3,784 matches
-
în grup. • Utilizarea evaluării continue pentru aprecierea progresului, iar în evaluarea finală să aibă prioritate aspectele calitative ale înțelegerii, folosirii cunoștințelor, pentru dezvoltarea motivației. • Valorificarea, combinarea experienței cognitive din clasă/școală, cu cea nonformală și informală, pentru maturizarea cognitivă, procedurală. • Antrenarea educaților în procesul decizional din clasă: de la pregătirea activității, până la hotărârea modurilor de desfășurare a învățării pe capitole. Recursul la punerea în situații reale, chiar prin folosirea simulării, a jocurilor interactive, a studiilor de caz. • Cea mai eficientă procedură în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
noi relații cauzale, a noi exemple, argumente, prin reanaliză, redefinire, reordonare. • De comentare a surselor informative date, a manualului, a altor răspunsuri, exemple. • De formulare de întrebări de către educați. • De solicitare și comentare a răspunsurilor în variante, formulate critic. • De antrenare a educaților în evaluarea răspunsurilor sau completarea întrebărilor. • De combinare cu mijloace didactice, prin alternarea stimulilor: verbali, imagini, scheme, grafice, texte, înregistrări. • De formulare de întrebări de către un educat după manual, la care răspunde altul. • De combinare a conversației euristice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
succesiune dată, de completare a unor date necunoscute sau aplicare în condiții noi. • De variere a rezolvării contradicției prin asociații de idei, analize critice, stabilire de relații diversificate, intuiții, încercări succesive perfecționate, inducții, studiu independent complex, schițări, reprezentări grafice. • De antrenare a educatului în formularea însăși a situației problematice, pe baza materialului-suport dat anterior sau neproblematizat. • De găsire de către educat a materialului necesar, după enunțarea problemei și verificarea de variante a soluționării. Munca cu manualul și alte auxiliare • Utilizată pentru obiective
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sau la diferite modele constructiviste de rezolvare, prin automotivare, prin confruntare internă cu sine însuși, prin verificări în alte situații, prin procedee de autoîncurajare și consolidare a încrederii în sine. • Modelul metacognitiv ARCS (Attention, Relevance, Confidence, Satisfaction), ca strategie pentru antrenarea automotivării în clădirea indepenedentă și colaborativă a cunoașterii, în rezolvarea problemelor (J.M. Keller, 1987). El se bazează pe crearea condițiilor de trezire a interesului, atenției pentru sarcină, pe înțelegerea relevanței acesteia, pe manifestarea încrederii în succesul rezolvării (prin analiza critică
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
o schiță, un model, o intenție, o reprezentare (engl.-design): fie că apare ca o descriere a procesului, a etapelor și a conținutului proiectării la nivel conceptual, fie că este o schiță concretă a desfășurării activității și a modului de antrenare a elementelor ei. Variante de modele sunt suficient de multe, căci au evoluat odată cu fundamentarea concepției asupra proiectării și a definirii curriculumului școlar, în prezent consolidându-se abordarea constructivistă, în dauna celei behavioriste, mult exagerată ca operaționalizare, algoritmizare, programare riguroasă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
generalizare, nu se poate face o planificare, în termeni exacți, • decizia de desfășurare a activității devine dificilă din cauza multiplelor alternative. Flexibilizarea proiectării poate fi ilustrată și prin compararea modelului ilustrativ pentru designul instrucțional de tip behaviorist, ca o concretizare a antrenării condițiilor de învățare specifice (R.M. Gagné) cu modele actuale de tip constructivist, la nivelul unităților de învățare. Tabel 17: Modele alternative în proiectarea constructivistă Etape ale unității de învățare (N ore). Timp unitar. Cu precizarea la fiecare (în coloana a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
