30,538 matches
-
lecție de morală căci e rezultatul unei exemplare loialități față de sine însuși, dar și față de cei pe care i-a condus la bine și la rău, față de prieteni cărora își permite să le ceară sacrificii, așa cum are grijă să le apere și vulnerabilitățile, față de noul venit pe care a avut răbdare să-l determine să descopere singur adevărata bucurie de a juca și spera împreună. Două ore și douăzeci de minute, "scorul" este urmărit cu sufletul la gură nu doar pe
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
încă o dată să panorameze societatea americană într-un mod iritant de radical. Defel tributar comandamentului politically correct, ci într-un veritabil fair play, ce vine din antichitate. De unde și citatul din Ben Hur, conducătorul de car de ieri Charlton Heston apărînd și în chip de președinte al Ligii Naționale de Fotbal. O apariție in cameo ca și cea a lui Stone însuși: comentator sportiv echilibrat. Figuri de stil mai mult sau mai puțin postmoderniste într-o polifonie coregrafiată în conștiințe și
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
pare extrem de periculos, pentru că dă naștere demagogiei celei mai găunoase și pentru că lipsește sentimentul patriotic de dimensiunea cetățenească și responsabilă. Al doilea lucru este contextul aproape exclusiv belicos și internațional al ideii patriotice: țara e iubită doar cînd se cuvine apărată de dușmani din afară. Niciodată în timpuri pașnice sau cînd dușmanul este conaționalul nostru. Patriotismul din vreme de război este un clișeu la fel de vechi și de rezistent ca și patriotismul tradiționalist. Literatura e plină de larma lui precum cîmpul de
Ce fel de patriotism cultivă școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16976_a_18301]
-
lemn al călăreților lui Mircea. în locul acestei teme a luptei, sacrificiului și jertfei, ar fi timpul ca școala s-o așeze pe aceea a managementului și ecologiei moderne. A fi patriot trebuie să însemne a administra corect bunurile publice, a apăra habitatul de poluare, a conserva natura. Țara noastră e cea mai frumoasă din lume, spun unii elevi. Superlativ suspect, care vine din cea de a treia idee falsă despre patriotism și anume aceea că românii n-au pereche, sînt cei
Ce fel de patriotism cultivă școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16976_a_18301]
-
domnule Profesor", să însemne și "adio dicționare"!" * Cînd un scriitor român are succes și de critică și de public, dar mai ales - caz rarisim - cînd e tradus în mai multe țări și nu trece neobservat acolo, cronici la cărțile lui apărînd în publicații faimoase, cu circulație largă, în loc să se bucure, confrații se enervează de parcă ar fi fost ei frustrați cu ceva. Și încep să "polemizeze", mediocrii cu fumuri fiind cei mai vehemenți. Pentru Cronicar e limpede că și inavuabila invidie stă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
și cărților lui Mircea Cărtărescu. Într-un interviu pe care i-l ia Mihai Vakulovski în CONTRAFORT nr. 4-5, Mircea Cărtărescu se referă și la atacurile a căror țintă a fost: "Nu am polemizat niciodată cu nimeni, nu mi-am apărat ideile și părerile în public. Ele sunt convingeri intime și care sunt într-un fel subînțelese pentru mine. Ca să fiu sincer, abia dacă-i percep pe ceilalți. Eu nu trăiesc, după cum știi, în lumea literară, nu citesc decât foarte rar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
Personajele paginilor memorialistice sunt Tudor Vianu, Ury Benador, Georgeta Mircea Cancicov, Ov.S. Crohmălniceanu, Geo Bogza, George Ivașcu, Mihail Crama, Nichita Stănescu, Nicolae Breban, Nicolae Velea, Sorin Titel, Tiberiu Utan, Marcel Mihalaș, Ștefan Bănulescu ș.a. Evocând momente din viața lor și apărând uneori el însuși ca personaj, Gabriel Dimisianu își pune în valoare două însușiri care se combină perfect: talentul literar și căldura sufletească. Memorialistul vrea parcă să salveze tot ceea ce a fost frumos, să se împotrivească uitării atotdizolvante. El nu este
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
3. acceptarea de către democrațiile occidentale a expansionismului hitlerist în 1938 la München și, mai târziu, a celui stalinist în 1945 la Yalta. Cauza principală a succeselor dictatorilor se afla însă mai adânc: în lipsa voinței de a fi și a se apăra a democrațiilor în lăuntrul cărora se repeta, până destul de curând, besser rot als tot - mai bine roșu decât mort. Și poate a fost mai mult decât greutatea de a muri a celor bogați, culți și blânzi. Într-o analiză mai
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
