1,125 matches
-
nouă generație slobozise, sprijinită de microfoane și de acustică, țipătul care îi vestea sosirea pe lume. Era vremea ritmurilor yé-yé și a tovărășiilor. Războiul din Algeria se încheiase de un an. În urma dramei, țara fusese cuprinsă de un val de amnezie. Se fac eforturi pentru integrarea în societatea franceză a acelor pieds-noirs care, după semnarea acordurilor de la Evian, luaseră metropola cu asalt. Nimeni nu mai vrea să știe nimic de foștii combatanți. Soldații se văd pe rând învăluiți în tăcere și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
deveni din ce în ce mai restrictiv, în încercarea de a evita orice îi amintește de traumă și de a preveni apariția rememorărilor dureroase. Celelalte simptome din grupul C pot fi descrise ca o formă pasivă de evitare și sînt deseori considerate paralizii emoționale. Amnezia psihogenă (C3) poate surveni în ceea ce privește întregul eveniment sau o parte a acestuia. Un simptom comun cu tulburările depresive este pierderea interesului față de activitățile normale (C4). Supraviețuitorul unei traume poate părea detașat sau înstrăinat de persoanele apropiate (C5), trăsătură amintită adesea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de la care �iradiau lumina ?i c?ldura� s? dispar? (mai devreme sau mai ț�rziu) �n cea?a uit?rîi� ?i pentru sociologi uitarea este o condi?ie a unei bune memorii; c? este vorba de o uitare selectiv?, deoarece amnezia complet? �n privin?a trecutului disciplinei este la fel de d?un?toare, de nefast? că ?i �ncercarea de a re?ine totul sau de inventa istorii ale sociologiei. Nu poate fi sociolog cel care nu-?i cunoa?te disciplină cu erorile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
totuși, nu știam de unde să-l iau pe blonziul înalt, cu perciuni; mi se părea că și el se uită lung la mine. Deci, probabil că ne-am mai cunoscut. M-am plimbat prin piață multă vreme, frămîntîndu-mă această stupidă amnezie; cine era măcelarul acela care mi se părea atît de cunoscut și care, sincer să fiu, nici nu putea fi înregimentat în partidul amicilor mei, deoarece pînă-n '90 intelectualii (adică, oameni săraci) nu-și permiteau să aibă relații atît de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
a Drepturilor Fundamentale ale Omului și a articolelor din proiectul de Tratat de instituire a unei Constituții pentru Europa în legătură cu latura teologică a conținutului politic, precum și controversa privind includerea unei referințe la fundamentarea creștină a Europei. Textul lui Radu Preda "Amnezia unui continent. Raportul Biserică-Stat între laicism și relativism" readuce în actualitate un "subiect medieval", referitor la raportul dintre Biserică și Stat autorul fiind un specialist recunoscut în această problematică, autor deja al unei cărți în materie "Biserica în Stat. O
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de scleroză secundară. Se constituie și se accentuează o dată cu înaintarea în vârstă (ATS). Cauzele aterosclerozei sunt numai în parte cunoscute. Este o strânsă legătură între alimentația bogată în grăsimi de origine animală și apariția acestei boli. Bolnavii acuză cefalee, astenie, amnezie tranzitorie, agitație psiho-motorie și/sau depresie, tulburări circulatorii periferice, mialgii, crampe, criestezii, parestezii (ASC). Ateroscleroza, cardiopatia ischemică, infarctul miocardic, hipertensiunea arterială (HTA), hemoragia și tromboza cerebrală depășesc în zilele noastre ravagiile, pe care în trecut le făceau ciuma și holera
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
despre opera sa În momentul lecturii. Putem să presupunem de asemenea că au rolul de a-l asigura că a citit Într-adevăr cărțile pe care sunt făcute, ca semne ale unei vechi treceri, menite să supraviețuiască viitoarelor perioade de amnezie. * Însă continuarea acestui text despre lectură e și mai surprinzătoare. După ce i-a explicat cititorului motivele și principiul sistemului său de note, Montaigne se apucă imperturbabil să Îi ofere extrase din acestea și deci să Îi vorbească de cărți despre
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
joc, de la nostalgie la refuzul de a recunoaște, fie ne zbatem în mocirla rememorărilor vindicative, fie mărșăluim intransigenți și surzi pe ritmurile acuzelor solitare. Fiind liberi, nu mai suntem solidari. Nici măcar față de necesitatea organică de a extirpa răul comun. O amnezie malignă ne moleșește luciditatea. Nu mai punem întrebări, nu mai căutăm răspunsuri. Ne-am obișnuit să mergem șchiopătând și nu ne miră deloc că nu mai putem alerga. În cele din urmă, am ajuns în ipostaza anihilantă în care verdictul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
secol mai târziu, când actorul va fi proiectat în plină lumină, protejat fiind însă de ceea ce se numește „al patrulea perete” fictiv. Potrivit lui Stanislavski, acțiunea scenică se desfășoară fără să țină seama de sală, dar, în același timp, prin această „amnezie” simbolică, ea obligă publicul să devină un supraveghetor prizonier. Încetând să se mai autosupravegheze, cufundat în întuneric, ignorat de cei de pe scenă, spectatorul supraveghează într-un mod aproape fraudulos platoul, pe care-l poate vedea fără să fie văzut: definiția
