2,665 matches
-
în scurtarea gâtului prin reducerea numărului de vertebre cervicale sau fuziunea mai multor vertebre. Sindromul Leriche - se manifestă prin oboseală la mers, absența pulsațiilor în arterele femurale, paloare și răcirea picioarelor. Afectează de obicei bărbații, fiind consecința unei obstrucții a aortei terminale. Sindromul lobului frontal - se manifestă prin hemiplegie corticală (predominant pe unul dintre membre sau pe față) și se însoțește de crize jacksoniene, crize adversive, ataxie, modificări de reflexe, tulburări de vorbire, precum și tulburări psihice. Sindromul lobului parietal - se manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pancreasul este situat la nivelul vertebrelor L1-L2, axul celiac la T12-L1, artera mezenterică superioară (AMS) la nivelul L1. Tumorile de cap de pancreas sunt situate la dreapta venei mezenterice superioare (VMS), tumorile de corp de pancreas sunt localizate între artera aortă și VMS. Tumorile localizate între artera aortă și hilul splenic sunt considerate tumori de coadă de pancreas. Extinderea tumorii primare (TP) la nivelul structurilor adiacente apare precoce și diferențiat în funcție de localizarea TP la nivelul pancreasului. În cele ale capului și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
axul celiac la T12-L1, artera mezenterică superioară (AMS) la nivelul L1. Tumorile de cap de pancreas sunt situate la dreapta venei mezenterice superioare (VMS), tumorile de corp de pancreas sunt localizate între artera aortă și VMS. Tumorile localizate între artera aortă și hilul splenic sunt considerate tumori de coadă de pancreas. Extinderea tumorii primare (TP) la nivelul structurilor adiacente apare precoce și diferențiat în funcție de localizarea TP la nivelul pancreasului. În cele ale capului și corpului de pancreas extinderea se face direct
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
și ζ, calciu - fosfolipid independente. Toate izoformele necesită prezența fosfatidil serinei pentru a-și exercita activitatea catalitică. Creșterea DAG total intracelular și activarea subsecventă a PKC a fost demonstrată în anumite în condiții de hiperglicemie cronir cronice ale DZ (retină, aortă, cord, glomeruli renali, ficat, mușchi striat scheletic) atât la animale cât și la om, pe celule cultivate în medii cu concentrații mari de glucoză (5,5-22 mM). Este dovedit de asemenea faptul că această activare este susținută în timp (este
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
gros Vezica Scaune Urina Sânge pur spre V/E meridianele creierului Faringe Cavitate bucală Limbă Lichid vaporizat spre Biao Vena cavă superioară Arteră pulmonară Apă ușoară Atriu drept Ventricul drept Plămân drept Yin Gu Qi spre sânge Vena cavă inferioară Aortă Plămân stâng Ventricul stâng Atriu stâng Arteră pulmonară Aortă Trahee Lichid organic rinichi Yang spre plămâni Lichide organice Xiong Qi: aer + Gu Qi spre rinichi Yang + sânge Yang Gu Qi spre plămâni Vezica biliară Rinichi Yin Apă grea Sfincterul Oddi
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
meridianele creierului Faringe Cavitate bucală Limbă Lichid vaporizat spre Biao Vena cavă superioară Arteră pulmonară Apă ușoară Atriu drept Ventricul drept Plămân drept Yin Gu Qi spre sânge Vena cavă inferioară Aortă Plămân stâng Ventricul stâng Atriu stâng Arteră pulmonară Aortă Trahee Lichid organic rinichi Yang spre plămâni Lichide organice Xiong Qi: aer + Gu Qi spre rinichi Yang + sânge Yang Gu Qi spre plămâni Vezica biliară Rinichi Yin Apă grea Sfincterul Oddi Unghiul drept al colonului Duodenul Yin Gu Qi Apă
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
nu este repartizat uniform, 85% aflându-se înntr-un sistem de joasă presiune alcătuit din inimă, vene mari, venule, capilare și circulația pulmonară ce se constituie într-un rezervor de capacitate, iar restul de 15% în rezervorul de presiune reprezentat de aortă și artere. În repaus numai 54% din volumul sangvin este antrenat în circulație (volumul sangvin circulant); restul fie circulă de zece ori mai lent fie chiar stagnează în vene (volumul sangvin de rezervă). Principalele rezervoare sangvine sunt ficatul, splina și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
regimuri presionale diferite (marea și mica circulație). Marea circulație sau circulația sistemică transportă sângele de la inimă spre țesuturi prin sistemele arterial și capilar, asigurând și întoarcerea la cord prin sistemul venos. Din ventriculul stâng sângele este împins prin sistolă în aortă iar de aici se răspândește în toate ramurile acestei artere, ajunge apoi în capilare unde au loc schimburile gazoase și nutritive, trece apoi în venule, apoi în vene, iar prin venele cave ajunge în atriul drept. Din atriul drept, în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
