KorAP: Find »[drukola/base=arabă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...62 >

1,535 matches

Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

a limbilor afro-asiatice este triliteralitatea (radicalul cuvîntului este format din trei consoane, singurele care se notează în scriere), diversele categorii gramaticale fiind exprimate prin alternante vocalice (așa-numita flexiune internă 265), dar și prin prefixe și sufixe. De exemplu, în arabă, de la rădăcina triconsonantică HML, care are semnificația generală "a purta", cu ajutorul flexiunii interne și al afixelor putem obține: hamala "a purtat, a dus", hammala " a face să poarte, a încărca cu o povară", ihtamala "a suportat", himl "povară", haml "sarcina

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
a fragmentat începînd cu mileniul V i.C. O primă clasificare a limbilor semitice are în vedere două grupuri, unul oriental, azi dispărut, din care făcea parte akkadiana, și unul occidental, cu două subramuri: nordică (cananeeana și arameica) și sudică (arabă, sud-arabica, limbile etiopiene). Deosebirea oriental/occidental are la bază opoziția de aspect între aorist și prezent vs. opoziția nerealizat/rezultat.268 Cele mai vechi texte akkadiene, cu scriere cuneiforma, datează din a doua jumătate a mileniului III i.C. Clasificările

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
variantele asiriana și babiloniana), eblaită, l. m. și sureth (neo-arameică orientala) - ramură de nord-vest: arameica veche, l.m. (cu variantele samariteana, palestiniană, nabateeană, palmyreană), neo-arameică, ebraică, ugaritică (l.m.), feniciana (l.m.), punica (l.m.), moabită (l.m.), vechea cananeeană (l.m.), siriacă - ramură de sud: arabă propriu-zisă (literară, dialecte magrebiene, dialecte din Orientul Apropiat, malteza, arabă siciliana, arabă andaluza, siculo-arabă), sud-arabica, aflată la originea limbilor semitice din Cornul Africii (sud-arabica epigrafica l.m., șase limbi din Yemen aflate pe cale de dispariție - mehri, harsusi, sheri, socotri etc.), limbi

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
New York, 1934. Greenberg, Joseph H., Studies în African Linguistic Classification, Compass Press, New Haven, 1955. Greenberg, Joseph H., The Languages of Africa, Indiană University Press, Bloomington, 1963. Grigore, George; Dobrișan, Nicolae, Dicționar arab-român, Editura Teora, București, 1998. Grigore, George, L'arabe parlé à Mardin. Monographie d'un parler arabe "périphérique", Editura Universității, București, 2007. Gross, Benjamin, Aventură limbajului. Legămîntul rostirii în gîndirea iudaica, traducere de Horia Arama, Editura Hasefer, București, 2007. Haelewyck, Jean-Claude, Grammaire comparée des langues sémitiques. Éléments de phonétique

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Phylum. African în Origin, or Asian?, în rev. "Current Anthropology", vol. 39, nr. 1, The University of Chicago Press, 1998, pp. 139-144. Mettouchi, Amîna; Lonnet, Antoine (editori), Leș langues chamito-semitiques (afro-asiatiques), vol. 1-2, Ophrys, Paris, 2005, 2006. Naïm Samia, L'Arabe Yéménite de Sanaa, Peeters, Leuven/Paris, 2009. Nöldeke, Theodor, Die semitischen Sprachen. Eine Skizze, C.H. Tauchnitz, Leipzig, 18992. Orel, Vladimir E.; Stolbova, Olga V., Hamito-Semitic Etymological Dictionary. Materials for a Reconstruction, Brill, Leiden, 1995. Owens, Jonathan, A Linguistic History of

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
revizuită în engleză: A History of the Hebrew Language, Translated by John Elwolde, Cambridge University Press, Cambridge, 1993. Spolsky, Bernard; Cooper, Robert L., The Languages of Jerusalem, Clarendon Press, Oxford, 1991. Walter, Henriette; Baraké, Bassam, Arabesques. L'Aventure de la langue arabe en Occident, Robert Laffont/ Éditions du temps, Paris, 2006. Woodard, Roger D. (editor), The Ancient Languages of Mesopotamia, Egypt and Aksum, Cambridge University Press, Cambridge, 2008. Woodard, Roger D. (editor), The Ancient Languages of Syria-Palestine and Arabia, Cambridge University Press

