3,471 matches
-
supervizarea nu este specifică doar asistenței sociale, ci reprezintă o practică a multor alte domenii profesionale întâlnite în serviciile umane. Însă, în domeniul asistenței sociale, există mai multe particularități ale supervizării: 1. Asistența socială se diferențiază de profesiile liberale, orientate antreprenorial, întrucât oferă servicii celor asistați prin intermediul unei agenții (organizații). Încă de la începuturile sale, asistența socială a avut o bază organizațională, un context organizațional. La nivelul organizației, activitatea personalului trebuie coordonată și integrată, ceea ce presupune existența unor niveluri ierarhice. Organizația întreprinde
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
studiilor de teren. De exemplu, utilizând baza de date a fiecărui Barometru de Opinie Publică, finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă am putea desprinde o serie de concluzii cu privire la modul în care este percepută munca și succesul de tip antreprenorial de către cetățenii de diferite vârste, regiuni geografice ori sectoare de activitate (public sau privat), precum și la direcția de evoluție a situației pe parcursul ultimilor ani. Arthur Jr., Bennett Jr., Edens și Bell (2003) au efectuat o meta-analiză eficienței programelor de training
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
continuare inventariem cîteva din aceste schimbări: Structurile organizatorice tind să devină tot mai descentralizate, formându-se grupuri semiautonome, grupurile vor fi eliberate de formalism, vor fi mai independente și mai flexibile în rezolvarea problemelor; Configurația organizatorică va permite stimularea spiritului antreprenorial, firmele devenind mai creative. Fiind mai puțin rigide, structurile organizatorice vor putea fi rapid adaptate în raport cu evoluțiile particulare ale firmelor; Posturile vor fi adaptabile în funcție de caracteristicile fiecărei persoane, iar structura grupurilor de muncă va constitui o problemă internă a acestora
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
modele de intervenție pentru reducerea acestora. 2003 Schimbarea sistemelor școlare: punctul de vedere al cadrelor didactice Galli Federica Filosa Jovanna În contextul reformei învățământului, grupul directorilor de școli consideră esențiale competența de relaționare și cea oferită de training-uri, spiritul antreprenorial și deschiderea către schimbare, planificarea și emergența diferitelor nivele ale schimbării. În opoziție, grupul profesorilor acordă o mai mare importanță competențelor manageriale și celor de relaționare. 2003 Înțelegerea psihodinamicii culturii și a contractului psihologic într-o perioadă de schimbare organizațională
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Edition). New Jersey: Prentice Hall International Inc. Dillard, J.P, Miller, K.I. (1988). Intimate relationships in task environments. In Duck, S.W. (Ed.). Handbook of Personal Relationships (p.449-465). New-York: John Wiley and Sons. Drucker, P.F. (1993). Inovația și sistemul antreprenorial. București: Editura Enciclopedică. Drucker, P.F. (1954). The practice of management. Heinemann Drucker, P.F. (1999). Societatea post-capitalistă. București: Editura Image. Druță, F. (1999). Motivația economică. București: Editura Economică. DuBrin, A.J. (1998). Leadership-Research, Findings, Practice, and Skills. Boston: Houghton Mifflin Company
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Traian, 1994, Curs de metode și tehnici de cercetare sociologică, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Rotariu, Traian, Petru Iluț, 1997, Ancheta sociologică și sondajul de opinie publică, Editura Polirom, Iași. Sandu, Dumitru, 1998, Sociologia tranziției, Editura Staff, București. Sandu, Dumitru, 1999, „Drumul antreprenorial: fără încredere, dar cu relații”, în Sociologie Românească, Nr. 2. Sandu, Dumitru, 2000, Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași. Sandu, Dumitru, 2004, Votul între fidelitate politică și cultură comunitară, pe http://www.osf.ro/bop/analize/sandu octombrie 2004.pdf. Sandu
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
În pericol de a cădea pradă biasului. Un test pentru descoperirea biasurilor este măsura În care sunteți deschiși În fața descoperirilor contradictorii. De exemplu, cercetătorii care studiază organizațiile „nonprofit” pot avea surpriza de a descoperi că multe dintre ele au motivații antreprenoriale și capitaliste. Dacă asemenea descoperiri sunt bazate pe dovezi convingătoare, acestea vor trebui să fie reflectate În concluziile studiului de caz. Pentru a vă testa toleranța la descoperiri contradictorii, raportați descoperirile preliminare - dacă se poate, chiar În faza de colectare
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
care să pună capăt confruntării dintre ele. Deși diferite, toate mecanismele de redistribuire propuse aveau un element comun: veniturile suplimentare pe care le reclamau elitele urmau să provină dintr-o redistribuire făcută de stat, nu de către piață. Chiar și elitele antreprenoriale se bazau mai mult de redistribuirea de către stat a resurselor decât pe redistribuirile piețelor. Deși se caracterizau prin utilizarea mecanismelor piețelor - dobânzi, rate ale profiturilor, curs de schimb, relații angajator-angajat, monopoluri de piață etc. -, pentru redistribuirea resurselor, statul și veniturile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
