1,351 matches
-
apocrife aflăm că a început să simtă primii fiori ai dragostei, dar în același timp a descoperit și plăcerile carnale, pasiune care nu l-a părăsit niciodată, fiind recunoscut pentru numărul mare de amante pe care le-a avut. Lucrarea apocrifă intitulată Mémoires de M. de '*** pour servir à l'histoire du XVII* siècle, 1643-1690, publicată prima dată în anul 1760, la Amsterdam, Editura Petitot, a fost atribuită lui Nicolas de Flecelles, viconte de Corbeil, presupus conte de Brégy. În această
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cameră în care se realizau lucrări de tapiserie. Acolo a fost inițiat pentru întâia dată în arta amorului. Pe lângă prima lecție sexuală, Ludovic a contactat și gonoree, doctorii încercând tot felul de tratamente pentru a-l vindeca. Întrebat despre lucrarea apocrifă, care circula scrisă de mână printre aristocrați, Nicolas de Flecelles a negat vehement că el ar fi autorul acesteia. însă primă dragoste„oficială“ a tânărului rege a fost Maria Mancini, nepoata cardinalului Mazarin. Frumoasă, inteligentă, sensibila și bine educată, Maria
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a fost Maria Mancini, nepoata cardinalului Mazarin. Frumoasă, inteligentă, sensibila și bine educată, Maria Mancini a atras repede atenția regelui. Fascinat de frumusețea fetei, de blândețea și timiditatea acesteia, cei doi petreceau ore în șir unul în compania celuilalt. Lucrarea apocrifă atribuită domnului de Segrais și intitulată Oeuvres diverses de M. Segrais. Première partie qui contient ses mémoires et anecdotes où l'on trouve quantité de particularités remarquables touchant les personnes de la cour et les gens de lettres de son temps
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Amsterdam în 1723 relatează despre originea perlelor pe care Maria Mancini le poartă în tablourile sale. Regele, profund îndrăgostit, i-a făcut cadou o pereche de cercei unici, formați dintr-o perlă, fiecare perlă cântărind 200 de grame. Tot lucrarea apocrifă ne povestește și legenda acestor cercei, considerați a fi blestemați: au aparținut familiei De Medici și ar fi fost aduși în Franța de către Maria de Medici, soția regelui Henric al IV-lea. În ziua în care a aflat despre asasinarea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
abilitatea câștigată ca urmare a lecțiilor primite de la mentorul sau, Mazarin. Europa aștepta cu nerăbdare să-l vadă în plină acțiune pe Ludovic, lucru care s-a și întâmplat. IV.1.8. Imaginea monarhului absolut în scrierile oficiale și cele apocrife IV.1.8.1 Situația economică a Franței Ludovic al XIV-lea nu a așteptat foarte mult ca să-și declare poziția politică și intențiile ce derivau din aceasta. La numai o zi după moartea primului său ministru, cardinalul Mazarin, la
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pe care răposatul Cardinal mi l-a recomandat. Cât despre Lionne, este convins de afecțiunea mea. Sunt mulțumit de serviciile sale.“ Decizia lui Ludovic de a prelua în totalitate toate sarcinile și atribuțiunile statului era surprinzătoare. Într-una din lucrările apocrife, se menționează chiar că regina mamă, prezentă în consiliu, ar fi izbucnit în râs la auzul discursului. Părerea generală la auzul alocuțiunii a fost că tânărul se va plictisi repede de viața strictă impusă de orânduirea problemelor în stat și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
culturi agricole au fost compromise. Următoarea scrisoare, pe care dorim să prezentăm, este reprodusă atât în lucrarea oficială Mémoires sur la vie publique et privée de Fouquet, al cărui autor este A. Cheruel, publicată în 1862, dar și în lucrarea apocrifă al cărui autor se numește Hennequin, intitulată Souvenirs inedits și care apare în capitolul Histoire administrative. Această lucrare apocrifă se găsește găzduită în catalogul Bibliotecii Nationale Franceze, sub numărul de înregistrare 20345. Textul a fost redat de mai mulți istorici
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sur la vie publique et privée de Fouquet, al cărui autor este A. Cheruel, publicată în 1862, dar și în lucrarea apocrifă al cărui autor se numește Hennequin, intitulată Souvenirs inedits și care apare în capitolul Histoire administrative. Această lucrare apocrifă se găsește găzduită în catalogul Bibliotecii Nationale Franceze, sub numărul de înregistrare 20345. Textul a fost redat de mai mulți istorici contemporani, iar noi l-am preluat din lucrarea Martin's History of France. Autorul scrisorii este un medic obscur
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