un ton cavernos, ceva în genul unui cavou de celuloză, plus mirosul dulceag-acru de pap și de celuloză răscoaptă a atîtor opere clasice nemuritoare și în care s-au cuibărit demult ploșnițele atacîndu-l noapte de noapte pe imprudentul locatar, ele apărînd dintre filele țepene unde se ascundeau vii, active, lacome și implacabile în căldura toridă a verilor bucureștene... * * * S. ședea pe scaunul lui înalt cu două trepte pe care se urcă atunci cînd are de scos vreun volum din etajele superioare
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
de naționalism exagerat, deși naționalismul reprezintă plămânii prin care respiră o națiune. Cu toate că Eminescu nu învățase acea istorie a românilor care-i vorbea prin tunurile cetăților moldovenești, prin glasul numeroșilor eroi care au căzut la datorie în timp ce-și apărau țara, prin ploile de săgeți care acopereau cerul în grele lupte susținute de români pentru apărarea patriei, el a învățat să-și iubească țara asta cum o face un adevărat patriot /.../ Conchidem că a-l contesta pe Eminescu înseamnă a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
revista școlară, ca și dascălilor lor, că momentul dificil prin care trece acum cultura se datorează faptului "că cei care fac cultură, mă refer la scriitori în primul rând, au renunțat de a mai respecta ierarhiile și de a mai apăra valorile. Cele mai dure atacuri împotriva marilor scriitori, începând cu Eminescu și terminând să zicem cu Nichita Stănescu au apărut în revistele conduse de scriitori. Atunci mă întreb dacă răul cel mare nu pornește tot din acest spațiu." Ce să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
au comportat ca eroii de la Mărășești în acel meci. Cum nu s-a găsit nimeni să-l pună la punct în timpul emisiunii, Cronicarul se vede silit să-i reamintească faptul că eroii de la Mărășești nu băteau mingea, ci au murit apărându-și țara. Sinapsele tribunului pun semnul egalității între eroismul incomparabil al celui care își dă viața pentru țara lui și cel care joacă pentru țara lui.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
amestecă în politică, tinerilor directori care încercau să schimbe lucrurile li se opunea sfînta mînie sindicală. Persoanele cu idei reformatoare, care nu puteau fi acuzate de păcatul tinereții, dar care ocupau funcții importante au avut de ales între a-și apăra ideile, caz în care erau silite să se despartă de funcția lor sau să se adapteze. Făcea carieră pe atunci o sintagmă - "Încremenirea în proiect" - lansată de dl. Gabriel Liiceanu, dar a cărei putere de pătrundere era dusă la ultimele
Bătrîni paznici ai democrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17031_a_18356]
-
o conspirație a bătrînilor pentru a pune mîna pe București. De fapt, e chiar josnic ca persoane cu drept de vot și care se folosesc de libertatea de a-l exercita să fie învinuite, indirect, că nu stau acasă. Să aperi, chipurile, democrația, cu metode în esență ceaușiste - a se vedea balastul de pensionari de care cei doi bătrîni zănatici Ceaușeștii voiau să scape mutîndu-i la țară, pentru a întineri populația urbană sau rezervîndu-le un rol de morți vii în societate
Bătrîni paznici ai democrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17031_a_18356]
-
un lucru foarte grav, că vrei să inventezi țapi ispășitori pentru eventuale stări conflictuale ulterioare. Și pe cine îi poți lua drept carne de tun sigură? Fie pe cei tineri, fie pe bătrîni, care nu sînt în stare să se apere. Iar dacă vîrîm sonda mai mult, atunci poate că ziarele ar trebui să titreze că cei care au mai multă încredere în vot, adică în democrație, sînt, paradoxal, bătrînii care o duc prost sau foarte prost. Bătrînii care au fără
Bătrîni paznici ai democrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17031_a_18356]
-
-l sfideze amenințător - atâta tot, contând pe reacția să de panică. Omul provocat reacționează așa cum se așteaptă vrăjitoarea: Mihnea încalecă, tresare, calul sau cade și el are reflexul de a sări la timp din șea, apoi "iară încalecă" și se apără frenetic cu sabia ("sabia sfârâie", zice Bolintineanu, de parcă ar vorbi despre o frigare într-un ospăț haiducesc), și-și continuă galopul până când, cu sau fără vină, e salvat de zorii zilei. Marile poeme îngăduie și părți alandala, tirade, etc. Mihnea
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
ca la teatru" a tot ceea ce se întâmplă în spațiul public, el ne intimidează chiar și când tace. Volumul recent apărut dovedește că poezia sa nu s-a demodat și nici nu se va demoda în viitorul apropiat. Luciditatea o apără de învechire. Geo Dumitrescu, Poezii, ediție completă și definitivă, București, Ed. Curtea Veche, 2000 (în afară de versuri, volumul mai cuprinde: o prefață de Eugen Simion; desene și texte scrise de mână ale autorului; un indice alfabetic al poeziilor; referințe critice; o