funcționarii administrației centrale și locale, ofițerii, jurnaliștii, preoții, foștii proprietari deposedați de comunism etc.) își întemeiau privilegiile și veniturile suplimentare în mod direct pe intervenția statului în favoarea lor, fie prin facilități legislative, fie prin alocarea directă a banilor publici, elitele antreprenoriale utilizau piața pentru a ajunge la aceeași alocare suplimentară de bani publici prin contracte preferențiale, scutiri de taxe și impozite, subvenționări directe sau indirecte, credite preferențiale, garanții de stat, monopoluri de piață etc. Rezultatul acestei situații create imediat după revoluție
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
reformelor dureroase” și „nepopulare” -, inclusiv prin marginalizarea politică a unor categorii de populație (comuniștii și neocomuniștii, „nostalgicii” și „inadaptații”). În buna tradiție a modelului leninist, intelectualitatea din România nu există să considere că o mică elită „reformistă” și cu calități antreprenoriale este destinată și legitimată să acționeze politic și represiv împotriva unei populații care, precum culacii deportați în Siberia, are mentalitatea înapoiată de a-și susține propriile interese (pensionarii, salariații, micii agricultori) chiar împotriva interesului politic prioritar, cel al tranziției către
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
proveniența lor - din lumea interlopă, din rândurile nomenclaturii care dispunea de rezerve semnificative de capital sau ale unor întreprinzători cu totul noi -, această direcție de dezvoltare a noii clase de întreprinzători valorifica direct piața și veniturile populației. Rezultatele acestei activități antreprenoriale au fost mai degrabă ambigue. Populația a dovedit un apetit deosebit pentru încercările de tip antreprenorial, după un început ceva mai lent. Dar, în momentul în care România a ajuns la o relativă stabilizare politică, numărul de mici întreprinzători care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ale unor întreprinzători cu totul noi -, această direcție de dezvoltare a noii clase de întreprinzători valorifica direct piața și veniturile populației. Rezultatele acestei activități antreprenoriale au fost mai degrabă ambigue. Populația a dovedit un apetit deosebit pentru încercările de tip antreprenorial, după un început ceva mai lent. Dar, în momentul în care România a ajuns la o relativă stabilizare politică, numărul de mici întreprinzători care își căutau un viitor în noua economie de piață a societății românești a „explodat”. Dacă în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
În Statele Unite ale Americii decât În Europa sau În oricare altă țară din lume, economia americană devenind astfel cea mai puternică de pe planetă. Explicația pentru succesul american În acest domeniu se datorează abilității noastre de a ne asuma riscuri, perspicacității antreprenoriale, spiritului inovativ, talentului ingineresc și credinței În justețea economiei de piață libere. Evident, există o doză de adevăr În toate aceste argumente. Dar au existat și alte avantaje pe care America le-a avut față de Europa, care se datorează În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În afaceri american, care a dus la crearea a atâtor noi locuri de muncă În anii ’90. O privire mai atentă sugerează totuși că multe dintre noile locuri de muncă create au avut prea puțin de-a face cu talentele antreprenoriale superioare cu priceperea managerială sau cu adoptarea mai rapidă a noilor tehnologii, ci mai mult cu alți factori, care au dimensionat În mod artificial numărul de angajați pentru o perioadă scurtă, pentru ca apoi să dispară la fel de repede odată cu căderea bursei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că viitorul său economic se va Îmbunătăți substanțial dacă copiază reformele americane În domeniul laboral, bunăstării sociale, profesiilor și altele? Nimeni nu spune că astfel de reforme nu sunt necesare, totuși Întrebarea cum e cel mai bine să descătușăm spiritul antreprenorial fără să sacrificăm bunăstarea socială a forței de muncă europene este cheia. Miturile mor greu. Cu toate că miracolul economic american a fost de scurtă durată și mai puțin robust decât ar indica exagerările, mulți lideri politici și oficiali publici europeni continuă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Services, companie britanică de servicii și subcontractări; Philips, cea mai mare companie europeană de produse electronice de larg consum; și Hermes & Mauritz, companie suedeză de vânzări cu amănuntul, au fost printre companiile lăudate pentru spirit de conducere inovator și perspicacitatea antreprenorială 38. Asta nu Înseamnă Însă că firmele europene ar fi sărit brusc cu mult Înaintea rivalelor lor americane. În unele industrii, europenii sunt lideri indiscutabili, În timp ce În altele, companiile americane domină Încă. Mai degrabă, mesajul este că companiile transnaționale europene
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a ocupat În mod special de interesele IMM-urilor și a adoptat În anul 2000Carta Europeană pentru Intreprinderi Mici pentru a promova creșterea numărului și a dezvoltării acestora. Printre altele, Carta cere statelor membre și Comisiei Europene să Încurajeze educația antreprenorială, legislația și reglementarea pentru a ajuta IMM-urile să rămână competitive, să Îmbunătățească calificarea la locul de muncă și să Încurajeze folosirea modelelor de e-afaceri de succes. Uniunea Europeană a creat chiar și o „Rețea globală de informații pentru IMM