știau țăranii. Datorită acestor probleme, sarcina regelui nu era deloc ușoară. Pentru a-și asigura o bună imagine în fața supușilor, avea nevoie de un vinovat pe care să îl prezinte mulțimii. Iar administratorul șef finanțelor, Fouquet, des pomenit în lucrările apocrife, era persoana cea mai potrivită pentru acest rol. Nicolas Fouquet era un nume cunoscut în perioada guvernării cardinalului Mazarin. Datorită serviciilor necondiționate oferite casei regale, la revenirea cardinalului din exilul autoimpus pe perioada Frondei, Fouquet a solicitat și primit, drept
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
selectat, nu am de gând să-mi împart autoritatea cu ei“ Memoriile oficiale prezintă latura pozitivă a unui rege harnic, ce se dedică în totalitate supușilor săi. Desigur acest punct de vedere este în mare măsură schițat și în cadrul memoriilor apocrife, dar totuși, acestea oferă și alte detalii despre personalitatea omului de stat Ludovic. Regele era informat despre starea deplorabilă în care trăiau cea mai mare parte a supușilor săi. Însă probabil că, având un contact mai apropiat cu aceștia în timpul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ofensat. Fénelon a fost îndepărtat de la curte, i s-a oferit o arhidioceză drept mulțumire pentru eforturile depuse în educarea prințului, însă i-a fost impus un arest la domiciliu, fiindu-i interzis să părăsească perimetrul arhidiocezei. De asemenea, scrierile apocrife ne oferă imaginea unui rege orgolios și uneori de-a dreptul copilăros în reacțiile sale, pentru care flatarea era una din metodele cele mai ușoare de a obține o serie de favoruri. Astfel, cuvintele bine alese ale lui Colbert rostite
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
suportul oferit de Genova Spaniei a fost aspru pedepsit de Ludovic: orașul a fost asediat, iar după capitulare dogele Genovei a fost umilit, trebuind să prezinte scuze oficiale lui Ludovic. O altă dovadă de diplomație a fost comentată în lucrarea apocrifă a marchizului Charles Auguste la Faré: Mémoires et réflexions sur les principaux événements du règne de Louis XIV sur le caractère de ceux qui y ont eu la principale part (1644-1712), Rotterdam, 1716. în această lucrare este descris mesajul regelui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
război. De asemenea, un subiect des discutat a fost cel al persecuției protestanților (cunoscuți și sub denumirea de hughenoți). În lucrarea sa, Madame de Maintenon: The Secret Wife of Louis XIV, Veronica Buckley aduce în discuție un subiect al memoriilor apocrife din secolul al XVII-lea, și anume posibila implicare a Doamnei de Maintenon în dezlănțuirea furiei generale îndreptate împotriva hughenoților. Ludovic al XIV-lea i-a exclus pe protestanți din funcțiile administrative, a oprit întrunirile sinodului, a închis bisericile protestante
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care se confrunta Ludovic al XIV-lea, armata franceză a reputat victorii de succes datorită dotării foarte bune și a geniului generalilor francezi. Dintre aceștia, un nume cunoscut este cel al ducelui de Luxemburg, François Henri de Montmorency-Bouteville. În lucrarea apocrifă intitulată Historiettes, al cărei autor este necunoscut și care a fost publicată pentru întâia dată în anul 1833 la Paris, de Editura Chateaugiron et Tachereau, Ludovic este numit„tapiserul catedralei Notre Dame“. Ca urmare a victoriilor obținute în partea de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
important lucru pentru toate țările Europei de Vest a fost oprirea expansiunii Franței, realizându se în final un echilibru al puterilor. IV.1.9. Ludovic al XIV-lea și simbolistica ascunsă a numelor: conspirații și ipoteze înainte de a aborda perspectiva apocrifă a motivelor pentru care Ludovic al XIV-lea ar fi ales numele de„Regele Soare“ dorim să facem o serie de precizări. Următoarele informații nu își propun să construiască o nouă teorie a conspirației, care să aducă o schimbare în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Regele Soare“ dorim să facem o serie de precizări. Următoarele informații nu își propun să construiască o nouă teorie a conspirației, care să aducă o schimbare în istoria clasică. Deoarece titlul lucrării noastre de doctorat este Societatea europeană în memoriile apocrife din Marele Secol abordarea temelor apocrife ne-a condus prin labirintul fascinant al intrigilor, de la cele de alcov la conspirațiile politice. De asemenea, apocrifele oferă o nouă perspectivă asupra istoriei, care, uneori, poate fi de-a dreptul surprinzătoare. Considerăm că
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
serie de precizări. Următoarele informații nu își propun să construiască o nouă teorie a conspirației, care să aducă o schimbare în istoria clasică. Deoarece titlul lucrării noastre de doctorat este Societatea europeană în memoriile apocrife din Marele Secol abordarea temelor apocrife ne-a condus prin labirintul fascinant al intrigilor, de la cele de alcov la conspirațiile politice. De asemenea, apocrifele oferă o nouă perspectivă asupra istoriei, care, uneori, poate fi de-a dreptul surprinzătoare. Considerăm că o teză de doctorat presupune și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
