2,520 matches
-
ale resurselor de apă, zonele inundabile, degradările albiilor și mălurilor, lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice și alte lucrări care au legătură cu apele, inclusiv sursele de poluare și lucrările pentru protecția calității apelor și alte elemente caracteristice naturale sau antropice, dreptul de utilizare a apelor, precum și acțiunile și măsurile ce pot influența negativ starea de calitate a apei sau ce conduc la protejarea calității și conservarea resursei de apă, inclusiv măsurile administrative și programele de gospodărire a apelor. ... Articolul 4
ORDIN nr. 281 din 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118365_a_119694]
-
din activități casnice, sociale sau economice, conținând substanțe poluante ori reziduuri care îi alterează caracteristicile fizice, chimice și bacteriologice inițiale, precum și ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate; 4. apa destinată consumului uman - apa provenită din surse naturale sau antropice, utilizată ca atare ori tratată, și destinată diferitelor categorii de consum uman, furnizată prin rețea de distribuție sau în recipienți; 5. apa pentru irigații - apa dulce necesară irigării culturilor agricole, asigurată în principal din sursele de apă de suprafață; 6
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
căci nu ți se răspunde, călugărul te potolește, am fost pe la mănăstiri, am stat internată la secția de psihiatrie din Piatra Neamț! te mustră să taci, ora 2,35, în lume invazia de trupuri, încrețirea scoarței sub formă de clădiri, pustiul antropic amestec de materiale, de culoare trofice, lipsa de îndreptățire a rigorilor cărora le supunem și nădejdea că sînt ele, planetă locuibilă urmînd premizele pustiirii ei. Ora 3,20, în acceleratul Vatra Dornei București, tren de legătură, stînd pe locuri umpleam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tranșee, explozie, capul care privea, retezat! în partea bunicii prima socoteală mondială, nepotul dirijat genetic pe circuite, dar pentru ce, pentru ce? poartă-ți, nepoate, uniforma de călătorie, e o trecere, iei contact cu noi! apropierea Bucureștiului tot tacîmul ordinăriilor antropice, îndeosebi dilatarea componentei feroviare, garnituri în triaje, grilaje, denivelări pe lîngă liniile care lunecă, podul Grant arhetipal, România capitala ei, cele de dincoace de Pod. Ora 8,35, translație pînă la Gara Basarab, în personalul București Deva, guri de aer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
poartă și mai la vale, "Carom" tot lumini de ornament, bomboane pe coliva cauciucului sintetic autohton, circul România din material etnic mai serios, politic mai așa și așa! combinat, rafinărie, uzină, țevăraie, căblăraie subterană, aeriană, drenaje și denivelări, kilometri angajați antropic în lung și în lat, mai puțin în închipuirea urmașilor stăpîni ai lui Arghezi, exprimă prin ghirlande, pe modelul succesului nebun al prăvăliei dintr-un perete spart de bloc! în-sine-trecător, ca și ambianța compartimentului din toate, senzația asortării culoarea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
personalul, jos, că pleacă acum și ne duce la Bacău! de la Săcueni-Roman modul călători, patru de replici evazive, intențiile în adîncime, un văzduh sub lună, partea puternică a soarelui la răsărit, stația Galbeni călătorii la vagon, fatala dependență transportul, ancadramentele antropice cu urma de sălbăticie mișcarea cîmpurilor agricole, singură pe raza vizuală, reflexul de inteligență să deschid clapa de la telefonul mobil, alt subterfugiu, mai clasic, oglinda, acolo o fată de 15-16 ani, o voi ascunde, ce mai e de scos, suflecă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
