pentru că aducea înnoiri nelegiuitei doctrine a lui Apolinarie. în timp ce era arestat la Efes, a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
divinității în Cristos), și îi reproșa imprecizia și ambiguitățile limbajului. La Anastasie Sinaitul (Hodegos 22) s-a păstrat un lung fragment al lui Andrei contra lui Chiril (posterior confutației celor douăsprezece capitole, scrisă de Teodoret), în care este atacată folosirea ambiguă de către Chiril a termenului hypostasis. S-au mai păstrat în latină, în Synodicon contra Tragediei lui Irineu, mai multe scrisori ale lui Andrei, adresate mai ales lui Alexandru din Hierapole, în care discută criza nestoriană. într-o epistolă adresată lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care activează în sfera religiei, ci și oamenii care fac istoria acelor vremuri. De altfel, perioada de care se ocupă Sozomen e diferită de aceea prezentată de Eusebiu: o dată cu triumful Bisericii, Biserica și Statul se confundă, iar situația a devenit ambiguă. Așa cum observă Grillet, „o istorie a Bisericii atît de desacralizată devine mai accesibilă pentru profani, care au mai multă nevoie de informație decît de convertire; prin urmare, aceasta nu este o operă de apologie a creștinismului, ci mai degrabă un
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
recunoștință" pentru "mult iubitul și stimatul tovarăș NC", pentru el, "marele Erou între eroii neamului românesc șetc.ț" ca și "adâncul respect, sentimentele noastre de aleasă considerație și deosebită prețuie șam comentat cuvântul deosebit, din Ll, cu sens de hiperbolă ambiguă, în "rău" ca și în "bine"ț tovarășei Elena Ceușescu (urmând epitetele și calitățile politice, științifice obligatorii: când i se adresa un mesaj ori se vorbea despre ea: "eminent om politic și savant de largă recunoaștere internațională șetc.ț"). Două
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
să creăm etc. -, plus un infinitiv - a asigura - și gerunziul cu valoare verbală - cinstind). Din cele 26 de S, izbesc cele 6 nominalizări (Nmzi), acele "abstracte verbale" caracteristice limbii române, frecvente în Ll a "Epocii", și în al căror statut ambiguu, bivalent (S și V) prevalează valoarea verbală (semnificativ: "șîndemnul laț acțiune", "mobilizarea", "lupta" etc. specifice dictaturii comuniste): înflorirea< a înflori sporirea< a spori - căci să remarcăm și faptul că sunt precedate de pentru). Întâlnim - cum altfel! - și unul dintre cuvintele
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
Pavel Șușară Camelia Crișan Matei, martor și agent provocator Într-o lume butaforică, animată de cortine, efecte scenice și grile care individualizează și compartimentează spațiile, personajele Cameliei Crișan Matei sînt niște actori ambigui, în plin exercițiu al unui rol nici el foarte clar. Anatomii spectrale, dacă paradoxul poate fi acceptat, cu o dimanică susținută prin cine știe ce mecanisme abisale, fără nici o trimitere și fără nici o justificare în context, apar din neant, execută sumar un
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]