4,997 matches
-
vârf, devine poate ușor carminiu, de o culoare de început de guturai și, considerat laolaltă cu ochii, poate apărea ca o jumătate întreagă de cap de găină rasol, cu pleoapele definitiv închise și palide. Apoi, în dreptul gurii, pielea obrajilor este anatomic umflată, ca și cum la rădăcina gingiilor de jos aș ține câte un nasture de pardesiu; dar acest amănunt dă surâsului meu ironic o expresie de satiră crudă, așa că inconvenientul se prezintă ca un folos. Uneori buzele mele secretează o nimica toată
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
unei trăsături, "din fuga condeiului", la o imagine caricaturală, concentrată într-un paragraf, sau la un portret de dimensiunile unui text întreg, caricatura argheziană are aspectul unei parade a negativului, care suscită deopotrivă ilaritatea și dezgustul. Prin tehnicile compoziționale (deformarea anatomică, combinații sau accesorii absurde, reducția la funcția de bază, animalizare, hiperbolizare grotescă etc.), pamfletarul comunică, în planul emoțional, ideea unei dominații totale și, implicit, a unei poziții ireconciliabile, în raport cu victima sa. Iar râsul nu survine neapărat în momentul prim al
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
rectilinii rezultate în urma prelucrării și cu partea proximală prelucrată prin abraziune, astfel încât secțiunea piesei în această zonă este subțiată. Tip 4 Cel de al patrulea tip este reprezentat de vârfurile realizate pe segmente de metapod. În funcție de plasarea acestora pe suportul anatomic se pot distinge două subtipuri, și anume vârf pe segment distal (36/1) și vârf pe segment proximal (36/2). Acest tip este caracterizat de prelucrarea prin șlefuirea părții utile și a în părții mediane, pentru partea proximală fiind păstrate
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
pot distinge două subtipuri, și anume vârf pe segment distal (36/1) și vârf pe segment proximal (36/2). Acest tip este caracterizat de prelucrarea prin șlefuirea părții utile și a în părții mediane, pentru partea proximală fiind păstrate caracteristicile anatomice. Tip 5 Al cincilea tip (Pl. 36/3-4) este definit de vârfurile pe rază de corn de cerb. Acestea se caracterizează prin conservarea, în bună parte, a morfologiei anatomice, observându se prelucrarea prin cioplire sau fasonare a părții active. În
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și a în părții mediane, pentru partea proximală fiind păstrate caracteristicile anatomice. Tip 5 Al cincilea tip (Pl. 36/3-4) este definit de vârfurile pe rază de corn de cerb. Acestea se caracterizează prin conservarea, în bună parte, a morfologiei anatomice, observându se prelucrarea prin cioplire sau fasonare a părții active. În acest tip sunt încadrabile două piese de la Hoisești. Una dintre aceste unelte (36/4) prezintă la partea proximală urme de cioplire rezultate în urma debitării cornului, iar la extremitatea proximală
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
pe fragmente de canini de mistreț (36/5-6) constituie cel de al șaselea tip, reprezentat prin două astfel de piese. Acestea sunt caracterizate printr-o parte utilă ascuțită, cu secțiune triunghiulară rezultată în urma prelucrării prin șlefuire, păstrând în rest morfologia anatomică, modificată doar de acțiunea de debitare a fragmentului suport. Netezitoare/Șlefuitoare În această grupă au fost încadrate șase artefacte caracterizate prin partea activă în suprafață. În funcție de materia primă utilizată și de modalitatea și gradul de fasonare/finisare a pieselor au
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Un tip aparte este constituit de oasele scurte utilizate ca netezitoare/șlefuitoare (Pl. 37/4-5). În cadrul așezării de la Hoisești au fost descoperite trei astfel de exemplare. Caracteristica definitorie a acestui tip de unealtă îl constituie utilizarea osului în forma sa anatomică, fără intervenții de amenajare, definirea acestor obiecte ca unelte fiind posibilă doar pe baza urmelor de uzură pe care le prezintă. Dăltițe În această grupă au fost încadrate patru artefacte caracterizate prin partea activă liniară sau în suprafață. În funcție de materia
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
șlefuit, fiind utilizate prin percuție, directă sau indirectă, pe un material cu duritate mare (BELDIMAN 2007, 98-99). Spatule Această grupă este reprezentată printr-un singur exemplar caracterizat prin latura utilă de formă trapezoidală, plată și partea mediană plană. Datorită conformației anatomice naturale o osului din care acest artefact a fost manufacturat - peroneu provenit de la Sus domest., care prezintă în mod natural o secțiune concavă la extremități - considerăm că utilitatea inițială a fost cea de lingură, în urma deteriorării căușului, extremitatea distală fiind
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
