8,699 matches
-
nainte mergătoare mai dă-mi zile și feștile și clepsidra lângă mare cât al lebedelor gât/ sfeșnic alb în amuțire țipă bocetul târât. Mai aprinde reci pupile nopților la asfințire să trec slovele cămile dromadere efemere prin urechea acului la apusul veacului. Pierdu văzul și auzul muzical cum e ovăzul la rafalele furtunii mersul lins pe nori tenori și pe cheiuri de canale manuscrisele vasale viciul călărind ca hunii el po(h)etul logothetul. Clopote se smulg din funii și-n
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
imediat după 1989), arhivele lor personale, ecouri de presă ș.a., despre care s-au publicat unele cercetări peste hotare, nesatisfăcătoare din păcate, deși de neocolit pentru moment, cum este cartea Katerinei Binder din 1993 despre Asociații și instituții românești în Apus: 1945-1989. Este unul dintre principalele reproșuri care se pot face intelectualilor români în general, și instituțiilor statului în special, acela că n-au realizat aproape nimic în această direcție de o însemnătate covîrșitoare și cu consecințe ireversibile, și trebuie menționată
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
nimeni, deși în întreaga lume doar Coreea mai împarte cu noi această sinistră originalitate), mineriadele care ne-au azvârlit înapoi în toiul migrațiilor barbare și l-au făcut pe un umanist de talia lui Vintilă Horia să-mi scrie că Apusul (pe care nu-l idealizez deloc, după cum veți vedea) cunoaște acum două orori: umbrela bulgărească și minerul român, și câte și mai câte nemernicii, neputințe, orgolii nejustificate, dușmănii pe față și răzbunări pe la spate, vânzări și trădări de Iude... Nu
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
-n ierburile moi, Cu vorbe se încing de-aproape Tăcerile din amândoi; Dacă rostești, un nor se rupe Și cad doar pietre pe pământ; Să lași cuvintele în cupe De risipire și de vânt; Dacă rostești, se-ntind ruine Până-n apusul vremii greu; Să uiți cuvintele în tine, Ca să vorbim cu Dumnezeu Un nuc Drept alter-ego mi-am ales un nuc, Sădit cu mine-odată în lumină, Aceleași stele calde ne aduc Din cerul nalt fiorii care-alină, Aceleași vânturi șuieră prin noi
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15319_a_16644]
-
-i-se bătrânului gazetar ideea că "N. Ceaușescu e patriot, dar e singur și neajutorat între sovietici și unguri". Să poată fi același om și "rechin" și naiv? Uimitor personaj. Șeicaru a reușit în cele din urmă să scoată în apus Curentul. De la variante șapirografiate în Spania și Canare, la un cotidian în adevăratul sens al cuvântului în Germania. Viața lungă, intensă, plină de satisfacții dar și de înfrîngeri, i-a rezervat forța condeiului până la sfârșit. Cu o cultură vastă (era
Din "lupta cu Baal" by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/15356_a_16681]
-
s-a scris despre vizita sa, dar nu-mi amintesc ceva în legătură cu revederea sa cu Ion Vinea. S-ar putea să fi avut loc, dar Vinea nu mi-a vorbit despre ea. Să știți că toți cei care veneau din Apus în țară nu erau, în genere, priviți cu ochi buni și contactele cu ei erau periculoase și ele. (n.n. N.Ț. - Vinea s-a întâlnit cu Tzara.) Vinea, în afară de a fi fost angajat de Oscar Han, a mai lucrat undeva
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
derulează oniric celuloidul tot ce știam e atît de ciudat acum cînd se moare în acest loc unde sticlirile mîngîie unde sunetele pipăie unde gîndurile se răspîndesc pecingine în liră Prin microscop dacă mă desprind trupul meu e altul la apus irizarea e alta unghiul diferă așa cum pe timp de furtună toate umbrele par deodată morminte fără origini prin tornadele microscopului văd cum în toate imperiile aripilor s-au adunat armate dușmane ființe de sînge patrulează arii arhaice mă leg bine
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
mai apoi condamnându-l că nicio biografie recomandată de biroul hotărârilor celor mai juste n-a încăput în Viețile ilustre Fragment ionescian Țară de Sus? Țară de Jos? Desțărată moșie Fără Hristos. Curge prin apă Un râu de granit - Alo, Apusul! - N-ai cumva nevoie De Răsărit? - Alo, cei de sus! Dar trageți odată cortina sau apa să înceteze actul final impostorul și chemați la rampă autorul! Satul fără niciun locuitor „Jurnal de Chișinău”, 24 iulie 2007 a murit s-a
Poezii by Ion Hadârcă () [Corola-journal/Imaginative/2498_a_3823]
-
ca o floare tăiată și nu faci nimic. Nimic și nimic. Iar plecarea mea e foarte aproape. De mă părăsești - spusei cu glasul pierdut - va fi o rană, dar ce spun eu va fi un dezastru mai feeric decât orice apus pentru că ești atât de așezată în inimă, în sânge iar sufletul mi-i ocupat în întregime. Cum să te desprinzi? Va fi o rană pe care-o vor vedea toți care se va scurge pe bulevardul Victoriei, pe strada Pușkin