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
apoi de Lionel Bender 314 și adoptată de Ethnologue. Ea cuprinde douăsprezece grupuri: A. Songhai este reprezentat de o singură limba fără clase nominale sau gen gramatical; verb cu sufix cauzativ; folosită că lingua franca în perioada precolonială; împrumuturi din arabă și bambara B. Saharian este alcătuit din limbi insuficient cercetate, cu tonuri, fără clase nominale sau gen gramatical; sisteme cazuale; flexiune complexă a verbului; cea mai cunoscută limba din acest grup este kanuri C. Maba - armonie vocalica; patru tonuri; particulă

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
a cărei structura (fonetica, lexic, gramatică) provin dintr-una sau mai multe limbi naturale. Limbi a priori sînt limbi experimentale, logice și filozofice (lojban, loglan, Toki Pona etc.). De exemplu în lojban morfemele provin din engleză, spaniolă, chineză, hindi și arabă, dar normele gramaticale țin de logică simbolică. Toate încercările de limbi filozofice ale lui Bacon, Comenius, Descartes, Dalgarno, Wilkins, Lodwick, Leibniz se încadrează aici. Limbile a posteriori sînt limbi internaționale auxiliare schematizate (elementele de bază sînt preluate dintr-una sau

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
altaica, ramura turcica siberiana, grupul meridional; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica cu patru litere suplimentare (după 1938) 13. amharica O Etiopia / N Israel, Egipt, Djibouti, Yemen, Sudan, Eritreea; după numărul de vorbitori este a doua limba semitica după arabă, înaintea limbilor tigrină și ebraica familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul de sud; flexionara de tip analitic; SOV; adj. - subst. alfasilabarică etiopiana (ge'ez abugida) 14. apasă N, vorbită în S-V Americii de Nord; considerată și grup de sapte limbi vorbite de

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Ciad, Comore, Djibouti, Egip, Emiratele Arabe Unite, Eritreea, Iordania, Irak, Israel, Kuwait, Liban, Libia, Maroc, Mauritania, Oman, Qatar, Siria, Somalia, Sudan, Tunisia, Yemen; e vorba de arabă standard modernă, bazată pe limbă Coranului; limba liturgica a religiei islamice; diglosia limbii arabe cuprinde arabă literară (arabă clasică și arabă standard modernă) și arabă dialectala (dialectele magrebit, egiptean, siro-palestinian, irakian, dialectele peninsulare etc.); unii lingviști afirmă că dialectele arabe sînt de fapt limbi de sine stătătoare, ca în cazul limbilor romanice, descendente din latină familia

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Djibouti, Egip, Emiratele Arabe Unite, Eritreea, Iordania, Irak, Israel, Kuwait, Liban, Libia, Maroc, Mauritania, Oman, Qatar, Siria, Somalia, Sudan, Tunisia, Yemen; e vorba de arabă standard modernă, bazată pe limbă Coranului; limba liturgica a religiei islamice; diglosia limbii arabe cuprinde arabă literară (arabă clasică și arabă standard modernă) și arabă dialectala (dialectele magrebit, egiptean, siro-palestinian, irakian, dialectele peninsulare etc.); unii lingviști afirmă că dialectele arabe sînt de fapt limbi de sine stătătoare, ca în cazul limbilor romanice, descendente din latină familia afro-asiatică, ramura

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Persan în sec. VI i.C. Aramaica antică a fost între sec. III i.C. - 650 d.C. principala limba oficială și scrisă din Orientul Apropiat. Din sec. VII înlocuită de greacă, în urma cuceririlor lui Alexandru cel Mare, si apoi de arabă. Cele mai vechi texte din sec. IX i.C., texte pe papirus (sec. V i.C., Assuan). Legea iudaica, Talmudul, o parte din cărțile Bibliei (Ezdra, Daniel). A fost limba vorbită de Isus. Aramaic < Aram, fiul lui Sem (> semitic), el

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Mali, Ghana, Guineea) familia nigero-congoleză, ramura mandé, subramura mandinga; limba tonala latină, arabă și cu alfabet n'ko (cel mai bun alfabet pentru transcrierea limbilor tonale) 91. divehi (maldiviana) O Maldive / N India familia indo-europeană, ramura indo-iraniană thâna, derivată din arabă 92. dogri O India (Jamuu și Kașmir) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental devanagari și arabo-persană modificată 93. dogon LN Mali / N Burkina Faso; peste 15 dialecte greu sau ne-intercomprehensibile; cel mai studiat este dialectul Toro Șo din Sanga; se

