1,430 matches
-
fenomen și în plan politic și ideologic creînd din nou o opoziție între inteligența tehnică și intelectuali în general pe de o parte și structurile de partid pe de altă parte, între aceste două forțe se află o clasă muncitoare amorfă și depolitizată, capabilă de "tresăriri" bruște așa cum o va arăta în Cehoslovacia în 1968 și în Polonia cu doi ani mai tîrziu. În Cehoslovacia, unde vechiul stalinist Novotny practica din 1963 o politică de semiliberalizare, menționînd aproape intacte prerogativele Partidului
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Spania, care susțin că se trag din mișcările așa zise de "eliberare națională" și care prin acțiunile lor directe vor să oblige guvernele acestor țări prin declanșarea ciclului bine cunoscut: provocare/ represiune/ extindere a mișcării la nivelul "maselor" pînă atunci amorfe să acorde provinciilor "oprimate" autonomie și independență. Astfel Armata Republicană Irlandeză (IRA) în Irlanda de Nord, FLNC51 în Corsica, ETA52 militară în provinciile basce se află la originea unor acțiuni teroriste, îndreptate asupra unor ținte care nu se limitează nici la regiunile
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
acolo ochiul prinde formele criptate ale jocului de culori infinite, acolo trupul revigorat înlesnește minții polisemantismul cuvintelor adunate din frunzele zariștei. Ieșenii își găsesc, din când în când, răgazul și singurătatea odihnitoare, evadând dintre zidurile orașului supraîncălzit și dintre osaturile amorfe ale cotidianului banal. Ei descoperă și văd ceea ce numai în închipuire văd. Pădurea e poezia sufletului deschis la umbra înaltă de sub cheile bolții albastre, este și dimensiunea picturală într-o dinamică lirică la întrecere cu zborul păsări și cu plutirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
plutesc cu aripi de înger, pierderea de sine e moleșitoare sub noianul ramurilor de tei. Zile magice de mai și plimbări romantice prin Iași. Dintre oglinzile norilor albaștri ne surâd radios chipuri luminoase, figuri protectoare, de parcă cei de pe pământ, forme amorfe neajutorate, simt nevoia unei alte existențe. Care să fie ea? Un amestec de grație și vis, o stare inefabilă toropită până la epuizare. Până și destinul pare a lua calea predestinării. Trăim clipe în inocență și simplitate. Uităm de oracolul rece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
este funcția sa. Spre deosebire de aproape toate celelalte instituții pe care le-am examinat până acum, executivele naționale sunt organe destul de compacte, ale căror opinii și luări de poziție sunt de obicei larg mediatizate. Partidele și chiar forurile legislative sunt mai amorfe, iar "voința" lor nu este atât de clară dacă se poate spune despre ele că au o voință colectivă. Executivele naționale sunt relativ mici și foarte vizibile, astfel încât ne vine mai ușor să ni le imaginăm ca grupuri având un
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de formalitate birocratică. După care, încasându-și contravaloarea muncii prestate și luându-și flăcăul pe după umeri, se îndreptau amândoi grăbiți și veseli spre Cooperativa nou înființată, pentru a sărbători, cu o sticlă de vermut roșu, o nouă victorie asupra materiei amorfe... Acum aveam casa învelită. Ne aflam în a doua parte a lunii decembrie, se făcuse mai frig și nori negri, încărcați cu zăpadă zgrunțuroasă, se profilau amenințător pe dunga orizontului, neîndrăznind, încă, să depășească această linie imaginară, străduindu-se, parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mai puțin decât atâtea jurnale pe zi, cum făcusem altădată. Începuserăm deja să avem o mai mare căutare și o mare răspândire, dar, în același timp, vedeam, încet-încet, cum sfaturile astea, oricât de bune ar fi, se opresc în ceva amorf, care era enorma corupție și reauavoință a aparatului administrativ de prin anii 2003-2004. Chiar când NĂstase spunea în stenograme. „Tovarăși, nu e de glumit ! Ori accelerăm, ori Ăștia nu ne primesc...“. Simțeai că toată chestia se îngroapă ; corupția era atât
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
li s-a „dăruit timp”, acel timp specific, inconfundabil al creației proprii și unice, eram, atunci, la „începuturi”, mai puțin lucizi de uriașa îndrăzneală de a nu ne măsura nu numai cu „zeii literaturii” naționale și universale, dar și cu „amorful”, cu anomia, iar un tânăr precum Grigore „cel-de-atunci” (ca și alți genialoizi, aruncați în cuptoarele creațieiă a fost „mai bărbat”, în sensul lucidității asumate, și... asta l-a „îndoit”, l-a „curbat”, l-a ucis?! Dar, încă o dată, în artă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
