2,436 matches
-
pentru individul obișnuit, nu se putea imagina dobândirea unei valori fără a-i atașa ritualul cozii. Pentru societățile de care ne ocupăm, coada reprezintă simbolul alinierii, al transformării individului în „insectă umană”, al renunțării la individualitate și al cufundării în anonimat. În același timp, fenomenul cozii a dezvoltat valori umane nebănuite: tehnici de comunicare („telefonul-fără-fir”), căldură umană, solidaritate instinctivă și gravă. Un exeget al fenomenului, în societatea românească de dinainte de schimbare, constată insuficiența definițiilor din marile dicționare, caracterul lor schematic (Sicoe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
comportamentul reflexual și instinctual care l-a ajutat să-și rezolve nevoile vitale, biologice, acel comportament biologic. O dată cu dezvoltarea și evoluția sistemului nervos, cu structurarea cortexului cerebral, a apărut și structura psihologică, structură ce l-a scos pe om din anonimatul biologic și l-a plasat în istorie - urmat de a doua perioadă: existența istorică a omului, la care și noi suntem părtași. Când împrejurările de viață devin nefavorabile și amenință supraviețuirea, omul face imediat saltul înapoi în biologic și adoptă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ceea ce gândea fiecare, dând o formă și o direcție tendinței de a-i găsi pe alții vinovați de frustrarea personală. Fără a face analiza de conținut a discursurilor profund hipnotice, a retoricii întrebărilor sugestive sau a agresiunii maselor sub masca anonimatului, se poate spune că orice dictator a oferit o terapie a „complexelor populare” promițând eliberarea și iluzia propriei puteri. Pentru realizarea scopului, se foloseau permanent sugestii justificative ale complicității, iar confirmările reciproce aveau rolul și scopul deculpabilizării, posibilă prin sacrificarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau chiar încurajează asemenea manifestări, atunci societatea respectivă este ea însăși bolnavă. Cine vorbește agresiv despre oameni în general, și nu despre un sistem social nu face decât să proiecteze asupra altora propriile slăbiciuni, generalizându-le și trecându-le în anonimat. L.A.: Tind să cred că prelucrarea trecutului este înțeleasă de tine ca un proces individual, nu ca unul legat de sistem, cum afirmă la noi unii comentatori. Care ar fi rezultatul dacă cineva va vorbi despre sine sau își va
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
didactic, despre care noi am mai publicat, se pare că există o tendință de a folosi nedeontologic științele umane. Nu este aceasta o dovadă că puterea sau „importanța” schimbă caracterul oricui? Puterea umple cel mai bine sentimentul de gol, inutilitate, anonimat, neputință, compensează ineficiența și absența autenticității personale. A folosi psihologia împotriva omului înseamnă a abuza și denatura spiritul ei - cei care gândesc astfel încetează să mai aparțină științelor umane. Grav nu este faptul că unii încearcă să explice vizibilul prin
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Luminilor. Cartea care îl impune, Povestiri cu strada depozitului, poartă în mod frapant semnătura promoției textualiste și are un aer demonstrativ. Personajele sunt simple marionete trase de sfori de un autor care nu se ostenește să le scoată din vidul anonimatului, mulțumindu-se să le divulge doar funcția epică - Personajul principal, Autorul ș.a. Pasionat al cinematografului, V. își construiește proza după norme preponderent vizuale. Anumite texte poartă titlul neutru Secvențe. Uneori ochiul camerei de luat vederi urmărește câte un personaj în
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
ale realului, două fețe ale textului, VTRA, 1997, 11; Gheorghe Perian, Un roman despre arșiță și moarte, VTRA, 1997, 11; Ruxandra Cesereanu, „Între hanger și sofa”, ST, 1998, 11-12; Nicolae Breban, Cămila lui Nietzsche, CNT, 1999, 15; Mircea Cau, Între anonimat și identitate, CC, 1999, 6-7; Florentina Costache, Ficțiuni, RL, 1999, 32; Monica Spiridon, Mic tratat de patologie zonală, R, 1999, 7-8; Ștefana Totorcea, Critica și condeiul autorului de ficțiune, RL, 1999, 34; Dicț. analitic, II, 247-249; Doina Curticăpeanu, Criticul între
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
aibă supravegheri speciale. Se va proceda similar și în cazul consultanților din afară. 2. Operatorii de la terminale nu trebuie să fie omiși, având în vedere cât de periculoși pot fi pentru sistem, îndeosebi pentru faptul că pot să-și păstreze anonimatul. O grijă deosebită trebuie să se acorde și personalului care lucrează la întreținerea terminalelor. 3. Vizitatorii. Toate persoanele care pătrund în mediul sistemelor de prelucrare automată a datelor, fie că sunt cunoscute sau de ocazie, trebuie să fie supuse procedurilor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Pamelei Finkel, tot din 1997, care și-a plasat pe propria pagină web toate dialogurile serviciilor secrete ale președintelui Clinton în timpul vizitei, din 27 aprilie 1997, în Philadelphia. Informațiile le primise de la un hacker, care a dorit să-și mențină anonimatul și care reușise cu multă meticulozitate să înregistreze absolut tot, minut cu minut, inclusiv comenzile date agenților secreți de a face legătura cu Casa Albă, însemnările amoroase, preferințele culinare, scorurile meciurilor de baschet ș.a. Pamela a făcut acest lucru din
