2,499 matches
-
prea îndrăzneți, condamnați de teologia oficială pentru că au mizat excesiv pe modelul vertical unitiv, tulburînd astfel modelul mai molcom, temporal eschatologic, care permite lumii, comunității și politicii să dureze. în sfîrșit, în perioadele de tradiționalism, distanța e aproape abolită prin anexarea polului superior la ordinea universului cosmic și social. Cu cît divinul apare mai obiectivat în ceremoniile previzibile, minuțios regizate ale doctrinei, ale puterii, ale colectivității, cu atît alteritatea lui se împuținează și se stinge. Atunci se poate produce, pentru o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
responsabilitatea față de destinul ei. în modernitatea tîrzie, societățile liberale elimină definitiv, de la rădăcină, această ambiguitate. Nimic religios nu mai întemeiază viața publică. Ca atare, nu mai există nici ispita de a considera că destinul tău spiritual poate fi asigurat prin anexarea lui la vreo categorie colectivă, la un proiect de societate calificat religios, la mersul istoriei. E drept că societatea și-a pierdut totodată calitatea de oglindă a mișcărilor cerești. E drept că persoana este redusă în mod curent la individ
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
propria sa limbă, specific cultural și istorie. Ideologii sovietici au dezvoltat, cu precădere, două versiuni ale mitului. Conform celei dintâi, etnogeneza moldovenească a avut loc în întunecimea Evului Mediu, după cea de a doua, în secolul al XIX-lea, după anexarea teritoriilor de la est de Prut de către Rusia țaristă. Potrivit teoriilor sovietice, fiecare popor trece printr-un număr de stadii: tribul, poporul, națiunea burgheză și națiunea socialistă. Populația romanizată de la nord de Dunăre s-a scindat fie în cea de a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
edificării statalității moldovenești, iar 1918 și 1941 ca momente de nenorocire națională. Câteva cuvinte se cuvin a fi spuse și despre apariția noțiunii de limbă și popor moldovenesc, în ultimele două secole. Evenimentele decisive în constituirea acestora le-au reprezentat anexarea țaristă a Basarabiei în 1812 și dubla cucerire sovietică, în 1940 și 1944. Situația lingvistică din Basarabia din 1812 până în 1918 a evoluat de la bilingvism până la impunerea unei singure limbi oficiale, limba rusă. Cea din urmă a căpătat statut
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
origine alt popor decât pe dacii care constituie fondul etnic al poporului român - geți, tirageți sau geto-slavi; momentele 1917, 1924, 1940, 1944, 1991 au fost tot atâtea jaloane în drumul Moldovei către statalitate, iar 1918 și 1941 momente triste, de anexare de către o putere străină; în forma sa radicală, moldovenismul susține că poporul moldovenesc se întinde între Carpații orientali și Nistru, unii ideologi moldoveniști radicali cerând, nici mai mult, nici mai puțin, decât constituirea Moldovei Mari (sau, cum susținea A. Lazarev
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Tisa, Nistru și dincolo de ele, de-a lungul întregii noastre istorii medievale și moderne. I Două secole de mistificare a adevărului istoric. Poporul și limba „moldovenească”, de la 1812 la 1989 Drama identității locuitorilor spațiului dintre Prut și Nistru începe odată cu anexarea Basarabiei de către Imperiul Rusiei, în 1812, și se amplifică în jumătatea de secol de dominație sovietică. Politica de stat, țaristă și apoi comunistă, a îmbrăcat o dublă formă, cea de rusificare și de slavizare, într-o primă etapă, dublată apoi
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Se perpetuează conștiința unității cu ceilalți români, dar persistă și particularismul local moldovenesc, întreținut de ruși prin colonizări, marginalizarea intelectualilor români, prin rusificarea sistemului administrativ, a școlii și a bisericii. Estimările aproximative ale populației teritoriului dintre Nistru și Prut în urma anexării din 1812 variază între 240 000 și 275 000, pe o suprafață de 45630 km2. Dintre aceștia, 86 % erau români sau, așa cum îi numesc statisticile rusești ale vremii, moldoveni. Un număr de locuitori redus, ce nu puteau pune în valoare
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
nouă limbă literară. Procesul de constituire de către regimul sovietic a „naționalității moldovenești” și a „limbii moldovenești”, începând cu 1924, a parcurs, până în 1940, o serie de etape, de căutări și reorientări a politicii lingvistice. Atunci când obiectivul prioritar era considerat anexarea Basarabiei, pentru care se afirma că se dispune de o legitimitate istorică (URSS ca stat succesor al Imperiului Țarist), se insista pe afirmarea identității moldovenești. Atunci când Basarabia era văzută ca un teritoriu intermediar pentru răspândirea ideilor revoluționare în România și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Galiția), pe care URSS le-ar putea folosi drept cap de pod în scopuri militare și politice”. Deci moldovenii de la est de Nistru erau văzuți doar ca un vehicul pentru transmiterea stării de spirit revoluționare și a ideologiei comuniste, prin anexarea Basarabiei, asupra României și, mai departe, în Peninsula Balcanică și înspre Europa centrală. Concesiile făcute limbii române, a cărei înlocuire cu nou inventata limbă moldovenească se amâna, erau văzute ca un compromis mic pentru câștigarea de partea revoluției a unor
