2,431 matches
-
acționează în mod congruent. Afară îl așteaptă trei activități: să-l ajute pe un bolnav să înfrunte moartea, să împace doi vrăjmași; să aplaneze diferendul dintre doi încăpățânați. în mod vizibil, dragostea față de aproape motivează aceste comportamente generoase și binevoitoare, amicale și pline de amenitate. Nu putem avea nicio îndoială că Epicur ar fi acționat la fel... 12 Epicur cristic și Hristos epicurian. Erasmus amintește etimologia: Epicur - epikouros - este cel care salvează. Dar cine salvează mai bine ca Isus? Astfel, Hristos
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de ce să te temi de moarte. Philodemos completează portretul cerului, cel puțin al zeilor materiali - deși aceștia sunt constituiți din atomi mai subtili, mai fini decât alții. Filosoful trebuie să fie prietenul zeilor pentru că zeii sunt prietenii filosofilor. Relația pașnică, amicală, ca să zicem așa, dintre ei generează o seninătate utilă pentru abordarea sfârșitului unei existențe. Dar, în ceea ce-i privește pe zei, trebuie să adăugăm și niște detalii specifice lui Philodemos: frumusețea lor, de exemplu, dar și posibilitatea de a fi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Corneliae Papacostea Danielopolu in memoriam, București, 1999, p. 17-27. 1986 am semnalat existența celor pe care le-am găsit în catalogul fondului Legației din Turcia de la Arhivele Generale Regale din Haga. Ele ne-au fost accesibile prin xerocopii, transmise cu amicală bunăvoință de către Elisabeth van der Linden, fost lector de olandeză la Universitatea din București. Între limitele cronologice 1724-1809, ele se orânduiesc astfel: nouă scrisori domnești, șapte răspunsuri ale diplomaților olandezi, trei scrisori ale postelnicului Constantin Ipsilanti, o scrisoare de la marele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
op. cit., p. 251. • Datorită tratamentului bun acordat musulmanilor din Dobrogea, sultanul îi va spune lui Dimitrie Brătianu, în februarie 1880, cu ocazia unui dineu, că „o necesitate imperioasă pentru Poartă și pentru România este de a întreține relațiile cele mai amicale“, în N. Ciachir, România în Sud Estul Europei, 1848-1886, București, Editura Politică, 1968, p. 201. • Cuvântările Regelui Carol I, 1866-1914, vol. I, 1866-1886, ediție îngrijită de C.C. Giurescu, București, Fundația pentru Literatură și Artă, regele Carol II, 1939, p. 345
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să afirme necesitatea unei opțiuni „între noi și Rusia“ sau, după cum afirmă unele ziare austriece, „Va trece ea de partea noastră dacă începem prin a pune pumnul sub nasul lui Carol I“59. Conștiente fiind de necesitatea existenței unei relații amicale cu AustroUngaria, cercurile guvernamentale românești își exprimau, la sfârșitul lunii septembrie, disponibilitatea de a colabora cu dubla monarhie, dar și hotărârea de a-și apăra interesele ce le-au fost garantate prin tratatele internaționale 60. România considera că tocmai datorită
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
L’ère nouvelle. La dictature, București, 1886, p. 85-87, 90. • C. Gane, op. cit., p. 242. • Titu Maiorescu, op. cit., p. 179. controversatului lider moldovean avea să-l informeze și consulul habsburgic la Iași, von Schlich, pe șeful său contele Hoyos. Relația amicală pe care fiul fostului domn Mihail Sturdza o avea cu Kazarinov, consul rus la Iași, nu putea să-i scape diplomatului austriac 66. Revenind la susținătorii proiectului amintit trebuie să spunem și faptul că nu exista un consens deplin în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ce ar putea fi apreciat. Nici reorganizarea administrației, nici reforma justiției și nici problema agrară n-au fost soluționate satisfăcător, „situația este mai deplorabilă ca niciodată“, iar domnitorul profită de efectul produs de călătoria sa la Constantinopol și de ajutorul amical oferit de marchizul de Moustier pentru a acredita ideea că „guvernul împăratului (Napoleon al III-lea) și maiestatea sa însăși i-au dictat întreaga sa conduită“47. Dorind să evidențieze adevăratul rol al Franței și sprijinul pe care ea l-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și militare reprezentau o parte vitală a sistemului de securitate 1. Până în 1938, Marea Britanie nu a avut, față de aceste două state, o strategie bine conturată. Cel puțin în cazul României, raporturile bilaterale din perioada interbelică ar putea fi caracterizate drept amicale, însă nu mai mult2. Din acest punct de vedere, acțiunile diplomației britanice, atâtea câte au fost, s-au desfășurat într-o manieră oarecum aleatorie, având la bază unele principii generale ale Societății Națiunilor și sprijinirea eforturilor de menținere a statuquo-ului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în contextul european interbelic 1919-1939, București, Editura Militară, 1981, p. 333-337. • Mai mult chiar, Polonia s-a abținut de la semnarea Tratatului de la Trianon. În ciuda acestui lucru, alianța cu România s-a menținut. În același timp, Polonia a dus o politică amicală față de Ungaria în perioada interbelică, datorită, nu în ultimul rând, faptului că Ungaria a permis tranzitul pe teritoriul său a armamentului pentru Polonia, în timpul conflictului acesteia cu sovieticii din 1920. Vezi Pologne 1919-1939, I, Vie politique et sociale, Neuchâtel, Éditions