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu suntem Îndatorați altora și suntem dispuși să ne asumăm riscuri considerabile pentru a obține ceea ce vrem În lume. Totul se datorează „individualismului nostru robust”. În mare parte, această autopercepție pare a fi justificată. Într-un uimitor studiu asupra valorilor antreprenoriale, realizat În 2003 de către Comisia Europeană, a rezultat că În timp ce două treimi dintre americani preferă să lucreze pentru ei Înșiși, jumătate dintre cetățenii Uniunea Europeană preferă să lucreze ca angajați pentru altcineva. Chiar mai interesant este modul În care americanii și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
singur este o manieră sigură pentru a fi eliminat de pe piață. Numai punând Împreună resursele și Împărțind În mod egal riscurile și câștigurile În cadrul relațiilor de rețea, companiile pot să supraviețuiască. Aceasta implică cedarea unei părți din autonomie În schimbul avantajelor antreprenoriale și securității care derivă din acordurile stabilite În rețea. În timp ce competiția Între firme Încă există - piețele nu vor dispărea În viitorul apropiat -, cooperarea sub forma folosirii contractorilor externi, folosirea În comun a contractorilor și Împărțirea În mod egal a câștigurilor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
aranjament pentru exproprierea și exploatarea multitudinilor de posibilități economice. În noul câmp de joc comercial global, din ce În ce mai complex și interconectat, oportunitățile sunt din ce În ce mai mult modelate În jurul vulnerabilităților și riscurilor Împărțite În mod egal În locul interesului personal exclusiv și al riscurilor antreprenoriale individuale. Într-o economie cu risc global, Încrederea, reciprocitatea și cooperarea devin valori mai importante pentru supraviețuire decât individualismul robust și comportamentul concurențial. Aceleași condiții globale care forțează apariția unui nou model economic cooperativ, bazat pe arhitectura rețelei, influențează și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la americani, asumarea riscurilor și atitudinea noastră pragmatică sunt În fruntea listei. Suntem adeseori dispuși să riscăm totul pentru o toană, o speranță sau o intuiție. Acesta este motivul pentru care americanii sunt atât de inventivi, inovatori și cu spirit antreprenorial. Acolo unde alții văd dificultăți și obstacole, americanii văd oportunități. Una dintre trăsăturile de caracter care le displace cel mai mult americanilor este atitudinea defetistă ca ceva nu poate fi făcut sau că nu merită Încercat datorită fricii de eșec
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
evaluarea de proces, de produs b) FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII ELEVILOR Activitate pe grupe Activitate individuala c) RESURSE Timpul o oră didactică (50 min.); d) MIJLOACE DIDACTICE Tabla ; Manualul. Fișe de lucru e) BIBLIOGRAFIE Elena Lupșa, Victor Bratu, Educație antreprenorială, Ed. Corvin, Deva, 2005 Luminița Oprea, Responsabilitatea socială corporatistă, Ed. Tritonic, Bucuresti, 2005 www.evado.ro DESFĂȘURAREA LECȚIEI 1. MOMENT ORGANIZATORIC Organizarea clasei pentru lecție; Stabilirea prezenței și a aspectelor de disciplină școlară; Asigurarea condițiilor didactico-materiale. Pregătirea materialului didactic 1
ETICA AFACERILOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Epure Marcel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_913]
-
momentan voi menționa că implicațiile acestei abordări sunt: 1) dezvoltarea bazată pe piață este incompatibilă cu „cultura tradițională”; 2) sărăcia și lipsa creșterii sunt cauzate de cultură și de norme din interiorul comunității care reduc motivația mobilității și a spiritului antreprenorial; 3) oamenii trebuie să fie reeducați pentru a accepta comportamente „moderne” (acumulare individuală, atitudine pozitivă față de risc, mobilitate geografică etc). Un alt mod al economiștilor și al practicienilor industriei de dezvoltare de a privi cultura, este că aceasta e o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în dezvoltarea comunităților nu poate fi realizată în lipsa unor programe privind îmbunătățirea capitalului uman al comunității (prin activități de calificare și recalificare profesională, dobândire a diferitor cunoștințe și deprinderi), ca și a celui economic (acces la credite pentru dezvoltarea inițiativei antreprenoriale, înființarea unor microîntreprinderi și locuri de muncă). Îmbunătățirea capitalului social (vezi capitolul din această carte „Dezvoltare socială neconvențională: Despre capitalul social”, elaborat de Bogdan Voicu) al comunității reprezintă, de asemenea, un element-cheie în asigurarea sustenabilității comunității, mai ales prin implicarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
precum și/sau mai ales în funcție de cunoașterea tacită sau sistematică asociate acestora. Subiectul instituirii poate fi un actor individual, o organizație sau o comunitate, inclusiv autoritățile reprezentative ale statului național sau ale unei formațiuni supranaționale. Instituirea poate consta într-o inițiativă antreprenorială individuală, într-un proiect de reformă sau de lege, într-o politică publică sectorială etc. În procesul însuși de instituire este activată cunoașterea comună și sistematică în proporții variabile. 2. Realizarea constă în declanșarea unor procese sociale de interacțiune și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]