2,414 matches
-
Worth Publishers, Inc., New York. Liiceanu, A. (2003), Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți (Les blessures de la mémoire. Nucșoara et la résistance des montagnes), Polirom, Iași Markova, I. (1999), „Sur la reconnaissance sociale”, Psychologie et société, 1. Mărgineanu, N. (1991), Amfiteatre și închisori (Amphithéâtres et prisons), Dacia, Cluj-Napoca. Monteil, J.-M. (1993), Soi et le contexte, Armand Colin, Paris. Moscovici, S. (1961), La psychanalyse, son image et son public, PUF, Paris. Moscovici, S. (2002), Urmele timpului. Iluzii românești, confirmări europene (dialog
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Al. I. Cuza” și Facultatea de Hidrotehnică din cadrul Institutului de Construcții (1966-1971). A lucrat ca inginer proiectant și cercetător în construcții hidrotehnice. Debutează la „Luceafărul” în 1965, iar editorial cu placheta Elementele, apărută în 1970. A mai colaborat la „Ramuri”, „Amfiteatru”, „Viața românească”. ș.a. De la prima carte, Elementele, V. se dovedește un poet aplecat spre calofilie, iubitor al sonorităților ce imprimă versurilor o eleganță care tinde spre prețiozitate. Rima și ritmul derivă dintr-o cantabilitate căutată, poetul demonstrând o plăcere artizanală
VOINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290626_a_291955]
-
proză scurtă Aripa grifonului, îi apare în 1980, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Refuzând afilierea și înserierea literară, V. rămâne atașat prin fire subterane de mediul literar clujean, precum și de programul desantist. Mai e prezent în „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Cuvântul”, „Interval”, „22”, „Euphorion”, „Arca”, „Discobolul”, „Poesis”, „Ziarul de duminică”, „Contemporanul-Ideea europeană”, „Familia”, „Astra”, „România literară” ș.a. Ocazional a semnat și Alexandru Sarca. Este de două ori premiat în anul 2002, cu Premiul Filialei Cluj
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
La recomandarea lui Dumitru Stăniloae, din 1970 până în 1972 a beneficiat de o bursă de studii la Universitatea din Köln. Debutează cu versuri la „Tribuna” (1963) și își publică cea dintâi carte, Poarta cetății, în 1966. A mai semnat în „Amfiteatru”, „Luceafărul” ș.a. Cronologia volumelor lui P. nu corespunde cu perioadele de elaborare, și aceasta atât din cauza ritmului de lucru al scriitorului, cât și din cauza imixtiunii ideologicului ori chiar a cenzurii. De aceea, cu toate că se afirmă deplin după 1970, poetul ar
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
1985. Primele încercări poetice îi apar în revista „Zorile” a Liceului „Gh. Barițiu” din Cluj, debutul propriu-zis având loc în 1974, la revista „Echinox”, al cărei redactor a și fost între 1974 și 1976. A mai colaborat la „Steaua”, „Vatra”, „Amfiteatru”, „Familia”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Apostrof”, „Tomis”, „Astra”, „Argeș”, „Calende”, „Poesis”, „Contrapunct” ș.a. În 1990 a scos, împreună cu un grup de tineri scriitori din Cluj-Napoca, publicația „Graffiti”. Deși cronologic face parte din generația optzecistă, în momentul debutului P. nu îi
POP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
Cultural al României la Budapesta (din 1999). Debutează cu poezie în „Tribuna” (1968), iar editorial în 1972, cu volumul Castelul din siclame albe, însoțit de o recomandare a lui Victor Eftimiu. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Amfiteatru” ș.a. Activă traducătoare din limba maghiară, P. obține premiile „Füst Milan” și „Déry Tibor”. Discursul liric se circumscrie la P. unui ceremonial tragic al cuvântului care ființează sub semnul unei crispări interioare: „De atâtea cântece / s-a vestejit iarba din
POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