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
tăcerea. Simt cum mă Învinețesc de nervi. — Haide, Bex, fă-o. Suze mă Înghiontește cu piciorul. — Ai fi foarte bună! — Eu unul vin, spune Luke. CÎnd e? — Nu e nevoie să fie o chestie oficială, spune Jess. Doar o discuție amicală despre cum să reziști presiunii societății de consum. Mai ales acum că ești gravidă. Clatină din cap. — E absolut ridicol cîte prostii se simte lumea obligată să cumpere copiilor ei. — E vina cataloagelor, spune Luke grav. — Ce părere ai, Becky
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
meu. Și dacă e o fată? O Becky Bloomwood, În miniatură. Cred c-ar trebui să te Întorci la birou cît mai repede, Luke, să mai cîștigi niște bani. O să ai mare nevoie de ei. — Încetează! Îi dau o palmă amicală, Însă Luke s-a ridicat deja de pe scaun. — Oricum, eram doar În trecere. Mă așteaptă Iain În mașină. Ne mai vedem, Danny. Pa, scumpa mea. Mă sărută pe frunte, după care se uită pe fereastră, de parc-ar căuta ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu șarada asta de căcat. Mă holbez la ea uluită. Am auzit eu bine, a zis „de căcat?“. — Am vrut să te scutim de partea neplăcută, se Încruntă Venetia și mai tare. Am vrut să fim... nu știu. CÎt mai amicali cu putință. Însă, dacă asta e atitudinea pe care ai de gînd s-o adopți... Arată spre tricoul meu. Stai așa, că nu-nțeleg. Nu-nțeleg nimic. — Ce vrei să spui prin „am vrut“? Care „noi“? zic. Venetia mă privește
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
30. Ați mai fost pe la noi, nu? zice vînzătoarea, În timp ce scanează revista. De Crăciun ați fost aici tot timpul. Tot timpul. Pe bune acum. Și oamenii ăștia, cît pot să exagereze! — Tocmai m-am mutat Înapoi În zonă, Îi zîmbesc amical. Mă numesc Becky. — V-am remarcat. Pune numărul din Vogue Într-o pungă de plastic. — Vă spunem „Fata...“ Nu mai continuă, și eu Înțepenesc. Ce voia să zică? — Șșt! zice cealaltă vînzătoare, făcîndu-se trandafirie și dîndu-i un ghiont primeia. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de la Poenar, care tot avea teorii pe care nu le Înțelegeam niciodată, și doi ani m-a tot bătut la cap cu ideile lui ciudate, cu „stăm Împreună În marginea tabloului” și ciudățenii de astea... La el - În certurile noastre amicale - ăsta părea a fi un soi de deziderat ultim al receptării estetice! Or, În Humboldt există ideea asta: suntem Împreună În energia creației din momentul respectiv, dar nu mizăm pe faptul că, În realitate, am proiecta aceeași lume, deci rezultatul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de Virgiliu N. Cișman și Toma Florescu, la cartea de versuri a lui C.Z. Buzdugan și la aceea de proza a lui Gr. Mărunțeanu-Sfinx, desi discuta produsele literare ale unor membri ai cercului de colaboratori, nu au un caracter amical sau publicitar, ci sunt redactate cu seriozitate și discernământ critic. R.Z.
LITERE–STIINŢE–ARTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287834_a_289163]
-
Dumitriu, Vintilă Horia, Monica Lovinescu sau Virgil Ierunca. A doua clasă taxinomică („stadiul etic”) este a „Expatriaților”. Situați sub semnul „unui Mitică cu ștaif”, ei sunt cei care transcend spațiul originar, dar nu prin uitarea lui, ci prin „abordarea lui amicală, dezinhibată sau pur și simplu reconstructivă”. Aici S. îi așază pe Dumitru Radu Popa, Alexandru Papilian, Hertha Müller, Petru Popescu, Alexandru Ciorănescu sau pe Bujor Nedelcovici. Cea de-a treia categorie („stadiul estetic”) este a „Ex-patrioților” și circumscrie „aria paradisiacă
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
coord., 2001, p. 214). Mai coezive sunt: - grupurile cu atitudini similare; - grupurile de succes; - grupurile cu obiective precise etc. Sprinthall, Sprinthall și Oja (1994, pp. 496-497) susțin că, în ceea ce privește coeziunea grupului, aceasta poate fi influențată de următoarele cinci elemente: - interacțiunile amicale; - cooperarea, având scopuri supraordonate; - statusul grupului (statusul înalt al grupului tinde să-l facă pe acesta mai coeziv decât un status scăzut); - amenințările exterioare (în cazul apariției acestora, coeziunea grupului poate crește în mod dramatic - spre exemplu, dacă un profesor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să se țină seama de faptul că fiecare partener are propriile expectații privind normele și propriile interpretări ale comportamentului celuilalt. Pentru a clarifica ideea, să luăm exemplul unui profesor care predă la un liceu bun, unde are o atitudine relaxată, amicală față de elevi, iar aceștia răspund la fel, în sensul aprecierii respectivului profesor.Dar același profesor este pus în situația de a preda câteva săptămâni - suplinește un coleg - la un liceu unde cerințele sunt mult mai scăzute, elevii nu învață etc.