interpretări, reflecții, avansarea de ipoteze privind cunoașterea și rezolvarea complexității date. ► Oferirea, pentru problemele, sarcinile de rezolvat, a mai multor variante de modele, instrumente, proceduri, acțiuni de căutare, care să devină schele adecvate stilului propriu de cunoaștere, surse pentru motivarea, antrenarea educaților. ► Căutarea de soluții multiple pentru combinarea elementelor contextului, ca rute posibile pe harta cognitivă a proiectării, care ar reprezenta ansamblul antrenat și soluțiile rezultate din alternarea corelațiilor variate, pentru gestionarea eficientă a acestora ca resurse. ► Date fiind noile roluri
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
resursei umane, a relațiilor sociale de grup, nu fără a neglija însă ținuta științifică, profesionalismul managerial. Acesta pune accent pe rolurile liderilor în conceperea și realizarea de procese, situații, în activarea resurselor, în raționalitatea și umanizarea deciziilor, în motivare, în antrenarea sistemului informațional și de comunicare, în aducerea în prim plan a succesului și a performanței, prin coordonare și stimulare, prin valorificarea climatului, printr-o viziune umană și de perspectivă asupra funcțiilor conducerii, a managementului clasic. De aici și nevoia de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
soluționare, identifică oportunități, amplifică punctele tari, asigură calitatea. De aceea leadershipul nu este o poziție socială, ca cea de lider formal, ci un sistem de acțiuni efective în clasă, un mod de a vedea realizarea succesului acestora, un mod de antrenare în învățarea participativă, constructivistă. În același sens, M. Zlate (2004, pp. 177-181) precizează că cei doi termeni nu coincid, dar nici nu se opun, ci au unele note comune, fiecare având și caracteristici proprii, pentru a facilita interacțiunile și potențarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sa, bazat pe apelul la aspectul social (al interrelațiilor), în rezolvarea reală a problemelor, cu succes. Funcționalitatea instrumentală a leadershipului nu folosește decât îmbunătățirii experienței educative din clasă, diminuării caracterului autocratic al conducerii educatorului și transformării lui în lider democratic, antrenării educaților-lideri de grup, creșterii gradului de responsabilitate în rezolvarea sarcinilor. Sau unii autori (Bellinger, 2004) nu consideră managementul și leadershipul ca alternative care se exclud în realitatea acțională curentă, ci dimpotrivă, se integrează, se susțin reciproc, fiecare devenind instrument pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aplice relații democratice, de colaborare în stabilirea regulilor necesare, bazate pe experiențe și așteptări, a consecințelor pozitive și negative, a responsabilităților. ► Să pornească de la elementele de rutină pentru a fi dezvoltate, a adopta o manieră flexibilă prin introducerea de alternative, antrenarea educaților în luarea de decizii organizatorice, prevederea modului de sprijinire, îndrumare și coordonare, găsirea soluțiilor pentru restructurarea acțiunilor, condițiilor, experiențelor de învățare. Să asigure o învățare cât mai atractivă pentru fiecare elev, prin sarcini relevante, care-l interesează, prin angajarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
expectanțelor, personalizarea). Relației management-leadership i se evidențiază și alte dimensiuni practice pentru eficiență, când managementul este administrație, iar leadershipul arată modul de realizare a acestuia, pentru a obține performanța în realizarea obiectivelor educației, în realizarea operațiilor concrete prin strategiile de antrenare a elevilor (cum să-l transforme, să-l activeze, să-l monitorizeze, să-l modeleze, să comunice, să atingă standardele cu succes) (T. Bush, 2003, pp. 1-21). Sau sunt sintetizate motive pentru care să fie promovat leadershipul în fața managementului clasic
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
