1,343 matches
-
mutând din loc o dată cu el rafturile indiferente ale unei biblioteci menite să ascundă existența celuilalt spațiu. Citindu-i scrisorile, am aflat că Sorin trăia, ca să zic așa, doar de ochii lumii într-o cămăruță inaparentă și că atunci când zgomotele zilei amuțeau, când ceilalți, care nu aveau nimic de ascuns, mergeau la culcare, băiatul acesta cu privirea ațintită niciunde, cu mersul obosit și cu umerii puțin curbați, își punea hainele de gală, apăsa pe butonul secret și, lăsând în urmă deghizajul inaparenței
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
constatăm cu plăcere o dispoziție la care nu ne așteptam. Într-adevăr în cursul întregii istorii a românilor putem vedea, la ivirea unor pericole mari, înveninîndu-se și mai mult urele de partid, netoleranța politică. Astăzi aceste ure par a fi amuțit cu totul. Organele conservatorilor se țin cu totul în rezervă în privirea politicei esterioare a guvernului și, pe când în Grecia ministeriul se teme a chema Camera de frica unei stări anarhice în care nici un fel de guvern n-ar fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cancelarii, îmbrăcați în haine de gală pentru a juca pe cât se poate mai strălucit rolul de țerani români. Iar pe vita câmpului răspingeți-o în pumni, ascundeți-o în vizuini ca să nu strice bucuria risipei din anul jubiliar”. După ce tunurile au amuțit și țăranii au fost din nou îngenunchiați, din când în când, răbufniri de orgolii și ambiții politicianiste scurmau jarul și scoteau la iveală crâmpeie din sângeroasele represalii, punând în poziții neplăcute pe făptuitorii lor direcți și pe sprijinitorii din umbră
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și televizorul și cu asta basta... (către Mariedl) Hai, Mariedl, ia, cântă-ne tu ceva ca lumea. MARIEDL (se gândește, apoi cântă 10): Țupa, țup, Țupa, țup, azi ne merge bine, azi ne merge bine... ERNA: Asta-i bună... (Mariedl amuțește, Erna și Grete se uită uimite. Brusc, Grete începe să râdă tare și să chițcăie) GRETE: Asta nici nu știe ce cântă, hahahaha! ERNA: Da' nici tu nu trebuie să te gândești din nou la ce poate fi mai rău
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
FOTZI: Vă rog bani pentru muzică. (Karli îi bagă mâna între picioare mârlănește, și îi dă o monedă. Fotzi țopăie spre tonomat și comandă. Se aude un șlagăr german. După o jumătate de minut Cârciumăreasa dă un picior tonomatului care amuțește. Fotzi se apropie de Jürgen țopăind și își ridică rochia) FOTZI: Și cât trebe să-ți arăt ca să primesc un cârnat numai pentru mine? JÜRGEN: Fotzi dragă, nu îți plătesc ca să-mi arăți intimitățile tale, intimitățile aparțin corpului tău și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Încotro îți întorci privirea poți privi ceva nostim care se sărbătorește pe sine. COMPOZITORUL (după ce IDIOTUL s-a uitat fix la el): Da, știu, scuipă. IDIOTUL: Nostim, deznostim, nostimadă, nostimadă, nostimadă... nostimadă, nostimadă, nostimadă... (compozitorul îl lovește în spate. Idiotul amuțește.) IMPRESARUL: Ce răi puteți să fiți.. cu universul. PIANISTA: Universul pute și impresarul și muncitorul nostru la percuție sparge oricui prin hegemonia lui puturoasă micile lui impresii de supraviețuire. Există nepersonalități care își usucă în chip ofensiv scârboasele tumori maligne
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
e o bucată de carne caldă mai bună decât poate fi tata. TATĂL LUI MARIEDL (O aruncă pe Mariedl de pe bancă. Către Mariedl): Ești ca munca omenească la negru. M-ai sedus și m-ai jefuit, m-ai uscat și amuțit pe veci... Ar fi trebuit totuși s-o sufocăm pe Mariedl, pe vremea când mai înota în burtoiul tău popular plin cu sos ca o groapă, mamă! La vremea lui a fost asta o presimțire parșivită, c-ar fi trebuit
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
A dreptății, mult râvnită! Vesel brațele sʹagită Buzele binecuvântă Este sărbătoare sfântă. S‐ o trăim cu tot avântul! Este ziua biruinței. Frânt e lanțul umilinței Lăudat fie Preasfântul! S‐ o trăim cu tot avântul. Înspre culmi privirea zboare. Uraʹn inimi amuțească! Altă viață să renască În această sărbătoare Înspre culmi privirea zboare! Astăzi este ziua Muncii Sărbătoarea muncii noastre S‐o‐ nălțăm până la astre Ca s‐ o știe mâini și pruncii. Astăzi este ziua Muncii. George Nedelea La 10 iulie 1946