roșu, în galben aura, prosopul în jurul coapselor albastru, Ilva Mică presărînd toponime ca alte lanțuri semiotice, principalul din minima oscilație, ține șirul văii tot mai strînse, straturi geologice cutate, unghiul frînt dintr-una mase negre mișcate în sus, colțuri stîncoase antropice mai curînd, la înființarea liniei, pădure, doar pădure, o recunoaște scursura de pe fundul văii, metabolismul asociat cu minerale, electricitate, chemări, asta să fie soluția? intrăm pe Regionala CFR Iași, încă 150 km de Carpați cu filtru, altă Ilvă, de Mijloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mă iert nici acum, dezarmat de cînd ai indicat mamei tale un agresor fictiv și sîngele îți picura din țeastă! fluierăm semnul plecării, covorul se învăluie pe laturi, petice de fabrici, burdușit de lumini spațiul angro, punctiformă noapte în strălucirea antropică, Lețcani-Nume lucirea de altă sursă cu ea, transportul își exclude gările, lege ca de femeie alături, comparația la superlativ, ajung vîrsta la care femeia îmi sare în ajutor, rîzi, să mă fi ajuns, în sfîrșit? înaintează spațiul socializat, chip imobil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
linie de cîmp, gust îndepărtat, în contratimp la CFR instinctul distructiv care l-a izolat pe om ca făptură a lui, Căiuți să gust ceva, cenușa altui spațiu, mai suprimat ca viața în cîinele Blaga din Pompei! păcatul vine presiune antropică, coastele pustiite case în oameni fără spațiu, omul singura făptură, afară de șarpe, care este prea mult, de cînd se naște pînă moare! salvarea să-i vină de la jumătatea lui, femeia, salvarea celorlalte, măcar! Borzești-Zi cenușiul diurn Borzești, în cer și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
malul înțepenit cenușiu la băltoace și crengi, curgerile izohipse în gheață retezată la vechile cote, Iacobeni rămas necontenit în urmă, tren numai actualitate pentru tristul prezent în receptare al artei, curburile de ascensiune în valea secundară, cheaguri secundare din fondul antropic, cel de moarte, defrișarea, la jumătatea versantului golul suspendării parapet, ceață din mijlocul cetinii și trunchiurile afundă petice albe valea, șoseaua, Mestecăniș tunelul, Pojorîta negură de început atîrnă pe pereții munților, mărturisește partea ei, clinul văii învălătucire, tulbure făcătură cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
hamei de floră spontană, troița pe temelie de beton, mulțime de flori au scos în fața casei, șir de glastre roșii, bătrînul la masă lăsat pe ele, pădure din pornirea dealului, șesul aduce frigul umbrei nordice, vine ceva rău în accentuarea antropică a limitei biogeografice, Jibou troiță de piatră, cimitirul abia început verdeață, pădurea din coastă s-a legat de moarte, accentuarea venea moartea. Ora 18,50, în acceleratul Baia Mare București, culeasă din mers numirea stației Băbuțeni, dramatică perechea de bătrîni București
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu una din căile regelui, nu drepte sînt căile cele scurte, cum greșit calculează elinii, ci îndrumate pe sub Nor, Subcetate masă de neted sticlos, burtă de pește de nor de versantul din răsărit, Subcetate Caransebeș linia părăsită, porțiunea cu cremalieră, antropică rarefiată cît sălbăticiunea omul este în prezență, preistoricele lui instalații de autoinstalare, dinamită care ai întors cu fundul în sus balena spațiu și i-a înțărcat răsufletul timp! spațiul vale echilibrat, îl urcă mii de puncte, concentrat în creștere pînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lăsată neculeasă, schit nou în mijloc, bate marea în cîțiva metri, cenușile de nisip în minigolf, o clătinătură, hotelurile turn Cap Aurora, începe jurisdicția Mangaliei, halta Neptun boala vegetație mai înaintată în verde, sere, arbuști căptușesc masa silvică, microclimatul ameliorat antropic, Dobrogea pînzelor de pămînt vălurite, cf. geo bogza, peneplenă, liman panoul "Mlaștina Hergheliei", herghelia Mangalia caii arabi pur-sînge, marea desface sute de metri, începe orașul, semnale de la locomotivă, feroviare, distincție de zone funcționale pe fondul depozit, imobil de vilegiatură stația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