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
populației în sistemul financiar și bancar al țării. Cu astfel de lucruri nimeni nu-și poate permite să glumească sau să se facă mai popular, pentru că în joc sunt suveranitatea națională și atributul acesteia: stabilitatea economică, pe care o voi apăra, ca prim-ministru, cu toată ființa." Așa cum s-a văzut, nemulțumirile depunătorilor au fost exploatate politic de o manieră primejdioasă, fapt remarcat și de directorul ziarului ADEVĂRUL, în editorialul intitulat Flecăreală și scenarii tenebroase, după o întâlnire a premierului și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
poet în toată puterea cuvîntului", avînd "farmecul limbajului". În schimb, tabloul într-un act în versuri Uă noapte pe ruinele Tîrgoviștei de P. Grădișteanu, care conținea versuri ca acestea: "Două împreună/ Noi facil putem/ De ori ce furtună/ Să ne apărăm/ Să cercăm unire/ Aici e speranța/ Căci în desunire/ Nu cunoaștem viața?, sînt citate fără prea multe comentarii, întrucît "d. Grădișteanu e un om de spirit"10). De aici începe polemica lui Grădișteanu cu Convorbirile literare de la Iași. La București
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
necesare și polemicile. După 1989, Gheorghe Grigurcu a devenit un maestru al genului, folosindu-și talentul literar ca pe o spadă subțire și strălucitoare într-o luptă interminabilă cu adversari înarmați adeseori cu bâte. Exceptând paginile în care criticul își apără meticulos și sâcâitor propria imagine, polemicile din carte au o frumusețe literară în sine, iar unele sunt antologice, prin eleganța retoricii marțiale: " Nu ne preocupă prea mult reacțiile joase ale unor condeie de la care nu era de așteptat nimic bun
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
editorul își propunea să reconstituie, într-un spirit liber și deschis, prin urmare fără tendințe unilaterale, o personalitate, funcție de variata, bogata, enorma ei operă. Într-o altă notă, din 1999, de această dată, a lui George Muntean se consideră că, apărând atât de târziu, volumul are aspecte care datează dar, compensativ, respiră și un anumit parfum de epocă, aceasta "reflectată de un om de finețea și conștiinciozitatea lui Dinu Pillat." Vom spune de la bun început că n-am sesizat aceste aspecte
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
E.G.P.: Nu știu dacă lupta cu morile de vînt se numește luptă. Am pierdut ceva timp cu morile (roșii!) de vînt de la noi, fără vreun folos real pentru literatură. Fiindcă la noi nu s-a discutat literatură! Cineva și-a apărat postamentele de beton armat, cineva a zis că în artă (ca și în moarte) toți sunt supușii acelorași implacabile legi. Nu c-aș regreta "certurile" mele cu monștrii sacri, dar, obiectiv vorbind, ele s-au dovedit a fi sterile. Uneori
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
dar despre care pot să pun mîna în foc că-i aparține. Într-una din dizertațiile lui scînteietoare, el se oprise brusc ducîndu-și mîna la fruntea înălțată spre cer, și strigase: "Ferește-mă, Doamne, de filosemiți, că de antisemiți mă apăr singur!". Era și nu era un paradox. Fiindcă, trebuie să recunoști că sînt și filosemiți prefăcuți.. Prietenul meu excepțional, căruia i s-ar putea spune și Brummer, avea oroare de sentimentele false. Nimeni nu-ți cere să fii un deștept
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
scriitor clasic" e echivalentă cu aceea de carte inutilă, pe care se așază, straturi-straturi, praful și fumul de țigară solidificat. "Editura Minerva" nu înseamnă doar cei cincisprezece-douăzeci de redactori, tehnoredactori și corectori care, mai mult sau mai puțin stângaci, își apără, ca niște sindicaliști amărâți, drepturile. "Editura Minerva" e un bastion împotriva pierderii identității noastre naționale. Seriile de scriitori clasici (multe dintre ele impecabile din punct de vedere științific), spledidele ediții de documente culturale, sutele și miile de volume tipărite de-
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]
-
decît oricare dintre ceilalți contemporani ai mei. Toți au scris articole, poate chiar mai patetice decît ale mele, și n-ar fi îndrăznit pentru nimic în lume să ia în deșert numele lui Stalin". Aidoma acuzaților de la Nürnberg, Beniuc se apără afirmînd că nu el a elaborat legile, nu el a emis ordinele etc.: "De ce nu se întreabă nimeni cine a elaborat diferitele documente de partid privitoare la cultură, artă, literatură ș.a.m.d.". Dar cine a aplicat cu rîvnă aceste
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]