El face legătura atât între haos și acest „câmp de bătaie”, la „mijloc de rău și bun”, cât și între lumea familiară, ordonată, a creației și neant. Pe el, am văzut, se vine din două direcții, dinspre viață și dinspre amorf. Repetiția pleonastică „vechiuleț și de demult” are contururi de hiperbolă a atemporalului mitic. Acoperirea cu ierburi a vitalului, aici a unui semn al dinamicului, se întâlnește și în colinde, unde tânăra nubilă este covârșită de un somn greu, și el
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
forțelor malefice, fiind similar strănutului provocat în colinde bidiviului, cu care leul de sub axis mundi este trezit. Ghid psihopomp cu atribute sepulcrale, calul face trecerea dintre niveluri mai lină. Păscând pe celălalt tărâm, el dă brusc o utilitate unui spațiu amorf și de aici îngrijorarea duhurilor rele. Puterile de dincolo de mormânt ale calului nu sunt întâmplător folosite, dat fiind faptul că Sâla-Samodiva este, în gândirea arhaică, echivalentă cu „ciuma, holera, moartea”. Mai mult decât atât, în cântecele ritual-ceremoniale, divinitatea feminină ține
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
formă de creație indirectă a eroului. El modelează universul uman sau mai degrabă îl marchează printr-o cosmogonie recentă, reperabilă. La fel trebuie privită și decapitarea șarpelui, care, ca și cea a lui Rig Veda, semnifică „trecerea de la virtual și amorf la formal” printr-un sacrificiu de construcție repetat. Ivirea muștei columbace din capul șarpelui se integrează, așa cum a arătat A. Fochi, în convingerile antice conform cărora din trupul monștrilor înfrânți apar insectele; întemeierea înfăptuită de Iovan Iorgovan acoperă paliere multiple
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a șarpelui. Aflat spre răsărit, el este demascat doar de lumina binecuvântată a soarelui. Antinomia cu astrul diurn este totală, protecția solară prezintă antidotul la agresiunea haosului reprezentat de șarpe. Armele sclipitoare și cruciulița de argint opresc aspirarea totală în amorf: „La brâu cu șeapte pistoale/ La ghiozdace gălbeoare,/ Dau raze ca sfântul soare”. Salvatorul, dublu al eroului, călărește „Un cal galben, dobrogean”, adică din spațiul românesc cel mai scăldat de soare, iar soluția pentru a scăpa de privirea malefică este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ostrov că-mi era” (Grabovița - Serbia). Infinitul de ape este aici ordonat, fiindcă are un nucleu din care va emerge întreaga lume. Opoziția prezentului indicativ, prin care existența apelor eterne este instaurată, cu imperfectul situării ostrovului, implică raportul modificabil dintre amorf și creație. Insula a fost ridicată în timpuri mitice în centrul apelor veșnice ale neantului, dar ea ține doar de timpul sacru în care omul nu poate zăbovi în afara contextului ritual. Apele germinatoare sunt, creația trebuie regăsită și reiterată. Ipostaza
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-ntristat,/ Scară d-albă mi-anălțat,/ Peste lume s-a uitat,/ Dar în lume ce-a aflat?/ Tot voinicul de Ovidiu”. Dezechilibrul cosmic creat de intruziunea haosului este marcat de o inversare a principiilor, căci lumina ajunge pe tărâmul întunecat al amorfului și compromite puterea ei creatoare. Divinitatea supremă reclamă aici starea critică a lumii și tot ea recunoaște unicul candidat pentru refacerea armoniei universale. Baladele și basmele fantastice au cele mai multe aspecte comune din punct de vedere structural și ideatic, dată fiind
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru intruziune. El nu merge în „Neagra Cetate” chemat, asemenea lui Aghiran, și locul distruge integritatea fizică a călătorului clandestin, care revine acasă „orb de-un ochi, șchiop de-un picior” (Chilii - Olt). Primul drum către fortăreața dominată de cromatica amorfului mutilează ciocârlanul, dar îi lasă capacitatea locomotorie, pentru că pasărea are funcția inițiatică de călăuză. Un picior care a îndrăznit să atingă pământul sfânt, un ochi ce a privit spațiul interzis sunt distruse, semn că ființa și-a pierdut jumătate din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
câmpul fanteziilor, când intri sub magia ficțiunii nu-ți vine să te mai întorci la realitate. Important e să te sucești după cum vrea sufletul tău. Ai scris câteva romane care au stârnit, pe biata noastră piață de carte amorțită și amorfă, ecouri de critică însemnate. Cine te-a citit nu a regretat, pentru că ai "spus povești" pline de sens, curate ca scriitură, ca mesaj. În ce teritoriu te simți mai bine, al poeziei sau al prozei? Cum motivezi "derapajele" de la un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Academia Suedeză? Dacă aș lua Nobel cred că aș elogia limba română care mi-a dat rădăcini și limba franceză care mi-a dat aripi. Trăim vremuri nesigure, globalizarea e o punere în abis a individului, în favoarea masei umane largi, amorfe...! De ce îi e frică lui Matei Vișniec? Mi-e frică de o uniformizare stupidă a umanității, de o