din trei valvule) iar atriul stâng comunică cu ventriculul stâng prin valva bicuspidă sau mitrală, formată din două valvule. Aceste valve împiedică refluxul sângelui din ventricule spre atrii în timpul sistolei ventriculare. Similar, valvulele semilunare de la baza arterei pulmonare și a aortei împiedică refluarea sângelui din artere în ventricule. Pe fața inferioară a valvelor atrio-ventriculare se prind coardele tendinoase ce se continuă cu mușchii papilari, inserați pe fața internă a perețillor ventricular. Rolul lor este de a contribui la curgerea unidirecțională a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ventricular se intensifică, în consecință crește și presiunea intracavitară, maximul fiind atins la sfârșitul fazei izometrice, care are o durată de 0,05 s. Faza izometrică durează până în momentul în care presiunea intraventriculară devine mai mare decât presiunea sângelui din aortă și din vena pulmonară, ceea ce determină deschiderea valvelor semilunare de la baza acestor vase și expulzia sub presiune a sângelui ventricular. Deoarece nu se modifică volumul sângelui conținut în ventricul această fază se mai numește izovolumetrică. Perioada (faza) următoare, numită izotonică
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
să fie mult micșorat), moment în care se consideră încheiată sistola ventriculară. Urmează diastola ventriculară, care începe odată cu relaxarea miocardului ventricular și durează 0,53 s. Ca urmare a relaxării miocardului ventricular presiunea din aceste cavități scade sub cea din aortă și vena pulmonară, ceea ce determină închiderea valvulelor semilunare de la baza lor. Arterele mari, fiind elastice, s-au destins și au înmagazinat energia cinetică a sângelui eliminat sub presiune din ventriculi, și după închiderea valvulelor revin la volumul inițial rezultând o
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
poate înregistra mecanic și înscrie grafic cu ajutorul sfigmografului, sfigmograma fiind alcătuită dintr-o linie ascendentă - ramura anacrotă, urmată de o linie descendentă - ramura catacrotă. Pe ramura catacrotă se află o mică undă, unda dicrotă, provocată de închiderea valvulelor de la baza aortei. Pulsul venos poate fi înregistrat la nivelul venelor mari (traseul obținut poartă numele de flebogramă), modificările ciclice ale diametrului pereților elastici venoși furnizând informații în special asupra activității atriilor. Zgomotele cardiace sunt date de activitatea mecanică a inimii. Aceste zgomote
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de unde sonore care se suprapun, rezultate din închiderea valvelor atrioventriculare, întinderea coardelor tendinoase, contracția miocardului ventricular. Este difuz, cu tonalitate joasă, durează 0,12 s al doilea zgomot cardiac (zgomotul diastolic) marchează începutul diastolei, reprezintă consecința închiderii valvulelor de la baza aortei și de la baza venei pulmonare, este mai precis decât primul, de tonalitate mai înaltă, dar mai scurt (0,08 s) De la zgomotul sistolic la zgomotul diastolic se scurge un interval de timp mai scurt numit pauza mică iar de la zgomotul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cea mai mare rezistență periferică și implicit de cea mai mică presiune sangvină. Periferic, presiunea arterială se manifestă prin pulsul arterial, care este dat de distensia pereților vasculari consecutiv sistolei ventriculare ce crează o undă ce se propagă de la originea aortei în lungul arborelui arterial, percepută atunci când artera este comprimată pe un plan dur. Viteza cu care se propagă unda pulsului arterial este dependentă de elasticitatea vasului. Amplitudinea undei pulsatile este direct proporțională cu debitul sistolic și invers proporțională cu distensia
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Viteza cu care se propagă unda pulsului arterial este dependentă de elasticitatea vasului. Amplitudinea undei pulsatile este direct proporțională cu debitul sistolic și invers proporțională cu distensia totală a arterei (complianța). Presiunea (tensiunea) arterială variază în funcție de: rezistența periferică, scăzând de la aortă la arteriole, pe măsura creșterii acestui parametru (fig. 20). Astfel, în aortă presiunea sistolică are valoarea de aproximativ 120 mm Hg, în arterele mari și milocii este cu 20% mai mică, iar în arteriole are loc o scădere puternică, cu
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
vasului. Amplitudinea undei pulsatile este direct proporțională cu debitul sistolic și invers proporțională cu distensia totală a arterei (complianța). Presiunea (tensiunea) arterială variază în funcție de: rezistența periferică, scăzând de la aortă la arteriole, pe măsura creșterii acestui parametru (fig. 20). Astfel, în aortă presiunea sistolică are valoarea de aproximativ 120 mm Hg, în arterele mari și milocii este cu 20% mai mică, iar în arteriole are loc o scădere puternică, cu peste 60%, a presiunii sangvine, aceasta ajungând la 40-35 mm Hg. Volemie
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
-l încredințeze sistemului GSH pentru a se putea întoarce să caute alții. Nu vitamina, ci GSH-ul îl neutralizează”4. Apoi, rezultatele anumitor studii 5 au evidențiat o legătură clară între nivelul colesterolului, GSH și formarea plăcii de aterom în aortă. Alte studii 6 au demonstrat că mărirea riscului de ateroscleroză o dată cu vârsta este datorată scăderii GSH-ului. În fine, GSH-ul este foarte eficient în combaterea prezenței altor elemente de risc în ceea ce privește bolile de inimă, cum ar fi lipoproteina-a și