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pe care trebuie să o aibă toți pentru securizarea părții americane din spațiul cibernetic. Dinamica spațiului cibernetic va solicita corecții și amendamente ce vor fi aduse strategiei de-a lungul timpului. Viteza cu care se realizează atacurile din spațiul cibernetic, anonimatul lor le fac greu de atribuit unor acțiuni teroriste, criminale sau la nivel de stat - sarcină ce apare deseori după ce s-a înfăptuit atacul. De aceea, Strategia Națională de Securizare a Spațiului Cibernetic ajută la reducerea vulnerabilității națiunii în fața atacurilor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de calculator. S-a propagat în întreaga națiune cu o viteză foarte mare și a încercat mai multe metode de infectare a sistemele de calculatoare invadate, până când a reușit să aibă controlul deplin și să distrugă fișierele. A trecut de la anonimat la răspândire națională în numai o oră, a atacat timp de câteva zile și a afectat 86.000 de calculatoare. De asemenea, viteza de înfăptuire a atacurilor este în continuă creștere. Nu trebuie uitat că numai cu două luni înainte de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și activitate didactică în cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative și la Facultatea de Jurnalism a Universității Hyperion din București, aici deținând și funcția de decan. P. începe să publice versuri în „Luceafărul” și în „Tribuna”, însă iese din anonimat odată cu prezentarea pe care Nina Cassian o face unui grupaj de poezii, la rubrica „Poșta literară”, în revista „Astra” (1971): „Semnalez la acest poet o gestică de anvergură care nu are nimic de a face cu retorica sau cu cabotinismul
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
asupra acestui domeniu, în care s-a impus rapid. Unei tentative dramaturgice SF, Terra 2 (jucată în 1978), îi succedă, în același an, piesa Băiatul cu floarea, care „preia” lumea adolescenților din romane, moment ce reprezintă, de fapt, desprinderea din anonimat a dramaturgului. Succesul i-l aduce comedia Scaunul (reprezentată în 1979), ipostază inedită pentru autor, alternând registrul comic cu cel grav, într-o meditație asupra existenței sociale a individului. Scrierile lui dramatice cunosc în continuare o ritmicitate puțin obișnuită: între
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
-se drept motiv „lipsa de activitate”. În realitate, fusese trecut la index pentru volumul de versuri Carnet de soldat (1942), carte antibolșevică, având ca temă războiul pentru recucerirea Basarabiei. S-a văzut astfel constrâns să lucreze o lungă perioadă în anonimat, fiind apoi reprimit în cadrul breslei scriitoricești și recompensat pentru cărțile sale destinate copiilor cu un premiu național. R. este autorul a peste douăzeci și cinci de volume originale și a câtorva traduceri. De la poezie la proză, de la reportaj la cărți pentru copii
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
figura criticii lui este metonimia: odată ce un fragment de text este destrămat, se subînțelege efectul mai larg al destrămării întregului text. Deși, pe fond, metoda rămâne neschimbată, ea suportă în timp modulări și variații ținând de retorica aplicată. În Tentațiile anonimatului și alte eseuri (1990), culegere de interpretări și note compuse înainte de 1989, textele etalează o erudiție ostentativă, corpul lor fiind saturat sau chiar supraîncărcat de trimiteri și referințe: „o tehnică de înșelare a cenzurii”, explică P., „de rătăcire a ochiului
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
că avem de-a face cu spirite luminate, emancipate, de la care ne-am fi așteptat, poate, la mai puține sacrificii închinate feluriților idoli vetuști”). Enervarea este, de altfel, una dintre muzele cele mai fidele ale lui P. Încă din Tentațiile anonimatului el își manifesta simpatia pentru ceea ce numește „protexte” (un sinonim rezonabil e dat de combinația dintre „glosse” și „enervări”): notații de o ironie mușcătoare pe marginea unei secvențe culturale (Tentațiile anonimatului) sau mediatice (În răspăr). A transpus în românește scrieri
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
cele mai fidele ale lui P. Încă din Tentațiile anonimatului el își manifesta simpatia pentru ceea ce numește „protexte” (un sinonim rezonabil e dat de combinația dintre „glosse” și „enervări”): notații de o ironie mușcătoare pe marginea unei secvențe culturale (Tentațiile anonimatului) sau mediatice (În răspăr). A transpus în românește scrieri ale lui Ioan Petru Culianu (cumnatul său), precum și texte de Roger Caillois, Georges Bataille ș.a. SCRIERI: Proze (volum colectiv), București, 1985; Tentațiile anonimatului și alte eseuri, București, 1990; Ce-ar mai
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
