8,976 matches
-
de tip greenfield, o extindere urbană efectiv necontrolată. Cu patru excepții, toate aceste orașe au cunoscut o creștere a populației fie în interiorul nucleului, fie în inelul periurban - excepțiile sunt Slobozia, Reghin, Sebiș și Titu. Jumătate dintre orașele a căror amprentă urbană s-a extins cu un procent mai mare de 5%, dar mai puțin de 10% sunt reședințe de județ, în timp ce alte șase orașe sunt situate fie într-un inel periurban, fie în zona urbană funcțională a unei
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
Târgoviște, Târgu Mureș, Timișoara, Zalău Oraș periurban Codlea, Năvodari, Sebeș Alte orașe Mangalia, Odorheiu Secuiesc Scăderea populației Reședință de județ Slobozia Alte orașe din zona ZFU Reghin, Sebiș, Titu Sursa: Prelucrări după CORINE Land Cover 2006-2018.*12 *12 Oraș = creștere a amprentei bazată pe cota clădirilor industriale și comerciale - cota clădirilor industriale și comerciale în totalul creșterii fondului construit >50%. * definit în secțiunea următoare. Tabelul 7 Clasificarea demografică a orașelor care prezintă o creștere moderată a zonelor construite CREȘTERE MODERATĂ (5% -10%
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
spațiale Selectarea datelor Amprenta urbană a unui oraș este într-o continuă evoluție, densificându-se, modificându-și utilizările terenurilor și uneori extinzându-se. Gestionarea responsabilă a expansiunii și a creșterii compacte sunt subiecte importante pe agenda sustenabilității; prin urmare, evoluția amprentei urbane prezintă un interes deosebit. Creșterea amprentei urbane poate fi cuantificată prin variația suprafeței construite, autorizațiile de construire și schimbările în acoperirea terenului, și anume creșterea spațiului construit și impermeabilizarea solului. Expansiunea economică și cea rezidențială pot fi ambele verticale
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
oraș este într-o continuă evoluție, densificându-se, modificându-și utilizările terenurilor și uneori extinzându-se. Gestionarea responsabilă a expansiunii și a creșterii compacte sunt subiecte importante pe agenda sustenabilității; prin urmare, evoluția amprentei urbane prezintă un interes deosebit. Creșterea amprentei urbane poate fi cuantificată prin variația suprafeței construite, autorizațiile de construire și schimbările în acoperirea terenului, și anume creșterea spațiului construit și impermeabilizarea solului. Expansiunea economică și cea rezidențială pot fi ambele verticale și orizontale, însă pentru a promova sustenabilitatea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
consumă resurse de teren importante – prin urmare, pe zona construită. În plus, în România, există o nevoie acută de date urbane de mai bună calitate, de aceea a fost luată în considerare calitatea și disponibilitatea datelor. • Rata de creștere a amprentei urbane evaluează evoluția zonei construite și a altor facilități urbane la scară mică (de exemplu, arene sportive, parcuri urbane sau străzi) care formează o așezare. Cele mai apropiate date furnizate de Institutul Național de Statistică sunt suprafața intravilană, suprafața totală
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
suprafața totală construibilă a unui oraș, însă, având în vedere desemnarea excesivă a terenurilor ca suprafață intravilană - în creștere cu peste 100% în ultimele decenii, aceasta include semnificative resurse de teren subdezvoltate din punct de vedere imobiliar. Acoperirea terenurilor și amprenta construită atât a orașelor și cât și a comunelor este măsurată pentru toate statele europene prin inventarul CORINE Land Cover, cu seturi de date produse în 2006, 2012 și 2018. Intersecția acestor straturi de utilizare a terenurilor și de schimbare
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