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
sec. X, ebraica supraviețuiește în afara Palestinei, în comunitățile evreiești din diaspora); 5. ebraica modernă (ivrit) (de la sfîrșitul sec. XIX, inițiatorul reînvierii ebraicii fiind Eliézer Ben Yahuda; ivrit a fost recunoscută în 1921 că limba oficială a Palestinei, alături de engleză și arabă, iar din 1948 este limba oficială a statului Israel, reînființat); ebraica de astăzi nu diferă structural de ebraica biblică, desi s-au produs transformări mai ales la nivel fonologic și lexical, dar și sintactic familia afro-asiatică, ramura semito-hamitică, grupul semitic

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
utilizat, înainte de sosirea europenilor, scrierea baybayin (alibata), derivată din kawi 157. indoneziana (bahasa Indonesia, malaeza) O Indonezia / N Timorul oriental familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul malaez; SVO; indoneziana este în realitate una din formele dialectale ale malaezei (bahasa Malaysia) latină, arabă (în trecut) 158. ingușă O Republică autonomă Ingușeția (Federația Rusă) / N Cecenia, Osetia de Nord, Kazahstan, Uzbekistan familia caucaziana, ramura nakho-daghestaneză, grupul nakh arabă (în trecut), latină (în trecut), chirilica 159. interlingua limba artificială, elaborată între 1924 și 1951 de

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
179. kanuri N Ciad, Nigeria, Niger, Camerun familia nilo-sahariană, ramura sahariana (sau nilo-ciadiană), grupul kanuri-kanembu; SOV latină "Africa", arabă Ajami (ocazional) 180. karakalpak OR Uzbekistan (Karakalpakistan) / N Kazahstan, Afganistan, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; SOV; armonie vocalica arabă, latină, chirilica; revenire la alfabetul latin 181. kareliană (careliană) O Rusia (Rep. Karelia) / N Finlanda; considerată și dialect al limbii finlandeze; kareliană propriu-zisă, lude și olonețiană familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; armonie vocalica latină 182. karen N Myanmar (fosta

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
sacre evreiești; vocabular spaniol, dar sintaxa (inclusiv topica) ebraica latină 210. lahu N Chină (Yunnan), Laos, Birmania, Vietnam, Thailanda familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul lolo-birman; SOV latină 211. lak O Daghestan (Rusia) familia caucaziana, ramura nakho-daghestaneză; ergativă, tipologie ritmica accentuala arabă (pînă în 1928), latină (pînă în 1938), chirilica 212. laoțiana (lao) O Laos / N Thailanda, Birmania, Cambodgia, Vietnam, China familia tai-kadai, ramura kam-tai, grupul tăi; SVO; tonala; subst. - adj.; SVO laoțiana de la stînga la dreapta 213. lapona (sami, saama) OR

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
compozita (un fel de pidgin) vorbită din Evul Mediu pînă în sec. al XIX-lea pe țărmurile Mării Mediterane mai ales de marinari și negustori; cuvinte luate mai ales din limbile romanice (italiană, spaniolă, catalana, portugheză, franceza), dar și din arabă, malteza, turcă etc.; limba utilitara, practic fără gramatică și fără scriere; prin extindere, astăzi lingua franca denumește orice limbă vehiculara pidgin limba orală, transcriere latină 222. lituaniana O Lituania Este poate cea mai apropiată limba de indo-europeană primitivă. Similitudini surprinzătoare

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
structura extrem de eterogena; numeroase limbi papua n-au putut fi clasificate, fiind considerate izolate; topica predominantă: SOV nu au avut scriere 290. paștu (afghana) O Afghanistan / OR Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian oriental; flexionara; SOV; adj. - subst. paștu (arabă cu semne suplimentare), latină 291. pedi (sepedi) O Republică Africa de Sud; face parte dintr-un continuum lingvistic numit sotho de nord (sesotho să leboa) familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul sotho de nord latină 292. persana veche (ahemenidă) LM; urmașa

