3,154 matches
-
și pentru interpretarea oricărei descrieri. Nu voi relua însă aici subiectul pe care l-am dezvoltat în altă parte, cu privire la enumerație și reformulare (1990: 143-190). 3. Cele patru proceduri descriptive (sau macro-operațiile) de bază ale prototipului 3.1. Procedura de ancorare: ancorarea, atribuirea și reformularea Prin operația de ancorare ancorare referențială secvența descriptivă semnalează, printr-un substantiv (pivot nominal pe care îl numesc TEMĂ-TITLU, fie că este vorba de substantiv propriu sau comun): a) la început, despre cine/ce va fi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pentru interpretarea oricărei descrieri. Nu voi relua însă aici subiectul pe care l-am dezvoltat în altă parte, cu privire la enumerație și reformulare (1990: 143-190). 3. Cele patru proceduri descriptive (sau macro-operațiile) de bază ale prototipului 3.1. Procedura de ancorare: ancorarea, atribuirea și reformularea Prin operația de ancorare ancorare referențială secvența descriptivă semnalează, printr-un substantiv (pivot nominal pe care îl numesc TEMĂ-TITLU, fie că este vorba de substantiv propriu sau comun): a) la început, despre cine/ce va fi vorba
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
însă aici subiectul pe care l-am dezvoltat în altă parte, cu privire la enumerație și reformulare (1990: 143-190). 3. Cele patru proceduri descriptive (sau macro-operațiile) de bază ale prototipului 3.1. Procedura de ancorare: ancorarea, atribuirea și reformularea Prin operația de ancorare ancorare referențială secvența descriptivă semnalează, printr-un substantiv (pivot nominal pe care îl numesc TEMĂ-TITLU, fie că este vorba de substantiv propriu sau comun): a) la început, despre cine/ce va fi vorba (ANCORARE propriu-zisă) b) sau, la sfârșitul secvenței
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
aici subiectul pe care l-am dezvoltat în altă parte, cu privire la enumerație și reformulare (1990: 143-190). 3. Cele patru proceduri descriptive (sau macro-operațiile) de bază ale prototipului 3.1. Procedura de ancorare: ancorarea, atribuirea și reformularea Prin operația de ancorare ancorare referențială secvența descriptivă semnalează, printr-un substantiv (pivot nominal pe care îl numesc TEMĂ-TITLU, fie că este vorba de substantiv propriu sau comun): a) la început, despre cine/ce va fi vorba (ANCORARE propriu-zisă) b) sau, la sfârșitul secvenței, despre
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
atribuirea și reformularea Prin operația de ancorare ancorare referențială secvența descriptivă semnalează, printr-un substantiv (pivot nominal pe care îl numesc TEMĂ-TITLU, fie că este vorba de substantiv propriu sau comun): a) la început, despre cine/ce va fi vorba (ANCORARE propriu-zisă) b) sau, la sfârșitul secvenței, despre cine/ce s-a vorbit (ATRIBUIREA) c) sau, combinând cele două procedee, reia tema-titlu inițială, modificând-o însă (REFORMULAREA). Această din urmă operație poate fi aplicată și în cazul altor unități ce apar
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este dată tema-titlu (așa cum se întâmplă în general). Putem afirma că în cazul creării unei coeziuni semantice referențiale, tema-titlu deține rolul unui factor prim de ordonare. Trebuie să mai precizăm că este necesar să delimităm clar referința virtuală declanșată prin ancorare (o posibilă clasă mai mult sau mai puțin disponibilă în memoria cititorului / auditoriului) și referința actuală (clasa construită) produsă la finalul secvenței. Reprezentarea descriptivă vine într-adevăr să sublinieze (confirme) sau să modifice (revizuiască) cunoștințele anterioare. Anarhia descriptivă nu este
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de tip poetic). Exemplele (2) și (3) evidențiază gradul de înrudire care există între atribuirea unei teme-titlu unui obiect al discursului și modificarea temei-titlu dată prin operația de re-ancorare pe care o desemnăm cu termenul de reformulare 19. În (2), ancorarea oferă mai întâi tema-titlu: "acest apartament", reformulat la sfârșit prin forma "garsoniera noastră" și mai ales "un adevărat cuibușor de îndrăgostiți" căruia i se atribuie trei proprietăți ("modern", "luxos", "cochet"), proprietăți articulate și marcate din punct de vedere argumentativ prin
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
varianta în limba română]) și de către mama șoricelului (Vai, fiule, vorbești despre Cotoi!), vin să corecteze descrierea făcută de către cel despre care din textul spune că este un neștiutor în cele lumești (portretele cocoșului și cotoiului). Jocul-enigmă generat de întârzierea ancorării devine foarte interesant aici: (8) Cocoșul, cotoiul și șoricelul Un Șoricel, prea tânăr și neumblat prin lume, rămase gură-cască...Sau să vedem anume cum deapănă chiar dînsul Mămicii ce-a pățit: "Trecusem munții ăștia ce mi-au stîrnit uimirea Și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