o schimbare în istoria clasică. Deoarece titlul lucrării noastre de doctorat este Societatea europeană în memoriile apocrife din Marele Secol abordarea temelor apocrife ne-a condus prin labirintul fascinant al intrigilor, de la cele de alcov la conspirațiile politice. De asemenea, apocrifele oferă o nouă perspectivă asupra istoriei, care, uneori, poate fi de-a dreptul surprinzătoare. Considerăm că o teză de doctorat presupune și, implicit, impune promovarea unei noi viziuni și perspective asupra unei teme date. Din acest motiv dorim să vă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
nouă perspectivă asupra istoriei, care, uneori, poate fi de-a dreptul surprinzătoare. Considerăm că o teză de doctorat presupune și, implicit, impune promovarea unei noi viziuni și perspective asupra unei teme date. Din acest motiv dorim să vă prezentăm viziunea apocrifă a posibilelor motive pentru care Ludovic al XIV lea a optat pentru apelativul„Regele Soare“. Vom porni explicația noastră de la un personaj despre care am vorbit pe scurt în capitolul precedent: Nicholas Fouquet. Cercetătoarea Tracy R. Twyman, expertă în istoria
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Elementul de noutate al acestei arestări, pe lângă importanța poziției sociale a persoanei acuzate, era reprezentat de furia cu care regele a tratat această problema, semănând mai mult cu o răzbunare personală decât o încercare de a face dreptate. în lucrarea apocrifă Mémoires sur la vie publique et privée de Fouquet, surintendant des finance et sur son frère l'abbé Fouquet, publicată de către editorul Pierre Adolphe Chéruel, sunt descrise măsurile exagerate de pază care au fost luate în momentul arestării:„Fouquet a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
la Roma. După moartea regelui și a cardinalului- la distanță de doar câteva luni unul de altul- nu a mai revenit niciodată în Franța. De asemenea, Poussin a fost un declarat admirator și susținător al Frondei, lucru dovedit de corespondența apocrifă pe care a purtat-o cu mai mulți nobili francezi.„7 Februarie 1649. Dumnezeu e martor că totul se va sfârși întru gloria Sa, și, în același timp, pentru binele și pacea sărmanei noastre țări. Când se va întâmpla acest
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
vă vom prezenta o posibilă teorie a motivului pentru care Ludovic a ales ca numele său să fie Regele Soare. Pentru aceasta vom porni de la etimologia cuvântului Paris - numele capitalei Franței - și a celor două teorii - cea oficială și cea apocrifă - referitoare la acest nume. Teoria oficială o putem găsi în toate dicționarele și enciclopediile:„Numele Paris provine de la locuitorii săi, un trib galez, cunoscut sub numele de Parisii. Orașul se numea Luteția, în timpul ocupației romane, între secolele unu și șase
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Paris provine de la locuitorii săi, un trib galez, cunoscut sub numele de Parisii. Orașul se numea Luteția, în timpul ocupației romane, între secolele unu și șase, însă în timpul domniei lui Iulian Apostatul (360-363) orașul a fost redenumit Paris. “ (trad. n.) Versiunea apocrifă însă este alta. Încă din secolul al XV-lea, se vehicula ideea unei legături între numele PARIS și zeița egipteana ISIS. Deși această asociere aruncă un văl de neîncredere, se cuvine a aduce câteva lămuriri suplimentare. în lucrarea sa intitulată
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
acela de a reinstaura păgânismul și de a scoate în afara legii, încetul cu încetul, religia creștină. Visul său însă nu a fost dus la bun sfârșit, deoarece Iulian a murit la numai doi ani după ce a devenit împărat. În scrierile apocrife sunt menționate ultimile sale cuvinte, pe patul de moarte:„Vicisti, Galilaee“ (Ai învins în cele din urmă Galileanule, n.n.) (trad. n.). Ceea ce este important în argumentația noastră este faptul că Iulian Apostatul s-a bucurat de o mare prețuire în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în astrologie reprezintă planeta Sirius, care este cea mai luminoasă stea de pe cer. După această scurtă explicație referitoare la modificările survenite în numele IS și la simbolistica zeiței, să revenim la subiectul nostru, mai exact etimologia numelui capitalei Franței, din perspectiva apocrifă. După cum spuneam, din punct de vedere apocrif, orașul Luteția a primit numele de Paris în timpul domniei lui Iulian Apostatul și se consideră că ar însemna Par Is, adică„Pentru Isis“. Primele scrieri care vehiculau această idee au apărut în secolul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]