Topirea (Începusem să mor prea devreme) by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/2959_a_4284]
-
de 2 iunie, puțin surprins. TEI Tei grei de floare. Mirosul lor puternic, din curtea aceluiași sfânt lăcaș. Doar ei și albinele-n ei și ploaia, lângă două busturi. Din care, unul Liviu Rebreanu ofițer. ACOLADĂ Pe malul Tisei, dinspre Apus, stau cu fața spre Răsărit; deci spre România. Și ascult cuvintele ghidului; într-un grup, în orașul, de statui, Szeged. Deci până aici, între două râuri, s-a spus că s-a plâns, în marea rimă ... - Apă mare, domnule! ORAȘ
Geografia by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/3394_a_4719]
-
la Todtnauberg și se lăsa oricând admirat pe estrada sa filosofică din Pădurea Neagră ca o vacă sacră. Chiar un renumit și temut editor de reviste din nordul Germaniei a îngenuncheat pios cu gura căscată dinaintea lui, de parcă aștepta, la apusul soarelui, de la Heidegger cel așezat pe banca lui de acasă, să zicem, cuminecătura spirituală. Toți oamenii aceștia mergeau în pelerinaj la Todtnauberg la Heidegger și se făceau de râs, spunea Reger. Mergeau în pelerinaj la așa-zisa Pădure Neagră filosofică
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
scăpări le întăresc afecțiunea. Cum s-a ajuns de la asta la violul postconjugal cu care începe lungmetrajul, nu se explică. Episoadele sunt conectate prin interludii muzicale italienești, oarecum siropoase. Mda, și sfârșitul e nițel kitschos, cu ei doi înotând înspre apus, ți-aduce aminte de cutia prezervativelor comuniste. Poate că e și o tușă ironică a regizorului, pentru că de-a lungul filmului se sugerează că distrugerea relației Marion-Gilles are prea puțin de-a face cu ei personal, ci că e rezultatul
Cocoșul lovește din nou by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11145_a_12470]
-
oara sistemul său Sociologie, Politica, Etică, al cunoașterii sociologice pe care trebuie bazată acțiunea socială: " Dacă avem vreo ambițiune, este sa întemeiem un Seminar de sociologie și etică pe care să îl punem în legătură cu Instituțiile de cercetare științifică similare din Apus. Un seminar de sociologie, așa cum l-am cunoscut în studiile din Germania, unde profesorul și studenții discuta și cercetează nu doar problemele științelor speciale, dar și problemele de însemnătate socială imediată. [...] Politică și etică nu se ocupă, ca științele sociale
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
germani cu Herta Müller este prilejuită de Editura Hanser care a scos în excelente condiții grafice un nou volum de poeme-colaj al autoarei sub titlul Die blassen Herren mit den Mokkatassen (amplu recenzat deja în presă de limba germană din Apus). în traducere, titlul suna cam așa: Domnii palizi cu ceșcuțele de cafea. Aproape simultan, Polirom a editat și lansat și la Tîrg, în prezența Hertei Müller, primul volum de poeme-colaj redactate direct în română, sub titlul Este sau nu este
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
impune marea artă. Al doilea departament l-ar constitui iubirea - nu exaltata, dar vibrantă, pulsatorie. Cândva, instalată normal și dispărută fără urmă, impune prin reverberație mlădieri de gand și zâmbete cu ochi luminoși: „număr în tranșă: dimineți, boabe de roua / apusuri de soare // atâta distanță-ntre noi și atâta uitare” („Pescăruși în furtună”). Idem poeziile: „Azi nu te mai privesc, frumoaso, în ochi”, „Nedumerire” („Mă-ntreb și azi de te-am aflat vreodată / deși la braț am mers in necuprins / de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
se schimbe - și de tot să mă rătăcesc masă la care scriu are - mereu alte dimensiuni - patul - în care dorm - mă trezește - mereu spre alte puncte cardinale - decât cele patru - pe care le știam - cândva soarele este într-un continuu apus - indus - iar luna a disparut a renunțat la identitate - de mult am invatat să-mi smulg cojile de pe rănile în curs de cicatrizare: durerea modulata permanentizata - imi deturnează atenția de la groază - de morisca lumii - de morisca asta a dracului (urmare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
deși locurile sunt bântuite periodic de societățile de geologie și arheologie ce caută alte filoane. Unul dintre ultimii exploratori, Emil Havaet a simțit ,vântul pustiului care s-a abătut asupra orașului", amintind că un poet bizantin ,numise Metopolisul oraș al apusurilor" și citează presupuse versuri care ar face parte dintr-un text profetic: ,Oraș al metopelor roșii, oraș hrănit cu apusuri,/ Aici își cioplea Bizanțul pietrele imperiale de mormânt./ Aici se băteau monede calpe pentru cumpărarea și uciderea vrăjmașilor" etc. (în