7-14) + Pn 3-Evaluarea extradiegetică (v. 15-17) + Pn 4-Rezolvarea (v. 18-30) + (elipsa din Pn 5-Situația finală) + Pn Ώ-Evaluarea finală (v. 31-40) și Morala popriu-zisă (v. 41-42). În încheierea acestei discuții, trebuie să subliniem, că probabil tocmai existența acestei operații generale de ancorare îl determină pe M. Riffaterre să afirme despre sistemul descriptiv că îl "aseamănă unei definiții de dicționar", considerându-l un gen de "rețea verbală fixă care se organizează în jurul unui cuvânt nucleu", ("pantonimul" în concepția lui Philippe Hamon). Putem înțelege
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
enumerația din exemplul (1) constă în a oferi o succesiune de 42 de părți (aspecte) aflate în enciclopedia din colecția "Descoperiri" (Découvertes) de la Gallimard (tema-titlu situată după enumerarție, adică sub forma unei atribuiri care produce un efect de întârziere a ancorării referențiale). Acest text apare, în prima parte, drept exemplu a ceea ce putem numi gradul zero de descriere, în măsura în care nu s-a luat în considerare un alt aspect al oricărui obiect existent, evidențierea calităților sau proprietăților (ceea ce apare în partea finală
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
documentului). Operația de aspectualizare este de comun acord admisă ca bază a descrierii. Astfel, G. G. Granger 20 vorbește despre "evidențierea întregului" și "decupajul în părți", prin intermediul unei "rețele abstracte" care leagă elementele între ele. În opinia mea, operația de "ancorare" este răspunzătoare de evidențierea "întregului", iar operația de "aspectualizare" de decupajul în părți (n. PĂRȚI). Este necesar totuși ca pe lângă acest decupaj în părți să luăm în considerare atât calitățile sau proprietățile întregului (culoare, dimensiune, formă, număr etc.) cât și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ambițiile de clasificare din istoria naturală aparținând epocii clasice, despre care vorbește M. Foucault în Les Mots et les Choses, se datorează operației despre care tocmai am discutat, euforia denumirii printr-un continuum al limbajului a obiectelor lumii (operația de ancorare), diviziunea și clasarea elementelor care compun obiectele în sine (operația de aspectualizare). Și, în fine, operația de punere în relație analogică: [...] Este necesar ca formele și dispunerea să fie descrise prin alte procedee, fie prin identificarea formelor geometrice, fie prin
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o parte selectată prin aspectualizare poate fi luată drept bază a unei noi secvențe, la rândul ei aleasă ca temă-titlu, și din nou observată prin diferitele sale aspecte: eventuale proprietăți și sub-părți. Printr-o nouă tematizare (dacă luăm în considerare ancorarea ca tematizare de bază), o sub-parte poate fi reconsiderată în funcție de proprietățile și părțile ei și, teoretic, în acest mod se poate continua la infinit. Această operație se aplică cu prioritate, prin aspectualizare, la părți și, prin punerea în relație, la
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de aspectualizare și/sau de punere în situație, proces care ar putea să se desfășoare în acest fel la infinit. În sfârșit, oricare ar fi obiectul discursului (uman sau nu, static sau dinamic), trebuie să subliniem că aceeași operație de ancorare garantează unitatea semantică a secvenței, menționându-se despre ceea ce este vorba sub forma unei teme-titlu date, fie la început, fie la sfârșitul secvenței. 4. Text procedural sau descriere de acțiuni? În publicațiile anterioare, preluând clasificările tipologice propuse de Werlich și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
servește fierbinte. Se pot folosi drept garnitură fasole, orez și legume. Genul de discurs pe care îl înscriem, fără rezerve, în categoria "rețetelor de bucătărie" se construiește după un plan precis: a) Numele rețetei care corespunde perfect temei-titlu (operația de ancorare) a secvenței descriptive. b) Lista ingredientelor necesare gradul zero al descrierii care corespunde enumerării de componente (fără să fie într-o anumită ordine și încă nepreparate) ale întregului (a). c) Descrierea acțiunilor care trebuie îndeplinite pentru a obține felul de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este abordat din perspectivă cognitivistă, autorul francez studiind relația dintre memorie și manifestările culturale. Boyer susține că, pentru a fi credibile și memorabile, poveștile (mitice) trebuie să depășească planul comun, obișnuit, dar în același timp, trebuie să aibă o anumită ancorare în realitate și să răspundă unor așteptări universale pe care oamenii le au despre lume. De fapt, pentru a supraviețui, miturile îmbină elemente comune cu fapte și fenomene imposibile. Mai mult decât atât, ceea ce antropologi ca Frazer și Wundt (acesta
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
individul le caută spre a rezolva probleme stringente, în speranța intrării într-o nouă dimensiune și în speranța reducerii influenței malefice pe care diferite obiecte sau personaje o pot avea. O privire atentă a simbolisticii pietrelor prețioase evidențiază dacă nu ancorarea simbolului în real, măcar similitudinile care apar între acesta și dimensiunea fizică a realității, cu scopul, evident, de a dobândi veridicitate și autenticitate. În acest sens, proprietățile pe care pietrele prețioase le aveau erau legate de cele mai multe ori de culorile