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la bariera individualului. Tautologic vorbind, jurnalul intim s-a născut odată cu scrierea primului jurnal. O apariție instinctivă, nemotivată, surprinzând și intrigând, ca orice sosire fără preaviz. Ca orice logos boètikos, armată miraculoasă, Însumare de glasuri care, Înălțându-se, fac să amuțească pasiunile. Cuvinte recuperate, stârnite de suflet și reîntoarse la el, devenite el Însuși, devenite mișcări firești ale acestuia. Mișcări greu descifrabile, ascunse, un balet cu gesturi agile, În stare să cuprindă inflexibilitatea de adâncime a celui care scrie. Omul biografic
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
considerații ce vizau dinastia, identificînd, la stînga, conservatori masonici de rang ca Emile Courbes sau Alejandro Lerroux acolo unde, în Nord, marxiștii atei și socialiștii creștini combăteau capitalismul sub denumirea mai degrabă de Brothers decît de Camarades. Refrenele Internaționalei au amuțit, iar "stînga salarială" înfruntă "dreapta patrimonială" avînd cifre și statistici previzionale drept sprijin, lăsînd deoparte considerațiile de tip spiritual. c) Se mai poate încă repera traseul care se estompează încetul cu încetul al unei Europe a țăranilor liberi și mîndri
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Mureșanu? Anton Pann a surâs, s-a ridicat în picioare; a tușit ușor și a început să cânte, cu glas puternic și cald, cum numai ei știa să cânte: Deșteaptă-te române, din somnul cel de moarte... Din nou au amuțit toți. Melodia sporea însutit vraja versurilor. Și, fără să știe, fiecare a început să murmure după glasul lui Anton Pann: .Viața-n libertate ori moarte! strigă toți... Încă o dată! a dirijat cântărețul. Așa!... Mai cu inimă! Peste o jumătate de
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
timp aceste certe nu au a da nici o socoteală altei puteri străine; dar din momentul când neamicul strein caută să profite din aceste discordii sau să se apropie de hotarul unei asemenea țări, urile se uită, pentru un timp, certele amuțesc și toate partidele, ca un singur corp, se rădică, merge a-și face datoria; la noi însă, părțile certânde, în asemenea cazuri, rămân divizate, devin instrumentul celor ce lovesc în drepturile țărei, numai ca să poată lovi partea ce urăște și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ploile dezlănțuite femei, Ploile proaspete și plictisitoarele ploi fără sfârșit, Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile, Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor albă, înaltă, Îmi place să le rup firele și să umblu cu ele în dinți, Să amuțească, privindu-mă astfel bărbații (...) Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că plouă Și-mi stă bine cu franjurii ploii în păr. Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că tu Ești departe plecat și eu te aștept. Sunt cea mai frumoasă femeie și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de dureros, pentru totdeauna. Ea a murit-am îngropat-o-n zare Sufletul ei de lume este plîns, Am sfărîmat arfa-și a mea cîntare S-a înăsprit, s-a adîncit, s-a stins. O, de-aș orbi, de-aș amuți odată, Că-n lume nu văd lumea căutată." (Aveam o muză) A vrut să continue cursurile, dar tatăl său nu i-a dat bani, pentru că nu mai avea încredere în el. A făcut o cerere la minister, ca să-i acorde
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ofrandă răzbunătorului Ahile (și al cărei trup va fi așezat alături de trupul mutilat al lui Polidoros); moartea aceasta sugerează, totodată, o moarte încă și mai cumplită, un soi de moarte de data asta definitivă a eroilor troieni, dispăruți pentru totdeauna, amuțiți pe vecie. Pentru Hecuba, orice invocație adresată celor morți pare să fi devenit zadarnică. Pentru că nu mai există nici fantome răzbunătoare, nici umbre tutelare ale Troiei. Nici Priam și nici Hector nu vor veni, fie și doar pentru a anunța
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
întregime, pe îmbinarea temei „minunii” cu tema înfruntării fantomelor: frumusețea „fără pereche” a statuii ca imagine moartă („her dead likeness”), comparabilă cu frumusețea la fel de „neasemuită” a modelului în timpul vieții; uluirea în fața statuii dezvelite („you wonder”), care nu numai că-i amuțește pe privitori, dar îi și face să rămână înmărmuriți, încremeniți, metamorfozați parcă în stane de piatră. Shakespeare pare să ne conducă aici în însuși miezul ambivalenței imagine neînsuflețită/imagine vie. Efectul asemănării este atât de șocant, încât el se calchiază
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
o părere despre ceva. Înțelegi? - Vin dintr-o familie de țărani. Oameni care nu luau niciodată hotărâri pe negândite. Cercetau cerul, norii, culoarea țărânii. De asta depindeau apoi bogăția recoltei, ravagiile făcute de vremea proastă, de grindină ori Înghețuri. A amuțit iar, privind tot marea și coasta frântă. La sfârșit, și-a scos ochelarii și a Început să-i șteargă cu poalele cămășii, gânditor. - Hazardul, numele pe care Îl dăm neștiintei noastre. Așa-i? Nu era o Întrebare. Pictorul de război