ironie mușcătoare pe marginea unei secvențe culturale (Tentațiile anonimatului) sau mediatice (În răspăr). A transpus în românește scrieri ale lui Ioan Petru Culianu (cumnatul său), precum și texte de Roger Caillois, Georges Bataille ș.a. SCRIERI: Proze (volum colectiv), București, 1985; Tentațiile anonimatului și alte eseuri, București, 1990; Ce-ar mai fi de spus. Convorbiri libere într-o țară ocupată (în colaborare cu Liviu Cangeopol), București, 1990; În răspăr, București, 2000; Deconstrucții populare, Iași, 2002. Traduceri: Bernard-Henry Lévy, Elogiu intelectualilor, București, 1992; Ioan
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
serio, postfață Horia-Roman Patapievici, Iași, 2003 (în colaborare cu Maria-Magdalena Anghelescu); Louis Pauwels, Jacques Bergier, Dimineața magicienilor. Introducere în realismul fantastic, București, 1994; Roger Caillois, Omul și sacrul, București, 1997; Georges Bataille, Erotismul, București, 1998. Repere bibliografice: Virgil Leon, Excentricitatea anonimatului, APF, 1990, 5-7; Mircea Mihăieș, Critica ucigașă, O, 1990, 38; Ioan Holban, Cartea de depuneri, CRC, 1991, 1-2; Ion Simuț, Câți Dan Petrescu există?, F, 1991, 3; Florin Ardelean, Exerciții de normalitate, F, 1991, 4; Val Condurache, Eseul politic, RL
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
ucigașă, O, 1990, 38; Ioan Holban, Cartea de depuneri, CRC, 1991, 1-2; Ion Simuț, Câți Dan Petrescu există?, F, 1991, 3; Florin Ardelean, Exerciții de normalitate, F, 1991, 4; Val Condurache, Eseul politic, RL, 1991, 22; Ștefan Ion Ghilimescu, „Tentațiile anonimatului”, R, 1991, 7-8; Lovinescu, Unde scurte, V, 18-21; Paul Cernat, Dribling prelungit, OC, 2000, 21; Alex. Ștefănescu, Dan Petrescu enervat de literatura română, RL, 2000, 27; Ștefan Borbély, Dan Petrescu - în răspăr, „22”, 2001, 582; Cristea-Enache, Concert, 364-376; Paul Cernat
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
reamintesc Doamnei B. faptul că aceste reguli au drept obiectiv desfășurarea în bune condiții până la capăt a tratamentului, fără o întrerupere unilaterală a contractului. Doamna B. este încurajată să lucreze din nou asupra acestei situații împreună cu terapeutul său individual. Problema anonimatului Incepând cu a doua ședință, Doamna B. evocă neliniștea sa în legătură cu ideea de a trebui să completeze fișele de auto-observație. La începutul documentului trebuie să fie înscrise numele și prenumele și ea se teme ca o persoană rău intenționată să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a trebui să completeze fișele de auto-observație. La începutul documentului trebuie să fie înscrise numele și prenumele și ea se teme ca o persoană rău intenționată să nu descopere aceste fișe. Doamna B. ar dori să le completeze sub protecția anonimatului; animatorii o felicită pentru faptul că a identificat o sursă de dificultăți în ceea ce o privește și pentru că s-a gândit la strategii de rezolvare ale acestei probleme. Ei o invită să se gândească la incapacitatea în care s-ar
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
totodată simultane ale aceleiași esențe: nevoia de comunicare prin artă cu ceilalți și cu sine a omului social”. Fiecare determinare e analizată în profunzime, cu subtilitate și suplețe disociativă, apelându-se la repere dintr-o serie largă a creativității. În ceea ce privește anonimatul, se argumentează că acesta nu se datorează uitării, ci nememorării numelui creatorului, iar în plan fenomenal, „opera folclorică este simultan și nominativă, și anonimă, în proporții schimbătoare după caz [...], după cum în ordinea esenței ea este concomitent și colectivă (prin prezența
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
nominativă, și anonimă, în proporții schimbătoare după caz [...], după cum în ordinea esenței ea este concomitent și colectivă (prin prezența tradiției și prin perpetuarea actului redacțional inițial în serii de reluări creatoare), și individuală (cel puțin prin interpretare)” (Considerațiuni pe marginea anonimatului creației populare). În raport direct cu anonimatul stă oralitatea (Observații critice asupra validării euristice a conceptului de „oralitate folclorică”), concept considerat inoperant, aici fiind propusă înlocuirea propoziției „folclorul este oral” cu aserțiunea „folclorul este conservat mnemonic, creat și circulat preformativ
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
caz [...], după cum în ordinea esenței ea este concomitent și colectivă (prin prezența tradiției și prin perpetuarea actului redacțional inițial în serii de reluări creatoare), și individuală (cel puțin prin interpretare)” (Considerațiuni pe marginea anonimatului creației populare). În raport direct cu anonimatul stă oralitatea (Observații critice asupra validării euristice a conceptului de „oralitate folclorică”), concept considerat inoperant, aici fiind propusă înlocuirea propoziției „folclorul este oral” cu aserțiunea „folclorul este conservat mnemonic, creat și circulat preformativ, în și prin interpretare, în condițiile unei
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]