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
vest de Prut a luat amploare după tragicele evenimente din 1940 și, mai ales, după intrarea definitivă a Basarabiei în sfera sovietică după 1944. Pentru a crea un cadru propice, autoritățile sovietice au adoptat, în primele două decenii de la anexare, o serie de măsuri dure care au constat în secătuirea economiei, în colonizările masive (peste un milion de ruși), eliminarea elitelor românești și a tinerilor români, clasa activă a provinciei, deportări, înrolări, constituirea de detașamente de muncă trimise în URSS
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de răsărit a produs etnogeneza moldovenească. Influența slavă asupra națiunii moldovenești era fundamentală. Toți fruntașii politici și toți oamenii de cultură ai poporului moldovenesc fuseseră influențați, în ultima jumătate de mileniu, de civilizația mărețului popor rus. Iar în ceea ce privea anexarea Basarabiei în 1812, era avansată teoria răului mai mic: cucerirea de către Rusia Țaristă a împiedicat raidurile turcești să tătărăști, au fost accelerate dezvoltarea economică, socială și culturală, ideile rusești înaintate, inclusiv cele revoluționare, au ajuns mai ușor la Chișinău. Politica
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
1962, poate chiar prin 1957-1959. Poate că este recomandată o reproducere a unor fragmente mai ample din manuscrisele lui Marx pentru a identifica mai ușor acele elemente convenabile românismului. Manuscrisul B 85: „Conferința de la Erfurt: Napoleon își dă consimțământul la anexarea celor două principate. Nu mult după aceea războiul izbucni între Franța și Rusia. Alexandru avea nevoie de trupele sale staționate la Dunăre. Propune pace turcilor, care, înlăturați de 10 ani din Principate, se simțiră fericiți să recâștige cele două provincii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
prejudecățile naționaliste și cu manifestările frecvente de șovinism de mare putere ca și cu naționalismul local”, referire evidentă la politica românească din ultimii ani și folosind un apelativ rezervat anterior doar atacurilor la adresa regimului burghez interbelic. Totuși, referiri la anexarea Basarabiei de către Rusia și privirea acesteia ca teritoriu românesc a continuat. Apare în lucrarea Unitate și continuitate în istoria poporului român, în redacția lui Dumitru Berciu, care susține că în 1918 s-a încheiat procesul de unificare a poporului român
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a încheiat procesul de unificare a poporului român; în Istoria poporului român, a lui Andrei Oțetea, care tratează Basarabia ca teritoriu românesc; Viața politică în România, 1918-1921, elaborată de Mircea Mușat și Ion Ardeleanu, în care se vorbește deschis despre anexarea Basarabiei. Inițiativele românești au avut un dublu tăiș. Perspectiva unor tendințe revanșarde ale statului român a provocat în RSS Moldovenească o campanie propagandistică de amploare pentru insuflarea antipatiei față de poporul român, văzut ca alt popor decât cel moldovenesc. Numărul de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
carte românească de poezii abia prin cel de al treilea deceniu al vieții, însă le găsea pe acestea mai melodioase decât toate poeziile rusești pe care le auzise sau le citise. Dar domnul Cornea continuă pe același ton apologetic la adresa anexării, stăpânirii și exploatării provinciei românești de către Rusia: „creșterea de șase ori a numărului de moldoveni pe parcursul celor 106 ani de dezvoltare a regiunii în componența Imperiului Rus, precum și acea împrejurare că spre sfârșitul acestei perioade doar 30% din ei
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
proslăvire a stăpânirii sovietice, a fratelui mai mare rus (vezi capitolul I). A afirma că, în 1856, a avut loc „înstrăinarea de Rusia a fâșiei de pământ de-a lungul Prutului și Dunării” poate fi privită ca o invitație la anexarea Basarabiei, din nou, de către Rusia, și este o afirmație la limita acuzației de trădare chiar a statalității moldovenești, pe care o apără. Nu ne este clar dacă domnul Cornea susține o eventuală origine slavonă a limbii moldovenești atunci când vorbește de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cruciale din istoria poporului român: unirea din 1859 (pe care o consideră desăvârșită în 1862), când ar fi fost alipită la Țara Românească doar 41% din teritoriul Moldovei. La fel și Unirea din 1918, care nu a însemnat decât o anexare a teritoriilor dintre Prut și Nistru, completată de o aprigă asuprire și represiune a populației regiunii. Într-un adevărat „repaus al rațiunii”, însă, laudă regimul sovietic ce a urmat anului 1940. Mai mult, integrarea regiunii dintre Prut și Nistru în cadrul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Cuza ca domn pe viață al noii formațiuni național - statale - România (1859)”. Deși istoric de profesie, rectorul Universității de Stat săvârșea unele erori și mistificări penibile: trecând peste faptul că Austro-Ungaria nu a apărut decât la aproape un secol de la anexarea Bucovinei, caracterizarea României din 1859 ca stat național combate chiar teoria existenței unei națiuni moldovenești între Carpații Orientali și Nistru, reducând-o doar la malul stâng al Prutului. Pe de altă parte, Gheorghe Rusnac făcea aluzii la necesitatea creării unei