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
susține că un stereotip este o prejudecată sau o imagine care a fost repetată atât de des și cu atâta vigoare întrucât a devenit foarte greu, dacă nu imposibil, de negat sau de corectat. Astfel, forța stereotipurilor nu vine din ancorarea acestora în realitate sau din acuratețea cu care prezintă o informație, ci din răspândirea și repetarea lor, din capacitatea lor de a oferi modele simplificate de gândire și procesare a realității, fiind în orice caz dependente și de formele lingvistice
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Ficher, Les concepts foundamentaux de la psychologie sociale, Paris, Dunod, 1987, p. 118 apud Adrian Neculau (coord.), op.cit., p. 8. 505 Ibidem, p. 10. 506 Pentru Abric, reprezentarea conține un nodul central elementul ei esențial și un sistem periferic care asigură ancorarea reprezentării în realitatea de moment, fiind partea mobilă a reprezentării. 507 Jean Claude Abric, Cooperation, competition et representations sociales, Fribourg, Del Val, 1987, p. 64 apud Adrian Neculau (coord.), op. cit., p. 108. 508 D. Jodelet, Folie et representations sociales, Paris
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lor de secvențializare sînt subordonate principiului orientării argumentative, "cheia relației lor cu discursul în care se găsesc inserate". În planul compoziției textuale, ne sînt prezentate și copios ilustrate și comentate operațiile de bază care generează diversele forme discursive: operația de ancorare și de afectare (denumirea obiectului descrierii la începutul secvenței descriptive, respectiv la sfîrșitul acesteia), operația de aspectualizare prin fragmentare sau prin calificare, operația de punere în relație prin contiguitate (situarea obiectului în timp sau în spațiu), operația de punere în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
oricărei forme de textualitate: tensiunea dintre continuitate-repetiție, pe de o parte, și progresia, pe de altă parte. B. Combettes rezumă acest fenomen de textualitate generală în acești termeni: Absența aportului de informație ar genera o parafrază perpetuă; absența punctelor de ancorare care fac trimitere la ceva "deja-spus" ar conduce la o suită de fraze care, pe termen mai mult sau mai puțin lung, nu ar avea nici o legătură între ele" (1986, p. 69). Această tensiune constitutivă apare în aceeași măsură, în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
asupra credințelor și/sau comportamentelor, operînd asupra reprezentărilor discursive. 2. Ce fel de unitate de analiză textuală? Din punct de vedere global (plan macrostructural), vom vorbi despre REFERINȚĂ (temă sau topic al întregului text: macrostructură semantică, în fapt), despre ENUNȚARE (ancorare enunțiativă globală) și despre ORIENTARE ARGUMENTATIVĂ (dimensiunea ilocutorie a macro-actului de discurs explicit sau derivabil). În acest fel, textul își formează sensul (dimensiune configurațională) în mod global. Din punct de vedere local, predicația ca enunțare de propoziții este, în același
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ieși astăzi. unde (5) a devenit un argument pentru o concluzie implicită negată de propoziția ce urmează după conectorul totuși. (7) Într-o zi, cînd cerul era senin, soarele începu să se învîrtă straniu în jurul său. Perfectul simplu face posibilă ancorarea enunțiativă al unei secvențe, de această dată narative și imperfectul îi conferă propoziției (5) un nou statut descriptiv. Și în sfîrșit: (8) Cerul este, deasupra acoperișului, Atît de senin ș-atît de calm! Un copac, deasupra acoperișului, Dulce își leagănă al
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
reprezentării descriptive, și, mai ales, dinamica acestei reprezentări, este absolut necesar să utilizăm instrucțiunile tipografice furnizate de alineatele succesive. Primului rînd din (15) îi corespunde o primă propoziție care, prin absența determinantului, se află, într-un fel, în așteptarea unei ancorări referențiale. Fie o primă reprezentare descriptivă (Rd1) asigurată de micropropoziția descriptivă care presupune un individ-obiect al discursului (A1) "decor", despre care se asertează ceva (aici un predicat calificativ: PRq): o proprietate ("verde") a lui A1. Fie: propoziția 1 (Rd1): Determinant
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și PE (A2) care se poate practica sportul despre care se vorbește în revistă. În plus, calificările ce se fac pentru A1 și A2 prezintă, și ele, legături izotopice: ele conotează euforia. Rîndul al treilea din (15) vine să garanteze ancorarea referențială încă absentă (nume propriu și determinant hotărît). Noul obiect al discursului (A3: Pasul Ursului) este în așteptarea predicatului care apare abia în rîndul de la sfîrșit. De fapt, înainte chiar de a intra în raport cu ceea ce va urma, el fixează coeziunea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]