apa, Piatra Neamț "Petrotrans" cutia camionului, tricolor în băț pe buza stîncii la cabană nouă, brad zdrențe de nori, Mureșul să se repeadă în rambleu, sugrumă pe zimți zările brad, bisericuță nouă în lemn, omul oile, pînă la urmă casele, imaginarul antropic și trenul în curgerea apei, pescar la undiță, km 199+6 piatra bisericii, boltă pe centrul navei, boltă de altar, pronaosul cu două turle, Stînceni fentează Mureșul, umblă pe sens fără gînd de izvor, mișcarea lui pe lume, vale secundară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nepotî-so șase, nu mai faci nimica, nu poți să mai muncești! băi, da' Culiță-i maistru! a fost concurs, l-a cîștigat, băi, de-aghé sîntem la primărie! la Panciu m-am dus să văd niște neamuri, am ajuns la Ruginești! Subcarpații antropici coaste părăduite, metronomul om în cît greșește desfășurarea muntele, liniile de înaltă tensiune, biserica de sat, biserica domnească Borzeștiul, relația privilegiată rîu de energie monument de cult. Ora 10,48, în taxi ilicit Onești Tîrgu Ocna, Dacie particulară, prinde centura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pielea apei udă clăbucete, țuguie pe șir de unghiuri obtuze, km 203 resturi de grădină aprinse, focul viu, ritualul ~ , cf. alămor, etnografie, razant ies fețe de munte, obrajii năpădiți de brazi Hölderlin, dichterisch wohnt der Mensch auf dieser Erde minimul antropic, fîșia cicatrizată transport dă măsura pustiirii, cade în prezent, faruri aprinse la mașini la ora 14,01, liniile de sine ale muntelui vin valuri, infinitul orizontal, definitul vertical, masculin ireversibil /Vezi Duhul Sfînt făcut sensibil? știi de ce ne-am oprit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe coturi și drum degradat, pentru Basarabia lupți în primul rînd cu Bucureștiul, Crăiești ieșire, salcîmii lizieră la stejăriș, silvostepă, mori stricate mărunțesc vorbele, rîpe în peisajul text, Bursucani în intersecția Rădești, steagul braț din foișor, scobind fețe de sat antropice "Frecvent polei, mîzgă!", "Spre groapa de gunoi", " Spre secția de votare", Bălăbănești comisul Ioniță-Bălăbănești de la Sadoveanu, "Bine ați venit în județul Vaslui!" calea ferată, comuna Grivița la tricolor chenăruit marca înregistrată, magia oglinda, în sfîrșit am înțeles cosmologia cu mingea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
5 oct. 1995 în complexul lagunar Razelm-Sinoe și pe litoralul românesc al Mării Negre din zona Portița - Periboina. Tema aplicației a fost - Cunoașterea biodiversității biocenozelor din complexul lagunar Razelm-Sinoe și de pe litoralul românesc al Mării Negre din zona Portița-Periboina sub influența impactului antropic. Cercetările au vizat cunoașterea gradului de poluare a apelor în zonele stabilite și influența poluării asupra hidrobionților și a biocenozelor. Ca urmare au fost analizați parametrii organoleptici, fizici și chimici. Cu ajutorul antenei G.P.S. s-a stabilit cu exactitate poziția fiecărei
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
sesiunii științifice din 1996, iar al doilea volum a apărut în urma sesiunii jubiliare organizate în 2001, la 75 de ani de la înființarea Stațiunii. În anul 2006 a fost organizată la 20-21 oct. Conferința Națională cu participare internațională „Biodiversitate și impact antropic în Marea Neagră și în ecosistemele litorale ale Mării Negre”. Comunicările au fost publicate într-un volum special în cadrul Analelor Științifice ale Universității „Al. I. Cuza” Iași. Reluarea cercetărilor marine a fost făcută. Au fost reluate și publicațiile, însă pentru revenirea la