2000) și al Universității „Humboldt” din Berlin (2001). P. s-a afirmat ca unul dintre cei mai înzestrați eseiști ai generației sale. A debutat încă de pe când era student, în 1968, cu un eseu despre originile artei, apărut în revista „Amfiteatru”, colaborând ulterior și la „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Viața românească” ș.a. La douăzeci și șase de ani îi apare prima carte, Călătorie în lumea formelor (1974), în care face dovada unei reale puteri asociative, întemeiată pe o solidă
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
POPA, Cornel George (6.VII. 1958, Popricani, j. Iași), prozator. Este licențiat ca inginer constructor. Lucrează ca muncitor necalificat, pedagog, recepționer, primitor-distribuitor, funcționar, ziarist. Colaborează la publicațiile „Opinia studențească”, „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Orizont”, „Cronica”, „Timpul”, „Contrapunct” ș.a. Volumul de debut al lui P., Cincizeci și șase de blitzuri și alte chestii (1992), conține proze scurte sau foarte scurte a căror eterogenitate, coroborată cu performanța lor stilistică, probează versatilitatea și mobilitatea autorului. Culegerea
POPA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288904_a_290233]
-
asistent, iar din 1966 ca profesor prin concurs, la Facultatea de Filologie din București și la Universitatea din Craiova, unde va fi și decan din 1969 până în 1974, asigurând până în 1976, ca redactor-șef, și conducerea revistei „Ramuri”. Continua, în amfiteatru, vechiul stil maiorescian al prelegerii magistrale. Avea, totuși, o cordialitate remarcabilă în relațiile cu studenții și la examene dădea întotdeauna note mari. Era ceea ce se cheamă un om bun, în ciuda atitudinilor lui războinice din presa literară. Trăia, în ultimii ani
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
culturală a ziarului „Zori noi” din Suceava. Student fiind, e prezent cu poezie în mai toate revistele ieșene și inclus în antologia Cerul în apă (1970). A colaborat la „Iașul literar”, „Alma Mater” („Dialog”), unde semnează cu pseudonimul Daniil Vania, „Cronica”, „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Clopotul” (Botoșani) ș.a. Debutează cu un volum personal, Frații mei blânzi, în 1974. A doua și ultima carte antumă, Aurea saecula, iese de sub tipar în 1977. Încă din Frații mei blânzi, P. apare ca un poet
POPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
Americii, Marea Britanie, Spania). Debutează cu poezie în „Convorbiri literare” (1973). În studenție este, pe rând, redactor, secretar general de redacție, redactor-șef adjunct și redactor-șef la revista „Dialog”. Colaborează la „Opinia studențească”, „Vatra”, „Apostrof”, „Orizont”, „Viața românească”, „România literară”, „Amfiteatru” ș.a. A publicat poezie și în reviste din străinătate, fiind distins cu numeroase premii literare internaționale. Deși se manifestase ca poet încă de la începutul anilor ’80, P. reușește să publice primul volum, Utopia posesiunii, abia în 1990, fiind distins cu
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
Sport-Turism) (1971-1985) și la Editura Albatros (1985-1991), la „Vocea României” (1992-1998) și „Manuscriptum” (din 1999). Este fondator și director al revistei „Colibri” (1990-1991) și al editurii cu același nume. Colaborează la „Luceafărul”, unde debutează în 1963, „România literară”, „Argeș”, „Ateneu”, „Amfiteatru”, „Steaua”, „Vatra”, „Cronica”, „Manuscriptum”, „Orizont” ș.a. Este distins în 1968 cu Premiul pentru poezie al revistelor „Viața studențească” și „Amfiteatru”, care premerge debutului în volum, cu Obsesia păsărilor (1970). Pe fundalul unei intense activități jurnalistice, marcată de apariția ulterioară a
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
revistei „Colibri” (1990-1991) și al editurii cu același nume. Colaborează la „Luceafărul”, unde debutează în 1963, „România literară”, „Argeș”, „Ateneu”, „Amfiteatru”, „Steaua”, „Vatra”, „Cronica”, „Manuscriptum”, „Orizont” ș.a. Este distins în 1968 cu Premiul pentru poezie al revistelor „Viața studențească” și „Amfiteatru”, care premerge debutului în volum, cu Obsesia păsărilor (1970). Pe fundalul unei intense activități jurnalistice, marcată de apariția ulterioară a numeroase volume de reportaje - Țara fântânilor (1972), Rapsodii la vatra Mioriței (1975), Reîntâlnire cu cetatea adolescenței (1979), Carte de dragoste