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Anevrismul și disecția de aortă 36.1. Anevrismul de aortă 36.1.1. Date generale Termenul „anevrism” definește dilatarea permanentă a unui vas cu mai mult de 50% față de dimensiunea normală, dilatare ce interesează toate cele trei straturi parietale (intima, media, adventicea). Termenul „pseudoanevrism” (fals
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
Anevrismul și disecția de aortă 36.1. Anevrismul de aortă 36.1.1. Date generale Termenul „anevrism” definește dilatarea permanentă a unui vas cu mai mult de 50% față de dimensiunea normală, dilatare ce interesează toate cele trei straturi parietale (intima, media, adventicea). Termenul „pseudoanevrism” (fals anevrism) definește acumularea perivasculară de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
La nivel mondial, prevalența și inciden a acestei afecțiuni este în continuă creștere ca urmare a augmentării speranței de via ă și diagnosticării precoce, uneori incidentală, prin tomografie computerizată (CT), ecografie abdominală și ecocardiografie (1). Riscul de dilatare anevrismală a aortei crește direct proporțional cu înaintarea în vârstă asociată modificărilor degenerative ale peretelui aortic (2) (tabelul 36.1). 36.1.2. Particularități fiziopatologice Anevrismele de aortă ascendentă sunt frecvent secundare degenerării mediei sau progresiei proceselor aterosclerotice. Anevrismele de arc distal, aortă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
incidentală, prin tomografie computerizată (CT), ecografie abdominală și ecocardiografie (1). Riscul de dilatare anevrismală a aortei crește direct proporțional cu înaintarea în vârstă asociată modificărilor degenerative ale peretelui aortic (2) (tabelul 36.1). 36.1.2. Particularități fiziopatologice Anevrismele de aortă ascendentă sunt frecvent secundare degenerării mediei sau progresiei proceselor aterosclerotice. Anevrismele de arc distal, aortă descendentă toracică sau toraco-abdominală sunt de etiologice aterosclerotică (1) . Localizarea variabilă a anevrismelor aortice este determinată de expansiunea disecțiilor cronice. Deși lărgirea progresivă poate fi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
aortei crește direct proporțional cu înaintarea în vârstă asociată modificărilor degenerative ale peretelui aortic (2) (tabelul 36.1). 36.1.2. Particularități fiziopatologice Anevrismele de aortă ascendentă sunt frecvent secundare degenerării mediei sau progresiei proceselor aterosclerotice. Anevrismele de arc distal, aortă descendentă toracică sau toraco-abdominală sunt de etiologice aterosclerotică (1) . Localizarea variabilă a anevrismelor aortice este determinată de expansiunea disecțiilor cronice. Deși lărgirea progresivă poate fi secundară compresiunii structurilor adiacente, decesul survine prin ruptură anevrismală sau disecție în majoritatea cazurilor. Literatura
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
aortice este determinată de expansiunea disecțiilor cronice. Deși lărgirea progresivă poate fi secundară compresiunii structurilor adiacente, decesul survine prin ruptură anevrismală sau disecție în majoritatea cazurilor. Literatura de specialitate citează clasificări variabile ale anevrismelor aortice (tabelul 36.2). Majoritatea anevrismelor aortei toracice interesează rădăcina aortei și aorta ascendentă (60%), aorta descendentă (40%), arcul (10%), și aorta descendentă cu prelungire intraabdominală (toraco-abdominale - 10%) (2). Anevrismele aortei abdominale sunt de cele mai multe ori infrarenale. 36.1.3. Tablou clinic Anevrismele se caracterizează prin evoluție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
expansiunea disecțiilor cronice. Deși lărgirea progresivă poate fi secundară compresiunii structurilor adiacente, decesul survine prin ruptură anevrismală sau disecție în majoritatea cazurilor. Literatura de specialitate citează clasificări variabile ale anevrismelor aortice (tabelul 36.2). Majoritatea anevrismelor aortei toracice interesează rădăcina aortei și aorta ascendentă (60%), aorta descendentă (40%), arcul (10%), și aorta descendentă cu prelungire intraabdominală (toraco-abdominale - 10%) (2). Anevrismele aortei abdominale sunt de cele mai multe ori infrarenale. 36.1.3. Tablou clinic Anevrismele se caracterizează prin evoluție frustă, asimptomatică pentru intervale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
cronice. Deși lărgirea progresivă poate fi secundară compresiunii structurilor adiacente, decesul survine prin ruptură anevrismală sau disecție în majoritatea cazurilor. Literatura de specialitate citează clasificări variabile ale anevrismelor aortice (tabelul 36.2). Majoritatea anevrismelor aortei toracice interesează rădăcina aortei și aorta ascendentă (60%), aorta descendentă (40%), arcul (10%), și aorta descendentă cu prelungire intraabdominală (toraco-abdominale - 10%) (2). Anevrismele aortei abdominale sunt de cele mai multe ori infrarenale. 36.1.3. Tablou clinic Anevrismele se caracterizează prin evoluție frustă, asimptomatică pentru intervale temporale lungi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]