pe un segment de corn de cerb. Din punct de vedere morfo-tipologic, latura utilă a uneltei se caracterizează printr-o parte activă în suprafață oblică, obținută cu ajutorul cioplirii unifaciale, obținându-se astfel un vârf oblic simplu, restul piesei păstrând morfologia anatomică (Pl. 39/2). Cea mai probabilă utilitate a acestui tip de piesă este cea de retușor sau armă de împungere (BELDIMAN 2007, 107). Elemente receptoare Această grupă este reprezentată de un singur artefact, realizat dintr-un segment median de corn
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
fost șlefuită pe întreaga suprafață și este străbătută integral de un canal realizat prin scobirea și îndepărtarea spongiosei. O privire de ansamblu asupra uneltelor realizate din materii dure animale (Tabel 4), relevă faptul că, din punctul de vedere al părților anatomice de proveniență a materiei prime, erau favorizate oasele lungi și coarnele, dintre oasele lungi fiind preferate metapodalele (care permiteau obținerea a două unelte dintr-un singur os). De asemenea, alegerea taxonilor și a părților anatomice utilizate (prin predominarea celor provenite
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
punctul de vedere al părților anatomice de proveniență a materiei prime, erau favorizate oasele lungi și coarnele, dintre oasele lungi fiind preferate metapodalele (care permiteau obținerea a două unelte dintr-un singur os). De asemenea, alegerea taxonilor și a părților anatomice utilizate (prin predominarea celor provenite de la Cervus elaphus) pare a fi fost motivată de considerente ce țin de duritate, formă și dimensiune, oasele provenite de la speciile de animale sălbatice fiind mai dure decât cele provenite de la animale domestice (BEJENARU et
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
acum ștearsă, prezintă o modelare atipică, cu un bot subțire și prelung, care conferă piesei o vagă asemănare cu figura umană (Pl. 60/6; 62/3). În cadrul ultimelor două categorii remarcăm o modalitate deosebită de realizare a coarnelor. Contrar realităților anatomice, axul acestora este orientat lateral și spre înainte, aproximativ paralel cu axul botului. De asemenea, diametrul coarnelor este exagerat . Considerăm că, în acest fel, probabil se urmărea accentuarea trăsăturii definitorii a animalului. IV.2.b. Considerații asupra semnificației protomelor zoomorfe
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
paleolitic s-ar "repeta", mai strălucitor și mai scurt, în ciclul greco-latin, pe care-l reia ciclul creștin, apoi cel al artei moderne. Cronologia nu indică așadar maturitatea unei arte. O figură magdaleniană din anul 10000 are mai multă precizie anatomică sau "fotografică" decât o figură asiriană de la 2000. În Nigeria, arta antică de la Ife, notează Leroi-Gourhan, este mai "evoluată" decât arta neagră contemporană. Bineînțeles, ciclurile nu reîncep de la zero, deoarece umanitatea nu-și poate șterge din memoria socială traiectoriile trecute
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
metodelor și tehnicilor de muncă intelectuală care să asigure eficiență în adaptarea și în integrarea școlară și socială; 1.2. Dificultăți speciale - deficiența mintală 1) Deficiența sau infirmitatea cuprinde orice pierdere, anomalie sau dereglarea unei structuri sau a unei funcții anatomice, fiziologice, descriind tulburări la nivelul organismului (deficiențe ale membrelor, organelor, altor structuri și funcții); 2) Incapacitatea înglobează orice restricție, diminuare, lipsă și pierdere rezultând dintr-o deficiență a capacității de a efectua o activitate în condiții considerare ca normale pentru
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
toate cele trei niveluri ale sale: cel al simțurilor externe, cel al simțurilor interne și cel al intelectului. La fiecare nivel adresez două tipuri de întrebări: una care vizează anatomia procesului cognitiv și una care vizează fiziologia acestuia. În cadrul analizei anatomice, care stă, la fiecare nivel în parte, sub întrebarea „Cum are loc procesul cunoașterii umane?“, descriu elementele și stadiile procesului de cunoaștere, iar în cadrul analizei fiziologice, delimitata de întrebarea „Ce rol joacă entitățile intermediare specifice fiecărui nivel în cunoaștere?“, analizez
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de proces, al cărui sens a fost atins doar tangențial în capitolul precedent. Voi incerca, așadar, să explicitez, urmând câțiva pași, ce anume înțelege Toma din Aquino prin proces de cu noastere. Abordarea din cadrul acestui capitol va fi una dublă, anatomica și fiziologica. În subcapitolele ÎI.1. a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor externe?, ÎI.3 . a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor interne?, ÎI.5 . a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv? voi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
subcapitolele ÎI.1. a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor externe?, ÎI.3 . a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor interne?, ÎI.5 . a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv? voi realiza o analiză anatomica a etapelor succesive prin care trece un subiect cunoscător uman pentru a putea ajunge de la cunoașterea senzorială la cea intelectiva; mai exact, voi prezenta stadiile procesului de cunoaștere și elementele angre nate în acest proces. În subcapitolele ÎI.2. a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
