2,797 matches
-
noi personaje. Ajuns în fața judecătorului, politicianul nostru, dacă nu devine pacient, se transformă peste noapte în victimă. Aerul pios, de înmormântare, ia locul făloșeniei radioase de odinioară - vanitatea vexată se împodobește cu bărbi patriarhale și morgă de zeu rănit, amazoanele aprige ale tranziției încep brusc să invoce sindromul Bambi, iar doamne respectabile, care și-au sacrificat nepoții pentru o carieră dedicată „celor mulți”, adoptă culori și mine sumbre ce duc cu gândul la pădurile desfrunzite din noiembrie. Răzleț, apare chiar și
Glonțul de diamant () [Corola-blog/BlogPost/338975_a_340304]
-
bizantine dâmbovițene. Ajuns în fața judecătorului, politicianul nostru, dacă nu devine pacient, se transformă peste noapte în victimă. Aerul pios, de înmormântare, ia locul făloșeniei radioase de odinioară - vanitatea vexată se împodobește cu bărbi patriarhale și morgă de zeu rănit, amazoanele aprige ale tranziției încep brusc să invoce sindromul Bambi, iar doamne respectabile, care și-au sacrificat nepoții pentru o carieră dedicată „celor mulți”, adoptă culori și mine sumbre ce duc cu gândul la pădurile desfrunzite din noiembrie. Răzleț, apare chiar și
Glonțul de diamant () [Corola-blog/BlogPost/338975_a_340304]
-
convenabil delimitată de tratate și uniuni. De asemenea, BBC a descoperit că orașul care își dorește cu cea mai mare ardoare ca Marea Britanie să părăsească UE este Romford, undeva pe la periferia Londrei, în timp ce orașul ai cărui locuitori sunt cei mai aprigi susținători ai UE este Aberystwyth, în Țara Galilor. Reporterii au mers în ambele locuri și au prezentat ambele poziții, chiar dacă s-au lovit de îndârjirea oamenilor. Ziare precum Guardian, deși fundamental pro-UE, a găzduit foarte adesea articole și editoriale în favoarea Brexit
The Remainians și vampirii din România. Brexit, între demagogie, parodie şi dezbatere serioasă () [Corola-blog/BlogPost/338511_a_339840]
-
umbra crăcii, ce atârna în dodii / Motanul cel dibaci, flămând și pus pe șotii / Ani mulți la rând trecură, pieiră generații / Cotețul și ghârliciul le înghiți pământul / Un geamăn plin de carii, îmbătrânit de timp / Se prăvăli în scrâșnet, lovit aprig de vânt / A mai rămas doar unul să țină adăpost / Unui cățel plăpând în scorbura jilavă / Cu Cerul nu-i de joacă! Și-agudul știe asta! O cărucioară plină cu paie, trasă de un cal sur, opri pe podul de
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
Dar, știți cum e: tot răul înspre bine pentru că altfel n-aș fi ajuns să văd vreodată capitala Kazahstanului, Alma Ata, sau orașul italian Torino”. Într-adevăr, sinuos destin! Cum ați ajuns pe acolo?, insist în timp ce doi puștani își dispută aprig o minge la fileu, pentru că trebuie spus că Dumitru Rotaru este proprietar al unui complex sportiv cu două terenuri de tenis de câmp prevăzute cu nocturnă și altele pe care le vom afla la momentul oportun. “Deci, în poza aia
De la Odaia Bursucani, la Alma Ata și Torino () [Corola-blog/BlogPost/339916_a_341245]
-
moderni și ieftini. În țară au mai rămas copiii și bătrînii. Mînați de sărăcie, medicii părăsesc țara, tinerii militari români mor pentru cauze străine în războaiele altor interese. Cu adevărat vă mărturisesc, nicicînd în istorie n-a fost o mai aprigă mafie politică și competiție la vîrf pentru avere! Nicicînd nu s-a săvîrșit atîta de hoție de stat, asemenea biruri și impozite, taxe și executări silite. Niciodată România nu a avut atîția cerșetori, șomeri și atîția bogătași! Ar trebui inventat
Ciocoii inculţi şi pungaşi () [Corola-blog/BlogPost/339997_a_341326]
-