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
la sfâșierea teribilă între "visceral" și "real", a luptei pentru refacerea unității, unitate generată de împreunarea cărnii și a spiritului, asemeni îmbrățișării bărbatului cu femeia; trupul teribil îl prăbușește seară de seară în somn, vrând să-l ucidă cu disperarea amneziei, după atingerea absolutului: "și neucigându-mă/ ca să poată fi, totuși trăit de cineva". "A șasea elegie" este a dilemei. În "Engrame" I. Negoițescu apelează, comentând-o, la poemul "Între două nopți" al lui Tudor Arghezi: "Nichita Stănescu opune temei argheziene
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
imaturitate morală a supraeului, fragilitatea acestuia, cu lipsa valorilor sau a capacității de a controla Eul personal; bă o stare de imaturitate emoțional-afectivă a Eului, care este incapabil să simtă și să participe la durerile altora; că o stare de amnezie morală, insensibilitate, specifică personalităților psihopatice, anetopate, reci, crude, imorale; dă existența unor situații frustrante sau castratoare anterioare, care au traumatizat persoana respectivă, dezvoltându-i o atitudine de respingere față de cei aflați În dificultate, pe care, În mod inconștient, Îi percepe
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
dure, își așteaptă istoricul. Mii și mii de prizonieri de conștiință au a răsări din paginile însângerate ale respectivei istorii. Unde sunt cei ce nu mai sunt? Interogația lui Nichifor Crainic ar trebui să tulbure orice suflet și să împiedice amnezia colectivă la care părem a fi condamnați. Ubi sunt? O statistică a celor care au murit în temnițele vechiului regim nu e deocamdată cu putință. Studiile, memoriile, cronicile deja scrise înregistrează numai o parte din cei care nu mai pot
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
demne de a fi povestite. În fond, "istoria nepovestită nu e istorie și, tehnic, nici nu există", afirmă Wells, gândindu-se desigur la scrisul istoric. Altminteri istoria înseamnă viață, iar viața, câtă vreme există, se cere exprimată. Cine suferă de amnezie e redus la o existență mizeră, în care viața e drastic diminuată. Viața creștină nu mai puțin. Autorul observă chiar că civilizația apuseană e strâns legată de creștinism, fără a se identifica însă deplin cu acesta. Istoria le-a strâns
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
că o parte, "întotdeauna aceeași", îi scăpa... Informațiile înregistrate pot fi uneori lacunare, iar condiția celui care participă la o astfel de aventură este, cu siguranță, emblematică pentru ipostaza "clientului", a celui care apelează la serviciile unui "specialist" în divinație. "Amnezia repetată, siderația, oprirea reflecției/gândirii în fața a ceea ce părea ca neobișnuit, neformulabil adică percepția confuză a ceea ce era acolo ca un "imposibil" aceasta fusese condiția mea obișnuită pe parcursul acestei aventuri"122. Fără a accepta provocarea unei astfel de încercări de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
multiplă, cu alternarea vocilor narative (nararea se face nu numai la persoanele I și a IIIa, ci și la persoana a II a) este perfect motivat de complexitatea liniilor tematice - căutarea identității și a originii, familia biologică și „familia“ spirituală, amnezia și anamneza, raportul dintre individ și istorie, războiul și consecințele lui nefaste, iubirea și trădarea ei, viața și moartea, cunoașterea și ignoranța, și, desigur, tema povestirii și a povestitorului. Dislocarea narațiunii este motivată și de condiția de orfani a celor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
că această specialitate are o poziție centrală - este „inima” unui spital în care se face medicină performantă. Anestezia este un ansamblu de măsuri ce permite desfășurarea în siguranță a procedurilor invazive, diagnostice sau chirurgicale, cu asigurarea simultană a analgeziei, hipnozei, amneziei și eventual a relaxării neuromusculare, cu menținerea controlului funcțiilor vitale și implicit a homeostaziei, minimalizând astfel riscurile pentru pacient. Unicitatea specialității constă în faptul că presupune o sinteză de cunoștințe din domenii diferite, dar conexe: anatomie, fiziologie, fiziopatologie, chirurgie, ortopedie
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de vedere al aparatului psihic, totul concură pentru ca visul să nu ajungă la sistemul conștient și, prin urmare, să nu lase nici o amintire. Însă «perfidia» psihicului nu se oprește aici. El insistă, în cazul eșecului tentativelor sale de a induce amnezia, și face în așa fel încât, atunci când ne amintim visul, acesta să devină fugitiv și insesizabil. Constatăm că visul dispare, se diluează, se șterge pe măsură ce încercăm să ni-l reamintim. Iată de ce este necesar să îl redăm în scris sau
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