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și pe pământ la începutul Mileniului III”. Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” Agigea - 2001; Al doilea Simpozion Național „Entomofagii și rolul lor în păstrarea echilibrului natural” - Iași, 2004; A III-a Conferință Națională de Biologie acvatică „Biodiversitate și Impact Antropic în Marea Neagră și Ecosistemele litorale ale Mării Negre” 20-21 Octombrie 2006; Al III-lea Simpozion Național „Entomofagii și rolul lor în păstrarea echilibrului natural” - Iași, 2008; Al IV-lea Simpozion Național, cu participare internațională: Entomofagii și rolul lor în păstrarea echilibrului
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
asigur funcționalitatea atât pentru studenți cât și pentru cercetările științifice. Între obiectivele de cercetare la Marea Neagră a fost reluarea unor aspecte privind biodiversitatea în această mare și cunoașterea structurii ecosistemelor litorale din dreptul țărmului românesc, sub puternica influență a impactului antropic. Un alt obiectiv al cercetărilor efectuate este orientat către ecologie. Am efectuat cercetări sinecologice în cadrul ecosistemelor amenajate, pentru a oferi o bază științifică pentru aplicarea metodei biologice de combatere a insectelor dăunătoare. Între preocupările științifice se înscriu și cele de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
din ficțiune. Studiul complexelor de parazitoizi și prădători care mențin sub control speciile fitofage ne dezvăluie o diversitate impresionantă de specii, o rețea complexă, edificată de-a lungul milioanelor de ani de evoluție, dar și o rețea fragilă, supusă agresiunilor antropice, care trebuie protejată. În discursurile Profesorului Gheorghe Mustață, evoluția ni se arată în toată grandoarea sa: nașterea universului, originea vieții, dinamica speciilor în timp, cu dispariții cataclismice depășite de radiații evolutive impresionante, propria noastră origine și evoluție, părăsirea “paradisului” tropical
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
interacțiune cu industria. În acest context prioritățile sunt: ● înțelegerea, detectarea, evaluarea și prognozarea proceselor de modificare a climei la nivel global, cu accentuare pe cauzele și impactul asupra Europei și regiunilor europene, cu înțelegerea atât a fenomenelor naturale, cât și antropice, în contextul folosirii raționale a resurselor naturale; ● promovarea unei mai bune înțelegeri a ecosistemelor terestre și marine și interacțiunea dintre acestea și alte ecosisteme; ● dezvoltarea de scenarii și strategii pentru prevenirea, combaterea, adaptarea la modificarea la nivel global a climei
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
interacțiune cu industria. În acest context prioritățile sunt: ● înțelegerea, detectarea, evaluarea și prognozarea proceselor de modificare a climei la nivel global, cu accentuare pe cauzele și impactul asupra Europei și regiunilor europene, cu înțelegerea atât a fenomenelor naturale, cât și antropice, în contextul folosirii raționale a resurselor naturale; ● promovarea unei mai bune înțelegeri a ecosistemelor terestre și marine și interacțiunea dintre acestea și alte ecosisteme; ● dezvoltarea de scenarii și strategii pentru prevenirea, combaterea, adaptarea la modificarea la nivel global a climei
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
Capitolul 1 Generalități 1. Protecția sanitară se instituie în scopul prevenirii și combaterii poluării stațiunilor balneare și balneoclimatice și a efectelor dăunătoare ale fenomenelor antropice sau naturale. 2. Poluarea stațiunilor balneare și balneoclimatice, în înțelesul prezentelor norme, constă în acele efecte care pot produce ruperea echilibrului natural cu consecințele dăunătoare asupra sănătății oamenilor sau improprii unei folosiri raționale a factorilor naturali terapeutici, prin modificarea calității
NORMA TEHNICA din 10 martie 1979 privind stabilirea perimetrelor de protecţie sanitară a staţiunilor balneare şi balneoclimatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125539_a_126868]