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
profesor de liceu. În 1980 debutează în „Orizont” și ulterior figurează în volumul colectiv Drumul cel mare (1985), iar prima carte de proză, Indiile galante, îi apare în 1993, fiind distinsă cu Premiul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor. Colaborează la „Amfiteatru”, „Viața studențească”, „Forum studențesc”, „Aradul literar”, „Vatra”, „Familia”, „Calende”, „Focus Vest” ș.a. Dincolo de formele epice folosite (narațiunea obiectivă, rememorarea, documentul, jurnalul etc.), proza lui P. relevă câteva trăsături ce indică un autor capabil să evite excesele și să controleze efectele
PORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
școala elementară și începe liceul la Craiova (1956-1962), fiind absolvent al Liceului „I.L.Caragiale” din București (1967) și al Facultății de Limba și Literatura Română, secția română-franceză, a Universității bucureștene (1972). Ca student, este redactor la „Universitas” (1968-1969), la revista „Amfiteatru” (1970-1972). Lucrează apoi la Editura Albatros (1972-1974) și la „Tribuna României” (1974-1985). În octombrie 1985 emigrează, stă un an în Franța și apoi pleacă în Statele Unite ale Americii, stabilindu-se la New York. Din 1986 până în 1989 urmează cursuri de master
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
și comparat, în aceeași perioadă fiind bibliotecar la Facultatea de Drept de la New York University, unde din 1966 va deveni profesor, director al Bibliotecii de Drept și decan asistent al Facultății. A debutat în 1968, cu proză și eseu critic, la „Amfiteatru”. După refuzul mai multor edituri de a-i edita volumul de nuvele Orașul prenatal, abia în 1980 își vede publicată prima carte, eseul Antoine de Saint-Exupéry. Aventura conștiinței. A colaborat cu eseuri și cronici literare la „Amfiteatru”, „Tribuna României”, „România
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
eseu critic, la „Amfiteatru”. După refuzul mai multor edituri de a-i edita volumul de nuvele Orașul prenatal, abia în 1980 își vede publicată prima carte, eseul Antoine de Saint-Exupéry. Aventura conștiinței. A colaborat cu eseuri și cronici literare la „Amfiteatru”, „Tribuna României”, „România literară”, „Luceafărul”, „Dialog”, „Echinox”, „Ramuri”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Caiete critice”, „România liberă”. Din 1990 publică volume și studii în domeniul dreptului internațional și comparat în reviste americane de specialitate și traduceri de poezie românească în
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
Elveția, textele, amplificate ca număr în timp, formând substanța unor excelente volume intitulate Ore franceze (I-II, 1979-2002), primul fiind distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Continuă să colaboreze cu eseuri, cronici, studii și interviuri la „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Echinox”, „Amfiteatru”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Vatra”, „Familia”, „Viața românească” ș.a. Participă la realizarea unor lucrări colective, precum Scriitori români. Mic dicționar (1978) și Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002), Studii literare, coordonat de Ion Vlad, Eminescu după Eminescu (1978), coordonat
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
criticul Paul Georgescu pentru caracterul citadin și novator, dar criticat de alți comentatori pentru o prea vizibilă raliere la stilul poeziei moderne americane. Ca prozator, începe cu povestiri publicate în presă (una dintre ele, Moartea din fereastră, câștigă Premiul revistei „Amfiteatru”), iar în 1967 îi apare primul volum de proză scurtă, intitulat tot Moartea din fereastră. Ca romancier, începe cu Prins (1969), o descriere sinceră și tristă a „generației fără idealuri”, captivă a comunismului. Romanul Dulce ca mierea e glonțul patriei