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
America de Sud Santiago de Chile spaniolă; mapudungun, quechua, aymara, rapanui Chină Asia Beijing chineză mandarina; mongola, uigură, tibetana, zhuang Christmas (Insula ~) Asia Flyng Fish engleză; chineză, malaeza Ciad Africa N'Djamena franceză, arabă ciadiana Cipru Europa Nicosia greacă, turcă, engleza; armeana, arabă maronită cipriotă Ciukotka (DA-FR) Asia Anadîr ciukotă, rusă Ciuvașa (Republică ~) (FR) Europa Ceboksarî ciuvașa, rusă Coasta de Fildeș (Côte d'Ivoire) Africa Yamoussoukro franceză; baule, bețe, senufo, diula, yakuba, agni Cocos (Keeling) (Insulele ~) Asia West Island engleză, malaeza (dialectul

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
FR) Europa Ceboksarî ciuvașa, rusă Coasta de Fildeș (Côte d'Ivoire) Africa Yamoussoukro franceză; baule, bețe, senufo, diula, yakuba, agni Cocos (Keeling) (Insulele ~) Asia West Island engleză, malaeza (dialectul cocos) Columbia America de Sud Bogota spaniolă Comore (Insulele ~) Africa Moroni shikomor, franceza, arabă R.P.D. Congo (~ Kinshasa, fostă Zair, fostă Congo Belgian) Africa Kinshasa franceză, tshiluba, lingala, kiswahili, kikongo R. Congo (~ Brazzaville, fostă Congo Francez) Africa Brazzaville franceză, kikongo, lingala Cook (Insulele ~) Oceania Avarua maori din Insulele Cook, engleza; pukapukan, rakahanga-manihiki Coreea de Nord (R.P.D. Coreeană) Asia

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Locul Limba Familia Țară de origine Total țări Total vorbitori nativi (milioane) 1. chineză chino-tibetană Chină 33 1197 2. spaniolă indo-europeană, romanica Spania 31 399 3. engleză indo-europeană, germanica Anglia 99 335 4. hindi indo-europeană, indo-iraniană India 4 260 5. arabă afro-asiatică, semitica Arabia Saudita 60 242 6. portugheză indo-europeană, romanica Portugalia 12 203 7. bengali indo-europeană, indo-iraniană India 350 4 189 8. rusă indo-europeană, slavă Rusia 16 166 9. japoneză izolată sau uralo-altaică Japonia 3 128 10. panjabi (lahnda)351 indo-europeană

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
411.16'02 Ebraica biblică, 811.411.16'03 Mishnaic, 811.411.16'04 Ebraica medievală. Rabinica, 811.411.16'08 Ebraica modernă 811.411.21 Limba arabă. Specificați fazele prin '0.... Exemplu(e) de combinații: 811.411.21'02 Arabă clasică, 811.411.21'06 Arabă modernă (standard), 811.42 Limbi nilo-sahariene, 811.43 Limbi congo-kordofaniene (nigero-kordofaniene) 811.432.875 Grupul swahili 811.45 Limbi khoisan 811.51 Limbi ural-altaice 811.511.141 Limba maghiară (ungară) 811.521 Limba japoneză

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
411.16'03 Mishnaic, 811.411.16'04 Ebraica medievală. Rabinica, 811.411.16'08 Ebraica modernă 811.411.21 Limba arabă. Specificați fazele prin '0.... Exemplu(e) de combinații: 811.411.21'02 Arabă clasică, 811.411.21'06 Arabă modernă (standard), 811.42 Limbi nilo-sahariene, 811.43 Limbi congo-kordofaniene (nigero-kordofaniene) 811.432.875 Grupul swahili 811.45 Limbi khoisan 811.51 Limbi ural-altaice 811.511.141 Limba maghiară (ungară) 811.521 Limba japoneză 811.531 Limba coreană 811.541

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
20, 46, 49, 52, 58, 76, 84, 139, ~ funcțională 33, ~ lingvistică 135, ~ pe text 72, ~ structurală 26 anatoliană 144, 268, 280, 281 andamaneză 203 animat 99, 178, 285, 289, 306 antipasiv 56, 307 apasă 218, 239, 334 aq'wa 140 arabă 21, 51, 52, 58, 62, 77, 87, 97, 109, 110, 111, 112, 115, 116, 124, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 210, 227, 228, 231, 237, 239, 240, 241, 242, 243, 244, 245, 246, 247, 248, 249, 251, 254

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]