pământurile pe care le are femeia mai încolo, pe vale și pe deal! Conul Mitică are grijă de sfânta lucrare a pământurilor femeii, pe care are voie să cultive ce vrea. Are grijă și de vie. Că și vie are apriga-i nevastă. Și, ca să meargă treaba strună, are și măgar cu cărucioară. Sau, cum vreți, cărucioară cu măgar. Măgaru-i cum trebuie, nu-i defect mecanic și n-are lipsă de calciu. Cărucioara nu-i droașcă, nu scârțâie, nu hodorogește, nu
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
plic din partea tov. profesoare Câmpeanu! Ciripi față, intinzandu-i un pachet voluminos, cât o zi de post. Și mult succes! Și zicând acestea, o tuli spre ieșire, nu înainte de a-i face șmecherește cu ochiul. După trei sferturi de luptă aprigă, de parlamentari, retrageri și înaintări strategice, am reușit să ne instalăm într-un compartiment. În clipa în care ne-am așezat, n-am rezistat și l-am tras de mânecă pe Dan: - Gata, șefule! Acum deschidem pachetul! Zis și făcut
Liviu Florian Jianu: Et in Arcadia ego. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339486_a_340815]
-
cel Frumos (fratele bun al lui Vlad Țepeș) care uneltise fără scrupule împotriva propriului său frate. Sultanul l-a numit pe Radu cel Frumos domn al Munteniei și mai mulți boieri au trecut de partea lui, speriați, pesemne, de firea aprigă a lui Țepeș și dornici să aibă un domn mai usor de manipulat. Țepeș s-a retras în Ardeal (în 1462), așteptând sprijin de la Matei Corvin. Dar, deși acesta a ridicat o armată pentru a-i veni în ajutor, în
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
se fi împotrivit turcilor și afirmând că era foarte îndrăzneț și viteaz, fiind, de aceea, foarte iubit de soldați și de popor dar, din păcate, nu și de boierime și cler. Pentru numeroșii boieri intriganți, un domn cu o fire aprigă nu era un conducător comod, după cum nici pentru acesta veșnicele sforarii și comploturi ale dregătorilor nu erau ușor de suportat. Ioan Vodă a ales să fie aspru cu boierii și mai îndurător și grijuliu cu cei din paturile de jos
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
în timp ce se naște. Țesătura epică se constituie cu prioritate pe o armătură erotică. O poveste de iubire interculturală alcătuiește scenariul fundamental. În acest cadru generic sunt apoi convocate teme privind formula existențială, raportul corp-minte, rolul morții în trăirea vieții ca aprigă supraviețuire, rostul-sensul lumii, evaziunea în timp și spațiu, cunoașterea. Un jurnalist sensibil și delicat, bine ancorat în cultură, cu temele culturale făcute se îmbarcă pe mineralierul „Breaza”, alături de 36 de marinari români. Ruta este Constanța-Pireu-La Plata-Buenos Aires-Rosario-Paranagua. Sarcina sa, pe
Constantin Stan: Mai departe … şi mai încet, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339611_a_340940]
-
viață cu un simplu gest. Un sărut. Dar ce sărut. Nici în cărțile interzise pe care le citise cu prietenele ei, chicotind pe ascuns, nu găsise vreo descriere care să se asemene cu ce simțise în îmbrățișarea lui. Brusc, neregizat, aprig și pasional. Îi era rușine să dea ochii cu lordul,de teamă că el să nu-i citească gândurile. Strânse pumnii și respiră adânc, încercând să își pună ordine în minte. “Ce-a fost în capul meu? Mult vin. Altfel
MY LORD (VI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341174_a_342503]
-
și în floarea vârstei?... Când vă vine rândul vă voi primi cu alai îngeresc în Împărăția Cerurilor unde toți, indiferent de gradul de nobilime, avem același stăpân, pe Bunul Dumnezeu cu Grădinile Raiului... Acest bărbat blajin cu supușii săi, dar aprig cu dușmanul și trădătorii, își păstră demnitatea și în ultimele clipe ale vieții sale și primi moartea cu fruntea sus ca pe o cunună de lauri. Se ridică în picioare cu pocalul de aur în mâna dreaptă și rosti: - Dumnezeu