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Vest, inevitabile conotații comice. La primele mele contacte cu piața „capitalistă”, am stîrnit perplexitatea multor negustori punând întrebări de neînțeles pentru modul lor de viață. Intram, de pildă, într-o brutărie și întrebam: „Aveți pâine?”. În prima clipă, cel întrebat amuțea. Glumeam? Eram idiot? Îl luam peste picior? „Bineînțeles că avem pâine! Ce altceva credeți că vindem?”. Omul n-avea de unde să știe că, în limitele experienței mele, existența pâinii într-o brutărie nu era deloc de la sine înțeleasă. Când l-
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
locui (2); obosit (2); odihnește (2); a se odihni (2); a te odihni (2); pierdere (2); plictiseală (2); plictisit (2); pe podea (2); relaxa (2); repaos (2); scula (2); stat (2); sus (2); vacanță (2); activitate; adesea; adunare; aiurea; alerga; amuțea; Ardeal; asfalt; seașază; ață; baltă; bătrîn; bunic; calm; calmare; casă; călătorie; comod; comportament; confortabil; contemplare; cui; cuțit; dement; divan; domol; dorește; dormea; a dormi; dragoste; ea; efort; eveniment; a nu face nimic; fior; frumos; fugea; pe fund; pe genunchi; gîndire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Dascălul: (dacă tot nu mai spune nimeni nimic...) Așa e... cum spune părintele... Măi Ionică! Preotul: (stînjenit) Tu vezi de tămîia aia... că arde de pomană... (către Marieta și Costache) Și dumneavoastră...! Marieta:...Părinte..., eu să vă spun drept... am amuțit... vă rog să ne iertați... dumneavoastră începuseți să cîntați deja... mi-a fost rușine să vă opresc... Preotul: Nu-i frumos, băiatule! Nu murim, așa, cînd vrem noi... Toate la timpul lor... Cu voia Domnului... Nu-i voie să glumim
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în divan, să se risipească, / Să nu mai aibă gură căscată, / Limba ridicată, / Să nu mai vorbească / Și să nu mai grăiască / Vorbă de rău / Asupra capului meu. / Tu, pământ, / Cum ești mut și surd / Și hărănești lumea, / Așa să amuțești pe (cutare), / Să nu mai aibă gură căscată, / Limba ridicată, / Vorbă de rău / Asupra capului meu, / Să mă vorbească, / Să mă grăiască! / Bună ziua, alun mare, / Domn mare; / Ce rudă ești cu (cutare)? / Nimic. / Nimic să n-aleagă (cutare) / La judecătorie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de la echinocțiul de primăvară, de la Blagoviștenie, până la solstițiul de vară, la Sânziene, când, potrivit tradiției, se spune că se îneacă cu un bob de orz și nu mai poate cânta. În unele zone, "amuțitul cucului" vestește vremea cositului, iar dacă amuțește înainte de Sânziene se spune că vara va fi foarte secetoasă. Simbolizând nașterea și moartea unui anotimp, cucul a devenit o pasăre oracol care urzește norocul omului, iar prin cântecul său vestește sănătatea, căsătoria sau moartea.253 c. Imaginea-cronotop Pasărea antropomorfă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Iți dau drumul și ție, Bratoveanu, că alții mai slabi ca tine conduc treburile țării!”. Era un gest de mare curaj să spui așa ceva în acele vremuri. Dată fiind situația noastră, de fii de dușman al poporului, fratele meu a amuțit. Nu știa dacă să se bucure că a trecut examenul sau să se teamă că aceste vorbe vor avea consecințe. Mi le-a spus după examen doar mie și astfel ne-am dat seama că mai există oameni care observau
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ia pământurile, că n-o să mai aveți unde vă duce!”. Cum mama mea la bătrânețe nu mai auzea prea bine, a pronunțat aceste cuvinte tare și le-a auzit aproape întrega sală. Eu, uitându-mă la oamenii din jur, am amuțit. Cei din jur nu știau ce să facă, să râdă sau să se prefacă, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. In cele din urmă am tras-o repede de pe scaun și pe mama și pe fetița mea și am
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Amărăciune Cînd ți s-a scutura cînele ori mîța lîngă tine, ai să ai amă răciune, supărare. Amețeală Tigva de om arsă în foc e bună pentru amețeală. Amuțire în mijlocul Păresimilor [postului Paștilor] înnumără-ți ouăle găinilor, că dacă nu, vei amuți. Ana în ziua Zămislirii [de către] Sf. Ana [9 decembrie], se scoală fetele și femeile dis dimineață și încep felurite lucruri înainte de răsăritul soarelui, ca să le crească fiecare lucru peste an precum crește de atunci ziua. în ziua de Adormirea Sf.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]