KorAP: Find »[drukola/base=antagonist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...131 >

3,255 matches

Corola-website/Law/215587_a_216916

nu au fost capabile să evidențieze o eficacitate mai mare a IEC sau a beta-blocantului. Comparative între diverse regimuri de antihipertensive nu au arătat efecte diferite ale IEC versus diuretic tiazidic [390] și un efect sensibil mai mare a diverși antagoniști de calciu față de, respectiv, diuretic tiazidic, beta-blocant și IEC. Astfel, dovezile actuale sugerează că antagonist de calciu pot avea un efect mai mare față de alți agenți hipertensivi în ceea ce privește îngroșarea arterei carotide (posibil hipertrofie) dependentă de hipertensiune. Luându-se în considerare

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
Comparative între diverse regimuri de antihipertensive nu au arătat efecte diferite ale IEC versus diuretic tiazidic [390] și un efect sensibil mai mare a diverși antagoniști de calciu față de, respectiv, diuretic tiazidic, beta-blocant și IEC. Astfel, dovezile actuale sugerează că antagonist de calciu pot avea un efect mai mare față de alți agenți hipertensivi în ceea ce privește îngroșarea arterei carotide (posibil hipertrofie) dependentă de hipertensiune. Luându-se în considerare un obiectiv compozit de îngroșare carotidiană intimă - medie, incluzând bifurcația și/sau carotida internă (acesta

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
Luându-se în considerare un obiectiv compozit de îngroșare carotidiană intimă - medie, incluzând bifurcația și/sau carotida internă (acesta fiind mai degrabă un indice de ateroscleroză), studiile controlate versus placebo au arătat un efect mai mare al tratamentului activ cu antagonist de calciu [393], IEC [394] și betablocant [389], indicând posibil efectul antiaterosclerotic al scăderii tensiunii arteriale. Comparația între diferite regimuri antihipertensive atingând același nivel al valorilor tensionale au arătat de asemenea efecte consistent mai mari ale antagoniștilor de calciu față de

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
tratamentului activ cu antagonist de calciu [393], IEC [394] și betablocant [389], indicând posibil efectul antiaterosclerotic al scăderii tensiunii arteriale. Comparația între diferite regimuri antihipertensive atingând același nivel al valorilor tensionale au arătat de asemenea efecte consistent mai mari ale antagoniștilor de calciu față de hidroclorotiazide [395], clorthalidona [222] și atenolol, iar un studiu recent a arătat un efect mai mare al IEC decât al diureticului tiazidic. Studiul ELSA a arătat că scăderea progresivă a grosimii intimă - medie compozită este paralelă cu

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
atenolol. Totuși, compoziția peretelui arterial, investigat prin ecoreflectivitate testată histologic, nu a arătat modificări semnificative între lacidipină și atenolol. În concluzie, dovezi suficiente sunt disponibile pentru a spune că progresia aterosclerozei carotidiene poate fi intarziată prin scăderea tensiunii arteriale, iar antagonist de calciu au o eficacitate mai mare decât diureticele și beta-blocantele, iar IEC au o eficacitate mai mare decât diureticele. Deși velocitatea undei pulsului este recunoscută ca o metoda clinică validată pentru a estima distensibilitatea arterelor mari, există puține studii

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
studiului MDRD, arătând o reducere semnificativă a bolii renale în stadiul terminal la pacientii cu boală renală predominant non-diabetică, când au fost randomizați la o reducere a tensiunii arteriale medii Proprietățile nefroprotectoare ale medicamentelor antihipertensive, în special ale IEC și antagoniștilor de receptori de angiotensină, au fost investigate recent de un număr mare de studii randomizate. Câteva studii placebo - controlate au arătat că antagonist receptorilor de angiotensină, IEC sau o doză mică de combinație IEC -diuretic întârzie boala renală în stadiu

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
la o reducere a tensiunii arteriale medii Proprietățile nefroprotectoare ale medicamentelor antihipertensive, în special ale IEC și antagoniștilor de receptori de angiotensină, au fost investigate recent de un număr mare de studii randomizate. Câteva studii placebo - controlate au arătat că antagonist receptorilor de angiotensină, IEC sau o doză mică de combinație IEC -diuretic întârzie boala renală în stadiu terminal și creșterea semnificativă a creatininei serice și reduce sau previne microalbuminuria și proteinuria, la pacienții cu nefropatie diabetică și non - diabetică. Un

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
430], în toate celelalte studii placebo - controlate efectele renale ale medicamentelor studiate au fost acompaniate de o scădere ușor mai mare a tensiunii arteriale, care ar putea fi măcar în parte responsabilă de efectele renale. În fapt, chiar și un antagonist de calciu (nitrendipina) a arătat că prezervă funcția renală mai bine decât placebo, în studiul SYST-EUR. Compararea între diferite regimuri active a furnizat rezultate mai puțin clare. Două studii, unui pe pacienți cu nefropatie diabetică proteinurică [309] și altul pe