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fel, în sensul aprecierii respectivului profesor.Dar același profesor este pus în situația de a preda câteva săptămâni - suplinește un coleg - la un liceu unde cerințele sunt mult mai scăzute, elevii nu învață etc. El va adopta aceeași atitudine relaxată, amicală, așteptând ca elevii de la acest din urmă liceu să se comporte ca și elevii proprii; de reținut că el nu explicitează norma în sensul transformării ei în regulă. Însă elevii de la liceul unde suplinește sunt obișnuiți cu profesori mai autoritari
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
romanele senzaționale ale lui Adam Adam. Reține atenția înregistrarea plină de finețe, din perspectiva naratorului-personaj Sandu Arbore, a progresiei sentimentului față de Tina, de la camaraderia protectoare la iubirea fierbinte, înfrângând inhibiții firești (legate de marea diferență de vârstă, de relațiile vechi, amicale cu familia ori de opinia lumii), dar pusă tocmai atunci în imposibilitatea de a se împlini. Remarcabil este faptul că motivul profund al neîmplinirii rămâne nedeterminat, în egală măsură putând fi vorba de un sentiment neîmpărtășit, de un accident fatal
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
din punctul de vedere al rușilor și, în cursul discuțiilor, a devenit clar cât de des vizitase în timpul cercetărilor sale Uniunea Sovietică, întâlnindu-se chiar cu un marinar de pe submarinul S13 5), ba mai mult, a reieșit că avea legături amicale cu acel Vladimir Kurocikin, care, la ordinul comandantului său, lansase cele trei torpile - fusese chiar fotografiat dând mâna cu bătrânul -, el și-a pierdut "unii prieteni", după cum scria mai târziu, rezervat, Heinz Schön în cartea sa. I-au mai tăiat
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
1938 până la 5 februarie 1939. Director: Alexandru Pogonat. Intenția publicației e de a aduce, în spiritul ironic și mușcător al lui G. Topîrceanu, o notă de pitoresc și inedit, dar mai ales de amuzament în viață literară locală, prin șarje amicale și ironii bine direcționate la adresa unor excese și fenomene de „personalism” exagerat ale unor „vedete” ale literaturii momentului. Colaborează cu versuri George Lesnea, Ștefan Ciubotărașu, D. Florea-Rariște, Petre Stați. Proza publică Alexandru Pogonat și Adrian Păscu, acesta din urmă semnând
STATU PALMA BARBA COT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289888_a_291217]
-
1908 e ales membru titular al Academiei Române. Poporanismul în literatură, discursul de recepție din mai 1909, provoacă replica dură a numeroși confrați, în primul rând a lui Titu Maiorescu, al cărui aspru răspuns în forul academic pecetluiește și ruperea relațiilor amicale dintre ei. Poziția agresivă a noului academician, care minimaliza rolul poeziei populare și trecea sub semnul tezismului și al idilismului opera unor mari scriitori, e criticată în articole virulente de „Viața românească”, „Țara noastră”, „Luceafărul” ș.a., ridiculizată în epigrame, cronici
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
au fost uitate” <ref id="78">78 Ibidem, f. 89 verso. </ref>. La rândul său, Alexandru al II-lea Îl Însărcinase pe Ignatiev să-i explice prim-ministrului român anumite chestiuni legate de negocierile de pace, oferind asigurări privind „interesul amical pe care-l poartă României” <ref id="79">79 Ibidem, f. 90 verso. </ref>. La 21 ianuarie/2 februarie 1878, Marele Duce Nicolae Îi scria din nou Domnitorului, mărturisindu-i că a primit preliminariile păcii transmise de la St. Petersburg, unde
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
-se, astfel, Tripla Alianță (20 mai 1882), ce a avut, inițial, un caracter defensiv <ref id="155"> 155 Vezi Pierre Renouvin, op. cit., t. VI, p. 75, 106. </ref>. La acestea putem adăuga izolarea completă a Franței și atitudinea sa puțin amicală la adresa României atât În timpul, cât și după Congresul de la Berlin. În favoarea alianței cu Puterile Centrale se pronunțaseră nu numai Regele Carol I, ci și importante personalități politice ale vremii: premierul I. C. Brătianu, D. A. Sturdza (În acea perioadă ministru de Externe
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]