cazuri pentru care seturile de date CLC și CHA au fost schimbate între ele. Gruparea (clustering) Deoarece multe orașe se extind dincolo de granițele administrative, au fost analizate atât dinamica zonelor urbane, cât și a celor periurbane. Prin utilizarea modificărilor amprentei în perioada 2006-2018, este posibilă diferențierea ratelor de creștere spațială, identificând diferitele forme de expansiune urbană sau stagnarea amprentei urbane. • Orașe în creștere: creșterea totală a zonelor urbane și periurbane construite cu peste 2%; • Orașe statice: creștere totală a zonelor
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
se extind dincolo de granițele administrative, au fost analizate atât dinamica zonelor urbane, cât și a celor periurbane. Prin utilizarea modificărilor amprentei în perioada 2006-2018, este posibilă diferențierea ratelor de creștere spațială, identificând diferitele forme de expansiune urbană sau stagnarea amprentei urbane. • Orașe în creștere: creșterea totală a zonelor urbane și periurbane construite cu peste 2%; • Orașe statice: creștere totală a zonelor urbane și periurbane construite sub 2%. Cuantificarea dinamicii economice Selectarea datelor Variațiile procentuale au fost calculate pentru cifra de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
Urziceni, Vânju Mare, Vașcău, Vatra Dornei, Victoria, Vulcan, Zimnicea Figura 18 Zonele urbane în declin - clasificare bazată pe dinamica demografică, spațială și economică Dinamica locală în orașele periurbane Tabelul 13 Dinamica locală în orașele periurbane Denumire Oraș-nucleu Dinamica demografică Dinamica amprentei Dinamica economică Denumire Dinamică Agregat Oraș Agregat Oraș Agregat Oraș Cifra de afaceri (%) Impozitul Pe Venitul Personal (%) Angajați (%) SEBEȘ ALBA IULIA În creștere 4% 4% 15% 20% În creștere 72,1% 14% PECICA ARAD În creștere -4% 7% 4% 3% În
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
orașelor românești, caracterizate prin expansiune urbană, chiar și în zonele care se confruntă cu declinul populației. Din prima figură este clar că majoritatea zonelor urbane au experimentat fie stagnare sau declin demografic, cea de a doua figură aratând că totuși amprenta urbană a celor mai multe zone a crescut. Figura 19 Dinamica populației zonelor urbane din România Figura 20 Dinamica spațială a zonelor urbane din România Rarefierea nucleului urban se manifestă prin declinul calității generale a vieții în interiorul nucleului urban
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen). ... ... ... ... C. Echipamente 1. Echipamente tehnice și IT a) Linia I de control: – 6 stații de lucru cu acces la baze de date în cabinele de control; ... – 6 UPS; ... – 6 dispozitive de preluare a amprentelor digitale; ... – 6 sisteme de captură a imaginii faciale; ... – 12 ștampile de trafic (6 pentru ieșire, 6 pentru intrare); ... – 10 stații radio portabile; ... – 4 aparate de detecție a falsurilor, cu filtre de lumină și lupă; ... – 6 dokubox; ... – 8 lanterne; ... – o trusă
HOTĂRÂRE nr. 100 din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264692]
-
endoscop; ... – sistem NSDD (portal radiații) la intrarea și ieșirea din punct; ... – 4 terminale mobile pentru control documente. ... ... b) Linia a II-a de control: – 1 stație de lucru pentru acces baze de date; ... – 1 UPS; ... – 1 dispozitiv de preluare a amprentelor digitale; ... – 1 sistem de captură a imaginii faciale; ... – 1 scaner de mare viteză tip Kodak - scaner documente minori; ... – 1 telefon/fax; ... – 1 telefon de interior; ... – 1 imprimantă; ... – 1 sistem de amprentare EURODAC; ... – 1 comparator videospectral; ... – 1 stereomicroscop; ... – 1 cititor optic fix
HOTĂRÂRE nr. 100 din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264692]
-
va avea în vedere evitarea utilizării acelor materiale, produse și subansambluri care afectează calitatea mediului prin eliberarea unor cantități importante de emisii poluante în atmosferă, considerate a contribui semnificativ la acumularea globală de gaze cu efect de seră, având o amprentă însemnată de CO2 de-a lungul întregului lor ciclu de viață. (2) În acest scop, se recomandă utilizarea produselor pentru construcții din surse locale sau din surse cu administrare responsabilă, ținând cont de distanțele pe care trebuie transportate acestea, utilizând