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
funcția renală mai bine decât placebo, în studiul SYST-EUR. Compararea între diferite regimuri active a furnizat rezultate mai puțin clare. Două studii, unui pe pacienți cu nefropatie diabetică proteinurică [309] și altul pe nefropatie non diabetică [317], au arătat superioritatea antagonistului receptorului de angiotensină sau a IEC asupra antagonistului de calciu în întârzierea bolii renale în stadiu terminal și a creșterii semnificative a creatininei serice, dar o sub-analiză post-hoc a studiului ALLHAT pe acei pacienți hipertensivi care aveau reducerea funcției renale

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
SYST-EUR. Compararea între diferite regimuri active a furnizat rezultate mai puțin clare. Două studii, unui pe pacienți cu nefropatie diabetică proteinurică [309] și altul pe nefropatie non diabetică [317], au arătat superioritatea antagonistului receptorului de angiotensină sau a IEC asupra antagonistului de calciu în întârzierea bolii renale în stadiu terminal și a creșterii semnificative a creatininei serice, dar o sub-analiză post-hoc a studiului ALLHAT pe acei pacienți hipertensivi care aveau reducerea funcției renale bazal (dar proteinuria nu era cunoscută) au arătat

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
a creatininei serice, dar o sub-analiză post-hoc a studiului ALLHAT pe acei pacienți hipertensivi care aveau reducerea funcției renale bazal (dar proteinuria nu era cunoscută) au arătat o incidența egală a acestor obiective la pacienții tratați cu diuretic, IEC sau antagonist de calciu [438]. Studii măsurând schimbările în rata de filtrare glomerulară au avut de asemenea rezultate inconsistente: doar un studiu a arătat un declin semnificativ mai mic cu IEC față de beta-blocant, în timp ce alte studii nu au fost capabile să demonstreze

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
schimbările în rata de filtrare glomerulară au avut de asemenea rezultate inconsistente: doar un studiu a arătat un declin semnificativ mai mic cu IEC față de beta-blocant, în timp ce alte studii nu au fost capabile să demonstreze efecte diferite ale IEC față de antagoniști de calciu, beta-blocante sau antagonist al receptorilor de angiotensina sau asocierii antagonist de calciu și diuretic; efecte egale ale antagoniștilor de calciu și diureticelor au fost evidențiate de către un alt studiu. Rezultate mai clare au fost obținute când au fost

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
glomerulară au avut de asemenea rezultate inconsistente: doar un studiu a arătat un declin semnificativ mai mic cu IEC față de beta-blocant, în timp ce alte studii nu au fost capabile să demonstreze efecte diferite ale IEC față de antagoniști de calciu, beta-blocante sau antagonist al receptorilor de angiotensina sau asocierii antagonist de calciu și diuretic; efecte egale ale antagoniștilor de calciu și diureticelor au fost evidențiate de către un alt studiu. Rezultate mai clare au fost obținute când au fost comparate efectele diferitelor regimuri antihipertensive

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
doar un studiu a arătat un declin semnificativ mai mic cu IEC față de beta-blocant, în timp ce alte studii nu au fost capabile să demonstreze efecte diferite ale IEC față de antagoniști de calciu, beta-blocante sau antagonist al receptorilor de angiotensina sau asocierii antagonist de calciu și diuretic; efecte egale ale antagoniștilor de calciu și diureticelor au fost evidențiate de către un alt studiu. Rezultate mai clare au fost obținute când au fost comparate efectele diferitelor regimuri antihipertensive asupra microalbuminuriei și proteinuriei. Blocanții receptorilor de

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
mai mic cu IEC față de beta-blocant, în timp ce alte studii nu au fost capabile să demonstreze efecte diferite ale IEC față de antagoniști de calciu, beta-blocante sau antagonist al receptorilor de angiotensina sau asocierii antagonist de calciu și diuretic; efecte egale ale antagoniștilor de calciu și diureticelor au fost evidențiate de către un alt studiu. Rezultate mai clare au fost obținute când au fost comparate efectele diferitelor regimuri antihipertensive asupra microalbuminuriei și proteinuriei. Blocanții receptorilor de angiotensină au fost cei mai eficienți în reducerea

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
fost evidențiate de către un alt studiu. Rezultate mai clare au fost obținute când au fost comparate efectele diferitelor regimuri antihipertensive asupra microalbuminuriei și proteinuriei. Blocanții receptorilor de angiotensină au fost cei mai eficienți în reducerea excreției proteice urinare față de betablocant, antagonist de calciu sau diuretic tiazidic, un antagonist de aldosteron s-a dovedit mai eficient decât un antagonist de calciu, și un IEC mai eficient ca un antagonist de calciu [432]. Rezultatele divergente ar trebui raportate, Totuși, întrucât IEC au fost

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
mai clare au fost obținute când au fost comparate efectele diferitelor regimuri antihipertensive asupra microalbuminuriei și proteinuriei. Blocanții receptorilor de angiotensină au fost cei mai eficienți în reducerea excreției proteice urinare față de betablocant, antagonist de calciu sau diuretic tiazidic, un antagonist de aldosteron s-a dovedit mai eficient decât un antagonist de calciu, și un IEC mai eficient ca un antagonist de calciu [432]. Rezultatele divergente ar trebui raportate, Totuși, întrucât IEC au fost raportați ca având eficienta egală cu antagoniștii