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
pentru cârmuirea sa pe mai departe în locul răposatului tău frate! Principele Radu îl cunoștea pe căpitan mai mult din faptele sale vitejești și îl văzuse doar de câteva ori. I se păru un bărbat hotărât, viteaz, dârz, foarte deschis, dar aprig la mânie. Îi plăcu și spera să devină unul dintre cei mai de încredere sfătuitori și conducători de oști în incursiunea sa spre marele vis, marele voievodat, Valaha! Înalții oaspeți sunt conduși în salonul de primiri. - Căpitane Preda, îți prezint
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
doar cu mere și nuci, Alergam pe-nserat, peste dealuri și lunci, Iar în zori număram mărunțiș, doi, trei lei Și strigam fericiți: Ăștia, sunt banii mei! Ah! Zăpezi ca în vis, ca în basme, decor, Amintiri ați deschis și aprins aprig dor!... Răbufnesc și mai scriu, multe... nu le mai spun, Fiincă nu-s fericit, in Ajun de Crăciun!... = Detroit - Michigan - USA= Referință Bibliografică: În ajun de Crăciun / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 725, Anul II, 25 decembrie
ÎN AJUN DE CRĂCIUN de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341519_a_342848]
-
macină . Penița îmi aluneca neputincioasă, oprindu-se să respire, să-și ia aer și s-o ia de la capăt . Imaginația mă poartă pe aripile ei de vis . Uneori încerc să-mi imaginez o viață lipsită de culoare . Un fior de aprigă spaimă îmi bântuie gândul . Stiloul parcă refuză să mai scrie la dispariția ipotetică a albastrului din cerneală . Albastrul... acea infinită culoare ce învăluie valurile ce se lovesc cu putere de țărm . Acea culoare a văzduhului nesfârșit ce mi-a marcat
UMBRE DE VINĂ de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341522_a_342851]
-
vocal. Este adevărat, am afirmat, nu o dată, că „nu mă bat cu slugile”, dar, când obrazul este de toval, nu mai iau floreta, ci biciul. Unii înțeleg doar așa. Dacă Lazăr e prea domn și ardelean, eu sunt o munteancă aprigă și, chiar dacă sunt incorigibil romantică și am suflet de poet, traista nu mi-o pierd pe drum. Poetul, ca și soldatul, nu are viață personală . Amândoi suntem poeți, dar mai cu seamă soldați. Și nu ne speriem ușor.” Dacă nu
MEMORII* FILE DE JURNAL* CONFESIUNI DE LAZĂR LĂDARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341502_a_342831]
-
vocal. Este adevărat, am afirmat, nu o dată, că „nu mă bat cu slugile”, dar, când obrazul este de toval, nu mai iau floreta, ci biciul. Unii înțeleg doar așa. Dacă Lazăr e prea domn și ardelean, eu sunt o munteancă aprigă și, chiar dacă sunt incorigibil romantică și am suflet de poet, traista nu mi-o pierd pe drum. Poetul, ca și soldatul, nu are viață personală . Amândoi suntem poeți, dar mai cu seamă soldați. Și nu ne speriem ușor.” Dacă nu
MEMORII* FILE DE JURNAL* CONFESIUNI DE LAZĂR LĂDARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341501_a_342830]
-
ne-am îmbrățișat cu o dragoste dulce, tristă și fierbinte în Focul-Iubirii al Venerei. Apoi am început să-i povestesc la ureche ei delicată și clară cum s-a înălțat Fecioara de lumină la cer prin puterea îngerilor într-o aprigă slavă stelară: „Atunci când iubiții noștri părinți, atlantul Genethilos (Zămislitorul din Posid) și atlantida Mnemosyne din Telos, au gustat din viață, au fost hrăniți cu lapte pur, au fost îmbătați de fericire din substanță albă și s-au îmbrățișat în patul
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