va chestiona relația dintre speciile sensibile și formele accidentale, care sunt, așa cum am mai spus, calitățile sensibile ale obiec telor percepute de simțuri. În fapt, rolul subcapitolului care tocmai s-a încheiat a fost acela de a desfășura o analiză anatomica a primului nivel cognitiv, cu scopul de a pune la dispoziția subcapitolului următor materialul necesar unei analize fiziologice, care se va concentra, așa cum am anunțat, asupra clarificării funcțiilor îndeplinite de speciile sensi bile în procesul cunoașterii umane, ridicând întrebarea „Ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quo) și prin care (id quo) ea își cunoaște obiectele specifice. În cadrul acestui subcapitol am încercat să răspund la trei întrebări. Prima a avut în vedere identificarea simțurilor interne și m-a condus, într-un prim pas, la o analiză anatomica a celei de a două etape a procesului de cunoaștere, cea aferentă simțurilor interne. Cea de-a doua întrebare a vizat manieră în care funcționează fiecare simt intern în parte. În final, cea de-a treia și cea mai importantă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sino-atrial și cel atrio-ventricular se realizează prin masa miocardului atrial, dar sunt descrise și căi preferențiale: banda internodală anterioră sau căile internodale anterioră, mijlocie și posterioară. Conducerea în nodul atrio-ventricular implică o întârziere totală de 0,13 s, ce corespunde anatomic pentru 0,09 s în nodul propriu-zis (superior față de septul atrio-ventricular; din care 0,03 s la nivelul fibrelor joncționale), la care se adaugă 0,04 s în porțiunea penetrantă (zona nodală inferioară, ce străbate septul conjunctiv și pătrunde în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
care intră în plămân este puțin mai mare; nu toată cantitatea de aer care pătrunde până la nivel alveolar participă la schimburile gazoase de la acest nivel. Din cantitatea de 500 ml de aer inspirată, aproximativ 150 ml rămâne în spațiul mort anatomic. Acesta cuprinde aerul care nu participă la schimburile gazoase alveolo-capilare, adică volumul de aer prezent la nivelul căilor aeriene de conducere. Acest volum depinde de înălțimea subiectului și crește în cazul inspirului profund datorită tracțiunii exercitate asupra bronhiilor de către parenchimul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
constantă nu numai în repaus ci și într-o multitudine de alte condiții fiziologice. Teoretic, primii 150 ml de aer expirat reprezintă aerul alveolar, dar întotdeauna se produce un amestec la interfața dintre aerul care se găsește în spațiul mort anatomic și aerul alveolar. Pentru evaluarea compoziției aerului alveolar se colectează și se analizează ultimii 10 ml de aer expirați în cursul unei respirații obișnuite, valorile fiind comparate cu cu cele din aerul inspirat și expirat (fig. 79). Capacitatea de difuzie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
urina nu mai suferă nici un fel de modificări de compoziție, alcătuind ceea ce se numește urina finală. De la acest nivel, trebuie condusă până la exteriorul corpului printrun ansamblu de conducte musculo-membranoase care alcătuiesc căile urinare. Din punct de vedere a poziționării lor anatomice, căile urinare sunt împărțite în căi urinare intrarenale (ductele papilare (canalele Bellini), calicele mici, calicele mari, pelvisul renal (bazinet)) și căi urinare extrarenale (uretere, vezica urinară, uretra). Funcția căilor urinare intrarenale este de a conduce urina finală către bazinet, de unde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
sino-atrial și cel atrio-ventricular se realizează prin masa miocardului atrial, dar sunt descrise și căi preferențiale: banda internodală anterioră sau căile internodale anterioră, mijlocie și posterioară. Conducerea în nodul atrio-ventricular implică o întârziere totală de 0,13 s, ce corespunde anatomic pentru 0,09 s în nodul propriu-zis (superior față de septul atrio-ventricular; din care 0,03 s la nivelul fibrelor joncționale), la care se adaugă 0,04 s în porțiunea penetrantă (zona nodală inferioară, ce străbate septul conjunctiv și pătrunde în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
care intră în plămân este puțin mai mare; nu toată cantitatea de aer care pătrunde până la nivel alveolar participă la schimburile gazoase de la acest nivel. Din cantitatea de 500 ml de aer inspirată, aproximativ 150 ml rămâne în spațiul mort anatomic. Acesta cuprinde aerul care nu participă la schimburile gazoase alveolo-capilare, adică volumul de aer prezent la nivelul căilor aeriene de conducere. Acest volum depinde de înălțimea subiectului și crește în cazul inspirului profund datorită tracțiunii exercitate asupra bronhiilor de către parenchimul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]