globalizare ca o nouă formă de îndoctrinare. Acum îmi dau seama cât de ușor era în România comunistă să fii dizident, să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nesimțire o vreme, după care deschizând ochii a văzut privirea amenințător-mirată a Tatălui, s-a ascuns în peșteră, s-a ascuns în păduri, s-a ascuns în sine... Dumnezeu l-a lăsat în pace, oricum era un divertisment în orizontul amorf, era totuși creația lui. Și văzând Domnul că și acest lucru e bun...! În fapta biblică pomenită de tine (o spun pentru cei care au deschis mai târziu ediția de poimâine a ziarelor de știri!), Iacov se întoarce acasă, după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mediu deci Încă nepoluat. Adevărul e că lichenilor le place la nebunie la soare și uscat. La Iași, microscopul le-a dezvăluit o suprafață catifelată, mustind de viață; pe cealaltă parte, substratul, azbocimentul, ce nu mai era decât o massă amorfă și fără vreo urmă de azbest: lichenul Își făcuse datoria. Nu cu mulți ani În urmă, câteva fragmente de lichen poposiseră pe acoperiș, aduse de vânt. Ca și oamenii de sub acoperiș, ei și-au amenajat locul, Între altele corodându-l. Apoi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mineralizarea treptată le eliberează acestor organisme energia necesară vieții. La scurt timp rămân doar oasele; dar și ele se vor dezagrega, aici fiind vorba de entropizare, mai precis de un proces prin care forma bine definită, deci entropia scăzută, devine amorf, inform, adică entropie crescută. De bună seamă, această soartă a cadavrului este naturală, ecologică, nepoluantă, evident cu condiția de a nu fi tulburată. Incinerarea cadavrului nu se deosebește prin nimic, decât prin viteză, conducând la același rezultat: mineralizarea Însoțită de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Cum așa?... Toate amintirile și toate reflexiile ce le Însoțesc aci, În car tea aceasta, s-au născut, s-ar putea spune, din acea veche deprin dere melomană a adolescenței mele pentru ritmuri și armonii; iar ceea ce, din acest material amorf de amintiri și de reflecții potrivite, nu s-a adaptat acestor ritmuri și armonii interioare, a mers, oricare Îi va fi fost valoarea documen tară, la rebut sau așteaptă altă utilizare, problematică. Aceasta este, aș zice, „tehnica“ elementară a scrisului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
2003. Conducător de doctorat din anul 2008, domeniul Inginerie electrică. Discipline: Sisteme automate de măsură, Proiectarea asistată de calculator a sistemelor electrice, Prelucrarea numerică a semnalelor, Senzori și traductoare, Măsurări electrice și electronice. Cercetare științifică: senzori magnetici cu materiale magnetice amorfe și nanostructurate, sisteme distribuite de monitorizare, măsurarea parametrilor de mediu, instrumentație virtuală. 25 contracte de cercetare științifică (7 proiecte câștigate prin competiție ca director de proiect, 17 proiecte ca membru în echipa de cercetare). Publicații: 4 manuale universitare, 5 monografii
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
de balegi. Ei bine, această materie de dimensiuni, forme și structuri interne diferite constituia mobilul, ținta și scopul deplasării noastre pe întinderea lanului secerat de grâu. Sub arșița soarelui și în bătaia fierbinte a vântului din câmpia Bărăganului, substanța respectivă, amorfă și inconsistentă, trecea în stare solidă, se usca bine-bine, iar oamenii sărmani, ca noi, foloseau acest produs uscat drept combustibil la bucătărie, precum și la încălzirea camerei. Adică reciclam materia fecală de natură animală dându-i o altă destinație în afară de aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
trântindu-mă cu fruntea în zăpadă. Câteva tremurături puternice și convulsii viscerale mi-au zguduit corpul, și-apoi liniște. Pe suprafața albă, venită din înaltul cerului, fusese proiectată, cu viteza lavei țâșnită din conul unui vulcan în erupție, o masă amorfă, incoloră și urât mirositoare avortată din cămara de bucate a corpului meu, considerată fiind nocivă și indezirabilă, în consecință neprimind undă verde în circuitul nutritiv. M-am ridicat într-un sfârșit, amețit, terminat și epuizat, făcând cale-ntoarsă de unde am plecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
vas și a început s-o izbească-n cap cu cărămida, sistematic, centimetru cu centimetru până când frumosul ei cap a fost completamente zdrobit, nu se mai distingea nimic: ochi, urechi, nas, gură, totul se transformase într-o materie vâscoasă, lipicioasă, amorfă și înfiorătoare. Gata. Se terminase. Stropi de sânge, de carne sfârtecată și de oase zdrobite îi săriseră pe mâini și pe față, pe tot pieptul. A introdus cadavrul mutilat în traista aia mare și jegoasă îndeplinind funcția de car mortuar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]