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
diferitelor regimuri antihipertensive asupra microalbuminuriei și proteinuriei. Blocanții receptorilor de angiotensină au fost cei mai eficienți în reducerea excreției proteice urinare față de betablocant, antagonist de calciu sau diuretic tiazidic, un antagonist de aldosteron s-a dovedit mai eficient decât un antagonist de calciu, și un IEC mai eficient ca un antagonist de calciu [432]. Rezultatele divergente ar trebui raportate, Totuși, întrucât IEC au fost raportați ca având eficienta egală cu antagoniștii de calciu în trei studii sau cu diureticul în alt

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
angiotensină au fost cei mai eficienți în reducerea excreției proteice urinare față de betablocant, antagonist de calciu sau diuretic tiazidic, un antagonist de aldosteron s-a dovedit mai eficient decât un antagonist de calciu, și un IEC mai eficient ca un antagonist de calciu [432]. Rezultatele divergente ar trebui raportate, Totuși, întrucât IEC au fost raportați ca având eficienta egală cu antagoniștii de calciu în trei studii sau cu diureticul în alt studiu. De interes sunt câteva studii care au investigat combinația

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
antagonist de aldosteron s-a dovedit mai eficient decât un antagonist de calciu, și un IEC mai eficient ca un antagonist de calciu [432]. Rezultatele divergente ar trebui raportate, Totuși, întrucât IEC au fost raportați ca având eficienta egală cu antagoniștii de calciu în trei studii sau cu diureticul în alt studiu. De interes sunt câteva studii care au investigat combinația între antagoniștii receptorilor de angiotensină și IEC (comparativ cu monoterapia). Studiul COOPERARE a raportat reducerea progresiei nefropatiei nondiabetice de către combinație

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
calciu [432]. Rezultatele divergente ar trebui raportate, Totuși, întrucât IEC au fost raportați ca având eficienta egală cu antagoniștii de calciu în trei studii sau cu diureticul în alt studiu. De interes sunt câteva studii care au investigat combinația între antagoniștii receptorilor de angiotensină și IEC (comparativ cu monoterapia). Studiul COOPERARE a raportat reducerea progresiei nefropatiei nondiabetice de către combinație versus componentele combinației în monoterapie, fără o diferența semnificativă a tensiunii arteriale în cele două grupe de tratament [446]. Alte studii au

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
au fost incluse într-o recentă meta-analiză [450] care a confirmat acțiunea antiproteinurică mai mare a combinației, asociată cu o scădere mai mare a tensiunii arteriale. Pe de altă parte, două studii mici au sugerat că dozele foarte mari de antagonist de receptori de angiotensină pot exercita o acțiune antiproteinurică semnificativ mai mare decât doza standard, fără o creștere a efectului antihipertensiv [451,452]. Aceste studii merită a fi confirmate de către studii mai mari. 4.5.5 Diabetul nou instalat Diabetul

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
deseori post-hoc) către incidența diabetului nou apărut în studiile cu tratament antihipertensiv [455]. Aproape toate studiile cu terapie antihipertensivă utilizând ca obiectiv diabetul nou apărut au arătat o incidența semnificativ mai mare pentru diureticele tiazidice și/sau beta-blocante, în comparație cu TTHC antagoniști ai receptorilor de angiotensină sau antagoniști de calciu. Recent, antagonist receptorilor de angiotensină și IEC s-au dovedit a fi asociați cu o incidența semnificativ mai mică a diabetului nou apărut față de antagonist de calciu. Este dificil de concluzionat dacă

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
apărut în studiile cu tratament antihipertensiv [455]. Aproape toate studiile cu terapie antihipertensivă utilizând ca obiectiv diabetul nou apărut au arătat o incidența semnificativ mai mare pentru diureticele tiazidice și/sau beta-blocante, în comparație cu TTHC antagoniști ai receptorilor de angiotensină sau antagoniști de calciu. Recent, antagonist receptorilor de angiotensină și IEC s-au dovedit a fi asociați cu o incidența semnificativ mai mică a diabetului nou apărut față de antagonist de calciu. Este dificil de concluzionat dacă agenții care interferă cu sistemul renina

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
tratament antihipertensiv [455]. Aproape toate studiile cu terapie antihipertensivă utilizând ca obiectiv diabetul nou apărut au arătat o incidența semnificativ mai mare pentru diureticele tiazidice și/sau beta-blocante, în comparație cu TTHC antagoniști ai receptorilor de angiotensină sau antagoniști de calciu. Recent, antagonist receptorilor de angiotensină și IEC s-au dovedit a fi asociați cu o incidența semnificativ mai mică a diabetului nou apărut față de antagonist de calciu. Este dificil de concluzionat dacă agenții care interferă cu sistemul renina - angiotensină exercită o acțiune

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]