efectuează alte acțiuni, recurge la delegarea de responsabilități sau la cooperare ș.a. Dar și alte premise pot fi create de către educator: • organizatorice (prin crearea de situații, concepere de acțiuni individuale sau în grup, în timpul activității, pe această temă), • decizionale (prin antrenarea în culegerea de informații necesare, formularea de variante, alegerea variantei optime, urmărirea aplicării, evaluarea rezultatelor), • normative (prin precizarea cerințelor și regulilor de respectat în participare sau implicare pentru a nu deregla, dăuna procesului didactic), • psihologice (prin cunoașterea și antrenarea, stimularea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prin antrenarea în culegerea de informații necesare, formularea de variante, alegerea variantei optime, urmărirea aplicării, evaluarea rezultatelor), • normative (prin precizarea cerințelor și regulilor de respectat în participare sau implicare pentru a nu deregla, dăuna procesului didactic), • psihologice (prin cunoașterea și antrenarea, stimularea sau corectarea trăsăturilor implicate), • psihosociale (prin identificarea elementelor care motivează implicarea mentalitatea, atitudinea, interesul, creativitatea, responsabilitatea, comunicarea, cooperarea, motivația, trăirea satisfacțiilor/insatisfacțiilor). Managementul participativ este enumerat printre metodele manageriale, dar este considerat mai mult chiar "o stare de spirit
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
implică atât pe educatorul-manager, cât și pe educați, în adoptarea deciziilor curente și în rezolvarea lor. Între avantaje pot fi menționate astfel: creșterea nivelului general de informare al educaților asupra problemelor procesului educațional, creșterea gradului de fundamentare a deciziilor, amplificarea antrenării în leadership, folosirea potențialului individual. Dar nu pot fi uitate și limitele aici: volumul de timp cerut pentru consultare și participare, diminuarea operativității soluționării, mărirea nevoii de resurse, ceea ce impune și adaptarea, prelucrarea conținutului curricular dat. B) Managementul prin motivație
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a transforma educatul în coparticipant în managementul activității: • acordarea recompenselor (mai ales a celor morale), • creșterea progresivă a performanțelor așteptate și posibil de atins, • redefinirea sarcinilor și punerea în mai multe situații, • anticiparea dificultăților, • pregătirea pentru învingerea dificultăților, prevenirea conflictelor, • antrenarea în realizarea evaluării formative și în formularea de decizii care ar rezulta pentru reglare, • dezbaterea situațiilor de rezolvare a sarcinilor în condiții date de resurse minimale, • valorificarea unor cazuri de reușită model, • exersarea progresivă a manifestării autonomiei în rezolvarea de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
chiar esența autorității prin competență pedagogică, managerială, tocmai în leadership: • să aleagă cele mai adecvate strategii, proceduri de influențare și sprijinire, • să utilizeze evaluarea continuă, feedbackul, efectele și aprecierea lor, • să utilizeze autoanaliza, autocorectarea continuă multiplu determinate, • să recurgă la antrenarea elevilor în conceperea, realizarea activității, • să utilizeze efecte, opinii și ale altor factori antrenați în cooperare, • să analizeze coeficientul de încredere ce i se acordă și noile așteptări, • să echilibreze rolurile de conducere, cu evitarea stărilor tensionale, • să cunoască, să
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
metodologică rezultă, în primul rând, din necunoașterea și nerespectarea unor principii, norme, ajungându-se la erori, efecte contrarii, acutizarea stării tensionale. Îndepărtarea lor ar constitui tocmai soluții, în primul rând, de prevenire când educatorul: • adoptă o soluție concepută propriu fără antrenarea educaților, • favorizează subiectiv pe unii, • lasă pe alții să rezolve, • lasă ca timpul să-și spună cuvântul, • creează precedente sau adâncește starea prin neintervenție la timp, • aplică numai sancțiuni (fără a analiza cauzele și amploarea sau perspectiva pozitivă care este
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
unei persoane cu competență psihodepagogică, care să Îi ajute să depășească cu succes anumte probleme legate de comportamentul copiilor. În cazul În care familia nu găsește resurse să se mobilizeze În recuperarea copiilor cu conduite greșite, dirigintele poate interveni prin antrenarea elevului, prin intermediul unor responsabilități, În realizarea unor activități școlare și extrașcolare interesante, care pot să-i comute atenția, preocupările și energia de la situațiile negative din familie și să-l ancoreze afectiv În viața colectivului de elevi, În interesele și aspirațiile
