1,214 matches
-
dovadă unele sintagme riscate sau frazele încărcate cu o topică nu foarte familiară celor neobișnuiți cu textele baroce rusești. Noi preferăm însă aceste false stângăcii și acest exces de precauții metodologice unor clișee așa-zis rafinate sau acelor analize și aproximații „valorice”, care nu fac, încă o dată, decât să aducă pe solul nostru vechi descoperiri și false, nu rareori inutile și „grave” concluzii ale unor universitari la modă în Apus. Ambalate în noul „cifru” și artă a unor bibliografii savante, într-
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
de păcate. În calitate de memorialist (și-a dictat paginile în chestiune, precum C. Stere volumele din ciclul În preajma revoluției), Mihai Beniuc e un ilustrator tipic al fenomenului mai sus indicat. Dar înainte de-a purcede la analiza textului său, datînd cu aproximație din 1975, să ne oprim asupra amplei prefețe semnate de Ion Cristoiu, conspect, la rîndul său, al unui mod de "documentare" și al unei psihologii de recepție. Are dreptate Ion Cristoiu să considere că autorul Cîntecelor de pierzanie s-a
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
pe care îl recunoaștem imediat. Iată o secvență antologică: "Împlinise patru ani și copiii din cartier îi ziceau Mutu, Mutu prostu', câinele nostru. În seara aceea, domnul și stăpânul casei nimerise ușa reședinței lălăind prost dispus, după o serie de aproximații succesive prin garduri și stâlpi. La originea cătrănelii se afla avertismentul "ia-o-ncet, tataie, că faci infarct", servit, împreună cu friptura, de o picoliță tânără și cam zbanghie, pe care încercase s-o mângâie pe pulpă. După convorbirile preliminare din
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
Rodica Zafiu Meniurile restaurantelor sau sumarele cărților de bucate conțin - nu numai la noi - un amestec pitoresc de limbi, asociind autenticitatea și invenția, exactitatea și aproximația, urmînd moda și manipulînd conotațiile culturale și sociale ale preparatelor. În cazul românesc, domeniul e foarte instructiv din punct de vedere lingvistic, în etimologie vădindu-se tradiția asimilării mai multor influențe (de la sarma la borș, la șnițel, ștrudel, pizza sau
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]
-
chef. Mai profesionist este portretul lui Ciobanu. Executat în creion și foarte șters, după atîta timp. E ca o pată umbroasă, aproape lipsită de contur, ceea ce îi sporește misterul, cît se mai vede. Dedicația, caligrafiată, este și ea estompată: Cu aproximație, (scris deslușit, n.n.); urmează imediat o ruptură a hîrtiei subțiri, de carnet, cam un centimetru pătrat; în continuare, pe hîrtia subțiată la maximum, un cuvînt indescifrabil; și, mai departe: într-un ceas bun, rămas întreg; iar la urmă de tot
Amintiri cu poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16161_a_17486]
-
literară. Cum nu e în spiritul autorului Buneivestiri să se facă simpatic, nici pierderea brumei de simpatie pe care o are nu reprezintă o problemă. Pe de altă parte însă, articolele d-lui Breban sînt înțesate de inexactități și de aproximații (ale memoriei și ale puternicei d-sale subiectivități) care nu pot fi trecute cu vederea. Mă număr printre cei care i-au prețuit românele. Obiecțiile pe care le-am ridicat la unul ori altul dintre ele sînt neimportante în raport cu judecată
Aproximatii polemice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18147_a_19472]
-
de un roman, dacă există îndoieli asupra datării, întrucât textul nu a fost consultat în ediția princeps. Dar discuțiile despre originile oricărui fenomen sunt inerente, căci ele se pierd întotdeauna în negura timpurilor, o ceață a începuturilor ce face inevitabile aproximațiile. Cum cercetarea are în vedere numai tipăriturile, ar fi de luat în seamă și faptul că, semnalat ca atare de Dicționar..., prima traducere manuscrisă din Criticon datează din 1754. Istoria traducerilor din romanul universal se complică dacă ar fi luate
Istoria romanului tradus în România by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8701_a_10026]
-
o euforie a erudiției, care înaripează orice vers și țîșnește din orice comentariu. Este bucuria de a afla, de a ști și de a transmite. Bucuria de a face totul în perfectă cunoștință de cauză, fără a ceda niciun milimetru aproximației sau obscurității. Și e totodată unul din rarele cazuri cînd știința cea mai riguroasă se aliază strîns cu vibrația afectivă. „Conviețuirea” de peste 50 de ani dintre poetul francez și traducătorul român a creat între ei o relație de fraternitate. O
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