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
unirea din 1918. Replica patriarhului Teoctist a fost, așadar, justificată: „tocmai Biserica Ortodoxă Rusă, datorită împrejurărilor politice cunoscute, este aceea care a cotropit jurisdicțional o mare parte din vechea Mitropolie a Moldovei, care datează de la sfârșitul veacului al 14-lea. Anexarea imperialistă (țaristă și apoi comunistă) a teritoriului românesc de la răsărit de Prut dinspre hotarele politice până la Marea Neagră nu a justificat prin nimic extinderea jurisdicției bisericești a Patriarhiei Moscovei asupra teritoriului jurisdicțional al Mitropoliei Moldovei”. O expunere care clarifică întreaga desfășurare
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cursul secolului de stăpânire țaristă a Basarabiei, autorii ruși oscilează în a folosi termenii de român sau moldovean în desemnarea populației autohtone din provincie, ba chiar, unii, folosesc ambele denumiri. Primul dintre ei, Svinin, în 1817, la puțină vreme de la anexare, spunea că Basarabia a fost desprinsă de Moldova, populația se trage din coloniștii romani, locuitorii sunt „moldoveni sau români (valahi)”. Ei vorbesc limba moldovenească, care este de origine latină. Asemănător se exprimă și viceguvernatorul Basarabiei din acea vreme, Filip Vighel
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
dar problemele ridicate de declinul Imperiului otoman ofereau, prin sistemul compensațiilor, posibilități mari de manevră diplomației prusiene. Roadele acestora îl va constitui un important profit teritorial, mai ales pe seama Poloniei. Austria avea interese teritoriale și strategice evidente în Balcani, urmărind anexarea unui areal geografic cât mai larg. Pentru realizarea acestui obiectiv era dispusă să colaboreze cu Rusia. Pentru aceasta din urmă, chestiunea orientală a constituit esența politicii sale externe. Până în secolul al XVIII-lea, Imperiul țarist realizase o considerabilă expansiune în
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
la porțile Vienei (1683), urmată de mai multe înfrângeri ale turcilor de către generalul austriac Eugeniu de Savoia. Pacea de la Karlovitz (1699), când a devenit evident declinul Imperiului otoman, a marcat ascensiunea teritorială a Austriei, chiar pe ruinele Imperiului otoman, prin anexarea unor întinse spații geografice, pe seama principatelor otomane autonome. Din acest moment, Austria a devenit un stat sud-est european, iar Rusia, o putere europeană, “partenerii confruntărilor în această regiune fiind stabiliți pentru mai bine de două secole”. Lupta de emancipare națională
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
își instituia dreptul efectiv de protectorat care, așa cum apreciază contemporanii, făcea din ea o putere <aproape suverană>”. Sustrăgând aproape total Principatele de sub autoritatea Porții, Tratatul de la Adrianopol a reprezentat un foarte important punct de trecere, fie spre emancipare, fie spre anexare la Rusia. O altă consecință importantă a Tratatului de la Adrianopol a fost delimitarea frontierei dintre Turcia și Principate pe „anaduna” Dunării. O comisie ruso-turcoromână a fost constituită în acest scop în martie 1830. Principatele câștigau, în afara raialelor, „apele canalului principal
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
că se poate explica acceptul Franței față de ocuparea Principatelor de către Rusia, dat prin Tratatul de la Tilsit, din 25 iunie/7 iulie 1807, și prin cel de la Erfurt, din 30 septembrie/12 octombrie 1808, prin care Napoleon recunoștea ocuparea și, eventual, anexarea Principatelor. Documentele vremii vorbesc despre iritarea regelui George al III-lea al Angliei, privind pacea turco-franceză, care a provocat neliniște la Londra, pe temeiul că Franța, stăpână în Adriatica, va antrena “spiritul revoluționar” în sud-estul Europei, poate chiar și în
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
se aflau la mii de kilometri unele de altele. Din această perspectivă, Marea Britanie se învecina cu Rusia. Războaiele napoleoniene dovediseră limita extremă la care se poate ajunge atunci când echilibrul de forțe între Marile Puteri este subminat. Cum Rusia aspira la anexarea posesiunilor europene ale Imperiului otoman, întreprindere care s-a desfășurat cu succes pe tot parcursul secolului ale XVIII-lea și până la 1812, Marea Britanie, care, considera Imperiul otoman protectorat al său de facto, era interesată să urmărească îndeaproape evenimentele din Europa
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]