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
alternative resursele ce contribuie considerabil la creșterea poluării. Se iau, de asemenea, în considerare: reorientarea către utilizarea unor resurse regenerabile, limitarea poluării aerului, solului și apei, inclusiv prin acumularea de deșeuri, utilizarea materialelor cu conținut reciclat și a celor cu amprentă redusă de carbon, proiectarea clădirilor așa încât să fie posibilă dezmembrarea facilă pentru refolosirea componentelor și produselor pentru construcții etc. (2) Reducerea impactului negativ al clădirilor asupra mediului, prin optimizarea și eficiența consumului de resurse, se referă la întreg ciclul
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
reduse decât abordarea distinctă, cumulativă, a lucrărilor de consolidare seismică și a celor de renovare energetică. 5.2.1. Analiza beneficiului intervenției integrate pe baza bilanțului de carbon (1) Acest paragraf conține informații privind analiza beneficiului intervenției integrate în raport cu reducerea amprentei de CO(2e). (2) Se recomandă ca fezabilitatea economică a investițiilor în renovarea energetică a clădirilor să se evalueze luând în considerare costurile energetice și pierderile asociate riscului seismic. (3) Ignorarea riscului seismic al clădirilor existente cauzează predicții eronate cu privire
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
CO(2e). (2) Se recomandă ca fezabilitatea economică a investițiilor în renovarea energetică a clădirilor să se evalueze luând în considerare costurile energetice și pierderile asociate riscului seismic. (3) Ignorarea riscului seismic al clădirilor existente cauzează predicții eronate cu privire la amprenta de CO(2e) și economiile de energie la nivel de fond construit renovat energetic, deoarece beneficiile acestui tip de intervenție se pierd în cazul unui cutremur puternic. (4) Se recomandă ca investițiile să se fundamenteze pe soluții optime din punct de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
beneficiile acestui tip de intervenție se pierd în cazul unui cutremur puternic. (4) Se recomandă ca investițiile să se fundamenteze pe soluții optime din punct de vedere cost- beneficiu, pe întreaga durată de viață a clădirii, având ca scop reducerea amprentei de CO(2) cauzată de: (a) realizarea clădirii, ECO(2eRC); ... (b) consolidarea seismică preventivă, ECO(2eCSP); ... (c) renovarea energetică, ECO(2eRE); ... (d) operarea clădirii, CO(2eO); ... (e) consolidarea seismică reactivă după un cutremur puternic, ECO(2eCSR); ... (f) demolarea clădirii pentru înlocuire după un cutremur puternic
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
realizarea clădirii, ECO(2eRC); ... (b) consolidarea seismică preventivă, ECO(2eCSP); ... (c) renovarea energetică, ECO(2eRE); ... (d) operarea clădirii, CO(2eO); ... (e) consolidarea seismică reactivă după un cutremur puternic, ECO(2eCSR); ... (f) demolarea clădirii pentru înlocuire după un cutremur puternic, EC(O2eD). ... 5.2.1.1. Scenarii pentru evaluarea amprentei de CO(2e) (1) Se recomandă ca la evaluarea amprentei de CO(2e) să se ia în considerare minimal următoarele scenarii convenționale: (a) scenariul 1 - clădirea nu se consolidează seismic și nu se renovează energetic și este supusă acțiunii seismice de proiectare
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
renovarea energetică, ECO(2eRE); ... (d) operarea clădirii, CO(2eO); ... (e) consolidarea seismică reactivă după un cutremur puternic, ECO(2eCSR); ... (f) demolarea clădirii pentru înlocuire după un cutremur puternic, EC(O2eD). ... 5.2.1.1. Scenarii pentru evaluarea amprentei de CO(2e) (1) Se recomandă ca la evaluarea amprentei de CO(2e) să se ia în considerare minimal următoarele scenarii convenționale: (a) scenariul 1 - clădirea nu se consolidează seismic și nu se renovează energetic și este supusă acțiunii seismice de proiectare definită conform codului de proiectare P 100-1. În acest