binecuvântarea și de la Doamnelor în roz. - Ave Maria Mare! Grazie Maria Mică! Se auzi o voce suspectă din grupul Doamnelor de bine. În jurul lui Sarica se adunaseră tot mai multe doamne acum, care spontan începuseră să cânte un cântec de aprigă Slavă: “Ave Maria, grație plena/Dominis tecum/Benedicta tu în mulieribus/Et benedictus/Fructus ventris tui Iesus! “. Dar nici nu începuseră bine cântecul miluitele doamne, căci la un semn discret al Matroanei cu părul gri, Doamnele de bine se și
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
măsurile de austeritate impuse de guvernanți, inclusiv în tăierea propriilor salarii, cealaltă de acceptarea situației, ținându-se cont de starea economică globală. Această grupare era mai puțin numeroasă decât cea a nemulțumiților. Discuțiile pro sau contra nu erau așa de aprig purtate decât din partea celor care susțineau protestatarii, nemulțumiții, cârcotașii, care-i învinuiau pe cei de la "putere" de tot ce se întâmpla rău în țară. Chiar și atunci când se dădea o știre pe vreun post de televiziune, că o bătrână a
SEISM POLITIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342118_a_343447]
-
Articolele Autorului UNELE LUCRURI DEVIN INEVITABILE! 05.09.2013 De ce se făcea loc printre rânduri răpunerile poticneau stabilități rătăcirile prăbușeau exactități răspunsurile pierdeau totul în jocuri de-a precizia culoare inexplicabile deschideau întortochelile spații reprobabile se luau pe sus în apriga strânsoare a imprevizibilului se lipsea de el evidentul las-o baltă aproxima finalul așteptat neașteptat Referință Bibliografică: UNELE LUCRURI DEVIN INEVITABILE! / Anca Elena Șerpe : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1063, Anul III, 28 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
UNELE LUCRURI DEVIN INEVITABILE! de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342206_a_343535]
-
cu noua lui condiție de ființă muritoare: Pe de o parte trupul supus durerilor, îmbolnăvirilor și în final morții, un trup sortit dispariției prin descompunere oricâtă grijă ai avea de el, pe de altă parte sufletul tot mai neglijat în apriga campanie de strângere a bunurilor „pe care le mînâncă moliile și rugina” (Matei 6/19), deși acest strop de divinitate reprezintă unicul element de legătură dintre aici și dincolo, altfel spus el este colacul de salvare al omului după moarte
TOŢI OAMENII TRĂIESC, DAR NUMAI UNII DINTRE EI EXISTĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342203_a_343532]
-
dintre farisei. -Ieșiți, ieșiți ...până nu pun gărzile să vă biciuiască, rosti enenervat Ponțiu Pilat, înainte ca cei doi să plece. Procuratorul își aduse aminte de Lucius Vitellius, noul guvernator al Siriei, și superiorul său administrativ, dar și unul dintre aprigii oponenți pe care și-i făcuse încă de pe vremea când erau amândoi la Roma, cu mai mulți ani în urmă. Procuratorul simți dintr-o dată cum îi vâjâie capul și se așeză din nou în jilț făcând semn să plece legionarilor
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
slabă-i cetatea, iubire când nu-i , Când uiți rugăciunea, nedând Slavă LUI, Învață-ți urmașii, să scape de chin!”.. . Furtunile, veșnic cutreieră lumea, Tot vin și se duc și mereu, distrugând. Dar tu, le așteaptă, dezgroapă securea, Înfruntă-le aprig, într-una zâmbind Și spune-le aspru: În doi, nu ni-i frică, Credința, iubirea, pe noi ne-a unit Și chiar U-ra-ga-ne-le, la o adică, Se sparg, de o Stâncă, de-un Zid de Granit!” Referință Bibliografică: FURTUNILE / Ionel
FURTUNILE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341962_a_343291]