1919 cu Jucării pentru Lily în revista Însemnări literare și, din pricina metaforelor în exces, i se prezice „o curîndă istovire”. Predicția nu se împlinește iar ulterior, ca orice bun avocat, scriitorul o va folosi repetat ca pe o mostră de aproximație a actului critic. Dar anul 1919 nu este doar cel al primei ieșiri la rampă în focurile de artificii ale freneziei metaforice. Acum i se trasează și conturul vieții sale viitoare: promovează examenele pe trei ani ale Facultății de Drept
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13121_a_14446]
-
a ființei, a legăturilor reale dintre oameni și interese. Viața, care nici nu e măcar o fericire, necum o fericire brutală, cîștigă demnitate și onoare; bucuria de a trăi, atîta cît îi este dată omului trecător și provizoriu, devine o aproximație înțeleasă cu modestie, si muncitorul cultivat un înțelept". De aici nu rezultă însă, cum s-ar putea prezuma, o cădere în brațele ideii socialist-comuniste. Imun multă vreme la seducțiile luptei de clasă, deoarece s-a fixat la idealul unei existente
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
o luminozitate specială, când a intervenit, așa cum ar fi spus Mihai, o perturbație pe parcurs: cartea lui Dorin Tudoran intitulată - „Eu, fiul lor. Dosar de securitate”. Am coborât prin urmare, din zona de curații și semne într-o sfera a aproximațiilor dâmbovițene, cu damf de grătar și mititei, cu interpelări de mahala, în plină lume interlopă, o lume pentru care nu am reflexe. Domnul Tudoran folosește metodă - good cop/bad cop - pionul sau de înaintare fiind domnul Radu Ioanid. Acesta, își
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
recent rebotezate ulițe ale Mehalei, cartier situat la nord-vestul urbei de pe Bega, se află trecută în anuarul telefonic sub numele de Cirneanski Miloș (pe harta aceluiași anuar, Miloși). Potrivit grafiei latine, numele se scrie Miloš Crnjanski și se citește, cu aproximație, Miloș Țârnianski. Ulița este paralelă cu altele două, și anume Grigore Alexandrescu și Cetatea Albă, și poartă numele celui considerat a fi cel mai important reprezentant al modernismului în literatura sârbă. De la Csongrád în orașul de pe Bega Pe 26 octombrie
Agenda2003-15-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280906_a_282235]
-
ocupă același "spațiu" ca și în timpul ei normal, dar fără repercusiuni, căci similaritatea este în sine o funcție de timp, și nu a produsului tensiunii sale. McAllister a pornit de la șapte mii de ani, clădirea de la două secunde - toate acestea sunt aproximații. Astăzi, omul este cu mai multe cvadrilioane de ani înainte, iar clădirea se leagănă la o distanță ceva mai mică de trei luni. Firește că punctul de sprijin înaintează în timpul nostru, așa că avem următoarea situație: clădirea nu se mai leagănă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
medieval viitorul întrupător pe scenă al lui Ștefan cel Mare, convins că „noi trebuie să venim cu lucruri noi, interesante, (ca) să prindem spectatorul tînăr”. Cel care navighează pe Internet. Dacă însă e vorba să-l atragem la teatru cu aproximații, inexactități și elogii aduse autocraților, mai bine să-l lăsăm să navigheze unde-i place lui. * O problemă interesantă semnalează revista Litere în numărul din nov.- dec. 2003. Referindu-se la un articol al Nicoletei Sălcudeanu din Vatra, semnatarul rubricii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
despre știință, nu pot vorbi în deplină cunoștință de cauză decît oamenii de știință. A continua să dai verdicte speculative în privința științelor înseamnă, cel mai adesea, a friza impostura. O butadă a lui Oppenheimer, a cărei formă o reproduc cu aproximație, spune că, în vreme ce fizicienii se străduiesc să exprime, într-un limbaj cît mai inteligibil cu putință, lucruri neștiute de nimeni pînă la ei, filozofii reușesc isprava opusă, izbutind să spună niște banalități știute de toată lumea într-o formă cît mai
Un secol de relativitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11147_a_12472]
-
amețit de bucurie, dar în drum spre casă se opri. A fi văzut de copiii săi cu bucata de bazalt i se părea primejdios. Se întoarse și o luă spre Ioanide. După ce-i trecu puțin entuziasmul și Hagienuș dată cu aproximație piesa, care după el era din anul 2086 înainte de Cristos, o vându lui Ioanide, și astfel bazaltul lui Pomponescu luă loc pe peretele de la intrare, deasupra scării. Și Smărăndache primi în dar ceva. - Am aici, îi zise Pomponescu, o fotografie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de principii, dar o discuție de-o generalitate și de-o abstracțiune estremă. E o jucărie ca oricare alta, ca de ex. a căuta rădăcina patrată a numărului 7. Poți să tot socotești mereu și să bați apă 'n piuă; aproximația va deveni din ce în ce mai mare, dar o rădăcină care, multiplicată cu ea însuși, să dea exact 7 nu se va găsi. Ș-aci se operează cu două abstracțiuni de-un cuprins empiric cu totul neînsemnat și poți vorbi și socoti zile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