are o memorie foarte bună și ține promisiunile cu privire la data și înțelegerile pentru negocierea salariului, beneficiile și celealte probleme legate de performanță. Și nimic nu este mai degradant și mai descuranjant decât un șef care pare întotdeauna că suferă de amnezie și nu își aduce aminte niciodată ce a promis sau a acceptat să facă. De fiecare dată când Mary stătea cu Harry pentru a recalcula salariul acestuia, pentru a-i evalua performanța și stabili beneficiile, era uimită de diferențele între
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
facă unele greșeli, la prima vedere insignifiante dar care permit specialiștilor identificarea rapidă a infractorului (cele mai frecvente erori le constituie uitarea de diferite obiecte care le aparțin, urme lăsate neglijent la locul faptei etc.). Cunoașterea acestor mici detalii, precum și amnezia postinfracțională intensifică semnificativ starea tensională resimțită de către individ, ceea ce-l determină, în mod obișnuit, să revină la locul faptei și astfel să fie reținut de organele competente. La o primă evaluare se poate afirma că toate aceste trăsături reprezintă specificitatea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
viziune de ansamblu vrednică de acest nume. „Hipermnezia”, „hipomnezia” - termenii sunt ai lui Alain Besanșon - se amestecă, uneori indiscernabil, cu pseudomnezia (un termen prin care eu desemnez memoria falsificată, eventual pentru a fi instrumentalizată, în scopuri nobile sau nu) și amnezia. Istoricii și activiștii memoriei - numiți în englezește memorians, prin raportare la historians, „istorici” -, jurnaliștii și memorialiștii, politicienii și oamenii de rând nu au reușit încă istoricizarea deceniilor 4-6 din istoria Europei. Deși Războiul Rece s-a terminat, necesitățile construcției europene
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
rapid o ordine democratică. Planul Marshall a fost soluția pentru dezastrul economic și infrastructural, generând „miracolul” al cărui nume francez e poate cel mai evocator: les trente glorieuses. La nivelul statelor naționale, amnistia mai mult sau mai puțin tacită și amnezia au fost preferate „lustrației” (principiul avea să fie redescoperit în 1989 de disidenții est-europeni, cu efecte practice foarte diverse), cu excepția proceselor pentru crime de război, în parte spectacole justițiare cu destui acuzați oarecum arbitrari, mai mult decât acte sistematice de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
din cultura căinței, odată cu asumarea Raportului Final elaborat de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România (Wiesel, 2004). Raportul, comisionat de președintele Ion Iliescu în 2003 și finalizat un an mai târziu, reprezintă ieșirea statului român din lunga stare de amnezie istorică cu privire la Holocaustul românesc. Conceput ca efort de recuperare a unei memorii traumatice îndelung refulate și, alături de aceasta, de asumare a responsabilităților morale incumbate de etica europeană a memoriei fundamentată pe politicile regretului, Raportul Wiesel deschide dificilul proces de "perlaborare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
disponibilă actorilor politici care dețin frâiele puterii în ordinea curentă. Moștenirea problematică a trecutului poate fi administrată în două maniere complet diferite: 1) printr-o strategie evitaționistă, care presupune implementarea unei "metodologii a uitării" derulate sub patronajul unei "politici a amneziei" cu privire la trecutul dificil; 2) prin strategii confruntaționiste, care presupun reglarea conturilor cu trecutul prin instituirea unor politici anamnezice de eliberare din priza trecutul dificil și de recuperare și prezervare a memoriei fărădelegilor trecutului. Strategiile de confruntare frontală și asumare a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
reglării de conturilor între prezent și trecut Tipul de strategie în administrarea trecutului Tipul de politici angajate în administrarea trecutului Tipologia formelor specifice de administrare a trecutului Metodologia gestionării trecutului Emanciparea de trecut se produce prin: strategii evitaționiste politici ale amneziei uitare naturală ignoranță programată reprimare strategii confruntaționiste politici ale anamnezei stăpânire criminalizare condamnare demonizare exorcizare simbolică asumare reflexivă perlaborare autoexaminare critică normalizare istoricizare și contextualizare înțelegere comparativă Strategia evitaționistă se bifurcă în două modalități specifice de gestionare a trecutului problematic
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
programată reprimare strategii confruntaționiste politici ale anamnezei stăpânire criminalizare condamnare demonizare exorcizare simbolică asumare reflexivă perlaborare autoexaminare critică normalizare istoricizare și contextualizare înțelegere comparativă Strategia evitaționistă se bifurcă în două modalități specifice de gestionare a trecutului problematic: i) prin instituirea amneziei programate politic, în special prin decretarea de legi ale amnistiei, prin care elita politică încearcă să "îngroape" trecutul dificil în uitarea colectivă. Elocvent în acest sens este exemplul furnizat de gestionarea trecutului franchist în Spania post-autoritară. În locul unei "răfuieli cu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]