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
freamătul permanent sau vibrația și efervescența lăuntrică ce conferă copiilor note specifice de dinamism creativ, disponibilități de exteriorizare spontană și autoexpresie însuflețită, specifice oricărui elan creator. Ca demers educațional complex stimularea creativității cuprinde simultan fenomenele de activizare (incitare și susținere), antrenare, cultivare și dezvoltare prin actualizarea virtuților creative, pentru accederea lor de la posibil la real, prin afirmarea efectivă. Pentru manifestarea conduitei creatoare a elevilor în studiul disciplinelor de învățământ este necesară relizarea unui cadrul favorabil în școală. Educatorul, în sensul său
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
considerat un procedeu, dar mai ales ridicat la rangul de principiu), sinectica (însemnând în esență valorizarea analogiilor), testele cu potențial creativ utilizate ca exerciții, precum și o serie de alte tehnici speciale de descătușare a originalității. Prin metodele folosite se urmărește antrenarea acelor potențe creative ale elevilor care duc la realizarea abilităților practice la clasele IIV, și care sunt adaptate conținutului și cerințelor specifice programei. Ele însă nu constituie cadrul metodologic doar pentru această disciplină, ci se circumscriu întregului proces instructiv - educativ
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
tehnici, metode de creativitate, inventivitate urmărind fazele principale ale elaborării deprinderilor și dezvoltării abilităților și priceperilor. În antrenamentul specific grupului creativ sunt activate următoarele variabile (Caluschi M., 2001, p. 45): a) variabila demonstrare (oferire de modele, exemple) exersare; b) variabila antrenare și transfer individual și în grup; c) variabila îmbogățire si structurare a fondului informațional interdisciplinar; d) variabila stimularea vectorilor creativi (motivație, afectivitate); Grupul creativ de formare se poate utiliza și pentru dezvoltarea unor competențe sociale ca: empatie, comunicare, asertivitate, relaționare
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
și emisiuni TV. Nivelul interesului manifestat în SUA pentru aerobic a fost atât de mare încât s-au înființat chiar și instituții de cercetare specializate în aerobic. Sistemul de lucru folosit de Cooper urmărea dezvoltarea calităților motrice în paralel cu antrenarea funcțiilor vitale, prin exerciții care să asigure o cât mai bună oxigenare pe tot parcursul efortului fizic, însoțite continuu de o respirație ritmică prin care organismul să se aprovizioneze permanent cu O2. Acestea au fost denumite aerobics, de la grecescul aerovichi
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
de efort aerob trebuie să se lucreze la o frecvență cardiacă situată într-un interval de 60%-90% din frecvența cardiacă maximă. Pulsul, egal cu 60% din frecvența cardiacă este numit de specialiști pragul de intrare în faza aerobă de antrenare. Numai lucrând peste valoarea pulsului de 120 BM se vor obține efecte de antrenament, însă se va încerca să nu se depășească 180 BM, ceea ce ar duce la o stare de puternică oboseală, ce ar depăși capacitatea de răspuns pozitiv
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
primite; folosirea unor orare inflexibile, orare pe care cadrele didactice nu le pot schimba din rațiuni didactice, deoarece, potrivit spuselor unor directori, orarele nu se schimbă pe durata unui semestru; dotarea insuficientă a acestor școli cu mijloace de Învățământ și antrenarea sporadica a cadrelor didactice În confecționarea materialului didactic cu mijloace proprii. Dezavantajul modalității de lucru În grup În cadrul Învățământului simultan este gălăgia inevitabilă atunci când mai mulți elevi vorbesc În același timp. Într-o clasă simultană acest lucru poate fi un
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]