focul unui iad silueta Sfântului Augustin, care aproape că rămăsese fără cap. După aproape jumătate de oră în care lăsase în perete și câteva bucăți din carnea degetelor sale, Abatele ajunse să țină în mâini un disc. Știa doar cu aproximație cum trebuie folosit, dar nu se îndoia că el conținea o scrisoare de demult. Își dădea seama acum că Hristobal nu fusese soldatul fericit pe care și-l închipuise. Și cum ar fi putut fi, de vreme ce făcuse o blasfemie poate
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
context. Ce se întâmpla în lume simultan cu viața Eugeniei Ionescu. Parcă pentru provocarea unor corelații, a unor cauzalități care n-au cum să nu apară din moment ce două povești se juxtapun. Așa cum spun și legile lui Mircea Nedelciu. Citez cu aproximație: „Dacă două povești apar alăturat, una va deveni posesor și alta obiect posedat“. „La 14 ani, am descoperit scrisul ca o scăpare din lumea reală care-mi era nesuferită.“ Eugenia Ionescu s-a născut în 1923. Din cauza războiului și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
o contradicție, fiindcă lângă citatul de mai sus, în 1985, adaugă: „Când vorbesc sunt proastă, când scriu sunt mai puțin proastă, dar când tac sunt foarte deșteaptă (din păcate, nu pot foarte des)“. S-a apucat de scrierea caietelor cu aproximație în anul 1970. Așadar, scrierea nu poate fi considerată un jurnal consecvent, cuminte. Un fel de jurnal retrospectiv, retroactiv. Titlurile posibile cu care ne înștiințează autoarea că a cochetat sunt: Adevărul vieții mele, Singurătăți, Zbor cu aripi frânte, O viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
se mai termine, parcă. Mereu venea sau tocmai pleca de undeva. Ca și cum ar fi fost prea periculos să rămână multă vreme În același loc, sub spectrul vulnerabilității. Fragilul Sorin dovedea o inepuizabilă vitalitate. Obsesiile și omisiunile sale, insistențele și amneziile, aproximațiile și iritările nu clinteau, totuși, singurul reper stabil: literatura. Un insațiabil lector și un mare muncitor al scrisului. Ultima călătorie, În 1983, În Statele Unite l-a fascinat, dar abia aștepta să se reașeze În fața rândurilor de litere și cuvinte, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
piesa nu-i pare grozavă, mirându-se că este totuși opera lui Eminescu. Muribundul n-a suportat, a spus, mirându-i că asculta și că poate vorbi, oarecum iritat: «Nu e ceva terminat... și era foarte tânăr». Nu suporta vagul, aproximația. Acest fel de a-l prezenta pe Eminescu i se părea a fi ceva urât și confuz, o maculare, o pângărire, iar el, cu ultimele resurse de viață, viața care se stingea definitiv În el, a restabilit adevărul simplu, adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
și calendarul sunt abolite, iar nedeterminarea este mai mult decât spațială și temporală, punând În cauză Însăși condiția ființei umane. Eugen Ionescu avea dreptate: la Blecher, onestitatea de viziune este Într-adevăr completă, pentru că nu se limitează să refuze doar aproximațiile exteriorului, constituit din probabilități, năluciri, Învelișuri rugoase și opace, cum procedează noua literatură a experienței, a sondajului psihologic, a autenticității centrate pe realitatea interioară a naratorului. Îndoiala ca premisă și mijloc de cunoaștere se extinde firesc și asupra eului, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
am precizat. A urmat o lungă tăcere glacială În receptor. „Să mă imprimi? Să mă imprimi?...” I-am repetat că nu este decât o sugestie. Imprimarea m-ar ajuta să am exact cuvintele sale, să nu mă las În voia aproximațiilor memoriei. I-aș arăta, firește, orice transcriu. I-aș cere acordul dacă ar fi să... Tăcea. I-am spus că un bun prieten obișnuiește să mă imprime de fiecare dată când Îmi dă să citesc un manuscris al său și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Vorbiți! PATROANA: Nu mai pot... să vorbesc... MINISTRUL: Spune! Grăiește! JENI: Exprimați-vă! MINISTRUL: Cred că nu poate să se mai exprime. Ți-am spus eu: cafeaua asta are ceva inefabil. Nu poți s-o descrii în cuvinte, nici măcar cu aproximație. JENI: Cred că femeia asta nu se mai poate exprima în nici un fel. MINlSTRUL: Oare? Dar ce stă așa ca moarta-n păpușoi. JENI: Ce păpușoi? S-a enervat ca proasta și i s-a făcut rău. Eu nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]