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
în epocă. Aflat în postura de scriitor de succes, unanim apreciat și situat în prim-planul vieții literare, P. petrece o parte din anii 1971-1972 la Viena, ca bursier al Premiului Herder. Colaborează la „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Amfiteatru”, „Argeș”, „Teatru”, „Contemporanul”, „Argeș”, „Scânteia tineretului” ș.a. cu eseuri privind estetica prozei contemporane, comentarii despre literaturile engleză și americană, ulterior adunate sub titlul Între Socrate și Xantipa (1973). E admirat de un public larg și curtat de oficialitate, fiind, între
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
cadru didactic asociat la Universitatea Media, iar în 2003 și la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București. Debutează în 1967, într-o gazetă din Bacău, dar adevăratul debut poate fi considerat cel din 1972, la „Amfiteatru”, iar prima carte, Povestiri terminate înainte de a începe, îi apare în 1981. Este inclus în culegerea colectivă Desant ’83, alături de Mircea Nedelciu, George Cușnarencu, Ioan Lăcustă, Constatin Stan, Gheorghe Crăciun, Mircea Cărtărescu ș.a., scriitori care vor ilustra optzecismul. Colaborează la
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
Constatin Stan, Gheorghe Crăciun, Mircea Cărtărescu ș.a., scriitori care vor ilustra optzecismul. Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Vatra”, „Ateneu”, „Tomis”, „Contrapunct” ș.a. A semnat și Andrei Tomșa. I s-au acordat mai multe premii, din partea revistelor „Luceafărul” (1980), „Ateneu” (1981), „Amfiteatru” (1985). Sub un titlu provocator, primul volum al lui P. însumează, s-ar putea spune, teste de abilitare prozastică, atestând o surprinzătoare maturitate. Deținător al tuturor secretelor de meșteșug, autorul „povestirilor terminate înainte de a începe” experimentează, ca mai toți optzeciștii
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
parte din grupul de studenți și tineri scriitori care întemeiază cenaclul Echinox (1967) și revista cu același nume, unde este redactor (1968-1973) și unde va debuta, semnând uneori și Lia Negru, trece apoi la „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”. Mai colaborează la „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața studențească”. Dispariția prematură a frânt evoluția unui talent „de superioară înzestrare” (Ioana Em. Petrescu), R. fiind un critic ce s-a ilustrat convingător prin eseurile, cronicile și recenziile risipite în paginile publicațiilor la care a colaborat
RADU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
consacrat lui Radu Stanca. Student încă, se remarcă în cenaclurile literare clujene, debutând cu versuri, în 1964, la „Tribuna”. În 1969 îi apare primul volum de poezii, Elegii sub stele. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Echinox”, „Vatra”, iar după 1989 și la „Minerva” (Bistrița), „Târgoviștea”, „Adevărul de Cluj” ș.a. La terminarea studiilor universitare este angajat muzeograf la Muzeul „Octavian Goga” de la Ciucea (1970-1971), apoi, timp de trei ani, își caută loc într-o redacție, dar
RACHIŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
alături versiuni din Tennyson, Édouard Pailleron, Sully Prudhomme, Rückert, François Coppée, Paul Verlaine, Francis Viélé-Griffin și Edmond Rostand. Balanța se înclină oarecum în favoarea simbolismului în ciclul Studente, ce reține atenția prin surprinderea atmosferei de un exotism sublimat, intelectualizat, a lumii amfiteatrelor. Originalitatea temei, buna utilizare a sugestiei și stăpânirea versificației nu compensează total deficitul de forță lirică. Însușirile artizanului, familiarizarea îndelungă cu spiritul culturii medievale, răbdarea de giuvaergiu în cizelarea poeziilor cu forme fixe vor face însă din R. un tălmăcitor
RALLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]