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
este expună acțiunii seismice de proiectare definită conform codului de proiectare P 100-1. În acest scenariu se ia în considerare amprenta de dioxid de carbon cauzată de: – consolidarea seismică preventivă, ECO(2eCSP); ... – renovarea energetică, ECO(2eRE); ... – operarea clădirii, CO(2eO). ... ... ... 5.2.1.2. Evaluarea amprentei de CO(2e) pentru lucrările de construire (1) Acest paragraf se referă la evaluarea amprentei de dioxid de carbon pentru realizarea clădirii, consolidarea preventivă sau reactivă sau renovarea energetică pentru stabilirea deciziei de intervenție pe baza bilanțului de carbon. (2) Evaluarea
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
acest scenariu se ia în considerare amprenta de dioxid de carbon cauzată de: – consolidarea seismică preventivă, ECO(2eCSP); ... – renovarea energetică, ECO(2eRE); ... – operarea clădirii, CO(2eO). ... ... ... 5.2.1.2. Evaluarea amprentei de CO(2e) pentru lucrările de construire (1) Acest paragraf se referă la evaluarea amprentei de dioxid de carbon pentru realizarea clădirii, consolidarea preventivă sau reactivă sau renovarea energetică pentru stabilirea deciziei de intervenție pe baza bilanțului de carbon. (2) Evaluarea amprentei de CO2e cauzată de lucrările de construire pentru realizarea clădirii, consolidarea preventivă sau
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
de CO(2e) pentru lucrările de construire (1) Acest paragraf se referă la evaluarea amprentei de dioxid de carbon pentru realizarea clădirii, consolidarea preventivă sau reactivă sau renovarea energetică pentru stabilirea deciziei de intervenție pe baza bilanțului de carbon. (2) Evaluarea amprentei de CO2e cauzată de lucrările de construire pentru realizarea clădirii, consolidarea preventivă sau reactivă sau renovarea energetică se realizează simplificat utilizând factori care descriu carbonul înglobat sau emis următoarele etape din ciclul de viață al clădirii: (a) producția materialelor de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
valoarea specifică de transport; C(2) valoarea specifică transportului pierderilor către stația de sortare care se poate lua egală cu 0,005 kgCO(2e)/kg; C(3-4) valoarea specifică procesării și eliminării pierderilor care se poate lua egală cu 0,013 kgCO(2e)/kg. ... 5.2.1.3. Evaluarea amprentei de CO(2e) pentru lucrările de consolidare (1) Evaluarea amprentei de carbon a procesului de consolidare preventivă sau reactivă se determină în funcție de Indicele de performanță seismică așteptată stabilit în acord cu prevederile Metodologiei de evaluare vizuală rapidă a clădirilor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
pierderilor către stația de sortare care se poate lua egală cu 0,005 kgCO(2e)/kg; C(3-4) valoarea specifică procesării și eliminării pierderilor care se poate lua egală cu 0,013 kgCO(2e)/kg. ... 5.2.1.3. Evaluarea amprentei de CO(2e) pentru lucrările de consolidare (1) Evaluarea amprentei de carbon a procesului de consolidare preventivă sau reactivă se determină în funcție de Indicele de performanță seismică așteptată stabilit în acord cu prevederile Metodologiei de evaluare vizuală rapidă a clădirilor. (2) Valorile amprentei de CO(2e) pentru consolidarea seismică preventivă
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
pentru lucrările de consolidare (1) Evaluarea amprentei de carbon a procesului de consolidare preventivă sau reactivă se determină în funcție de Indicele de performanță seismică așteptată stabilit în acord cu prevederile Metodologiei de evaluare vizuală rapidă a clădirilor. (2) Valorile amprentei de CO(2e) pentru consolidarea seismică preventivă ECO(2eCSP), se pot stabili pe baza soluțiilor de intervenție decise prin expertiza tehnică sau, simplificat, cu relația: I(BS)^2 ECO(2eCSP) = 0,30 ECO(2eRC)[100 - ───────] (5.2) 100 unde: ECO(2eCSP) carbonul înglobat prin consolidarea seismică preventivă; ECO(2eRC) carbonul
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]