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
Havaet a simțit ,vântul pustiului care s-a abătut asupra orașului", amintind că un poet bizantin ,numise Metopolisul oraș al apusurilor" și citează presupuse versuri care ar face parte dintr-un text profetic: ,Oraș al metopelor roșii, oraș hrănit cu apusuri,/ Aici își cioplea Bizanțul pietrele imperiale de mormânt./ Aici se băteau monede calpe pentru cumpărarea și uciderea vrăjmașilor" etc. (în capitolul 10, Păcatele lumii). Aceasta este, de fapt, tema esențială a romanului: crepusculul unei lumi, ce-și găsise probabil strălucirea
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
vă temeți mai mult. Chiar dacă orașul vostru n-a fost pe vremea Bizanțului, asta nu înseamnă că voi, metopolisienii, sunteți veniți pe lume de nicăieri. Cine știe, poate sunteți oameni mai vechi decât Bizanțul. Așa că ați trecut peste foarte multe apusuri". E de ajuns pentru a răspândi temerea, ezitarea și posibila alunecare în fantastic. Scriitorul ne introduce abil într-un univers ce poate fi deopotrivă real și ireal. Evocarea produce același efect straniu ca la Sadoveanu în Hanu Ancuței. Martorii unei
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
memorabilă, amplasată repetitiv de Purcărete și la sfîrșitul primei părți, nu doar la finalul spectacolului este extrem de emoționantă. Cu capul în rădăcinile copacului înțepenit în ștăngi, bălăngănindu-și picioarele, privind undeva, în zare, acolo unde Pozzo le-a arătat fantasticul apus imaginar, cei doi își amestecă cuvintele cu experiențele comune. Cu tăcerile, cu visele și coșmarurile anilor petrecuți împreună. Își cunosc hachițele, glumițele, limitele, neputințele, se ceartă, se împacă. Fac toate astea mult mai blînd, mai tandru, parcă, decît în alte
Luna și Godot by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10991_a_12316]
-
Adevărul este norul ce va acoperi soarele cunoașterii în această lume. 2498. Adevărul este unicul strigăt auzit de către om, al Morții. 2499. Adevărul este nasturele care nu se încheie niciodată la cămașa Destinului. 2500. Adevărul este răsăritul ce apare drept apus celui care pretinde că îl știe. 2501. Adevărul are cea mai adâncă vizuină în sufletul celui care îl caută. 2502. Adevărul este lipsit de orice mustrare de conștiință, tocmai fiindcă nu o poate avea. 2503. Adevărul este cel mai mare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ne sunt primordiale și fixate-n cei mai duri pilaștri. pleci spre frunte soarele-ți răsare și te duci...te duci spre răsărituri calea-i lungă și pe lunga cale vei culege infinite mituri. mai spre brâu dai pieptul cu apusul pe acolo-i noapte, nu-i lumină astrul nopții este presupusul felinar - prin noaptea cristalină. mai spre dreapta pieptului e sudul într-acolo-i numai vânt și ploaie arborele vieții - cel mai crudul doar aici - adesea, se îndoaie. inima e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ar fi alei... de-ar fi un glas sa ne urmărească, să nu ne șoptească ieșirea din labirint luna ne privește rece precum noaptea magmă nestinsă, rătăcită în oceanul păcuriu străpunge neomul cu ochi goi de matelot scrumul coroanei, urmele apusului ea, el... cioburile timpului, balustrada nemurii noi... Cutia de chibrituri M-am ascuns lâng-o cutie de chibrituri de multe ori îmi imaginez că nu ești tu, că e doar lumina care cade pe covor sfâșiată precum un trup ce se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
apei din oglindă: Î’Soari, soari sufrunțeli cai-i ma bună di noi treili ? Ma niiiica, ma niiiica...’’ Nu știai ce este frica. își sporea icoanele să-i deschizi obloanele. De atâtea ori ți-am spus: Ăla-i soare de apus! Prin mugur nu se privește de nu știi scriptura-n Î’pește’’, literă cu literă, dar pe-altfel de țiteră. Fugi, cât floarea nu ți-a tors puntea albă de ne’ntors! Sărută-mă pe furiș câte stele-n urdiniș
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
te-agață spinii, dar mergi înainte. 19. Ca bătrâni ne-așteaptă Lopaciov și Gropaciov, iar ca medicament: Cimitirol! 20. Să te ții de pahar / să nu cazi... 21. Ziua de Apoi va fi in viitor, iar Viitorul va fi în apus. 22. Faci cum vrei dumneata... dar să nu-ți alegi. 23. Sunt atât de singuuur... că n-am nici măcar cu cine mă certa. 24. Fii încrezător în neîncrederea ta. 25. Când unii au prea mult și alții prea puțin, o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]