2,792 matches
-
peste marginea unei mese rotunde, cu trei picioare. Pe jumătatea stângă a foii erau presărate brânza sau dovleacul (după caz), partea dreaptă a foii acoperea umplutura și cu mâinele ei dibace buna încrețea plăcintele si le punea în tăvile din aramă, unse cu untură. Rumenite în cuptor, împrăștiind arome și aburi fierbinți, plăcintele făceau deliciul serii. Acum, gândindu-mă cu drag la ei, constat că, în simplitatea lor, cu dotări rudimentare, erau atât de organizați încât bunăstarea - firească de altfel - era
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
Simfonie). Anunță schimbarea naturii :``Timpu-și rotește încet soarele``...(Primăvara) Scurgerea lui aduce angoasa pe care eul o destramă : ``Am rupt lanțul fricii``la marginea nopții...(Iubite). În raport cu el rămâne demnă :``Èu alerg spre trecut``.., deși amintirea devine grea :`` Mă ninge arama`` ...``Roata vieții își continuă nestingheritul drum`` (Brumă de rugină). Există un joc al clipei : Zboară timpul parcă-i nebun... Natura se trezește, Tic-tacul ``cenușiu`` răsună ``monoton`` . Există un timp moral, al trecutului și de el se leagă ``Uitarea`` cu filmul
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
toate acestea nu sunt decât substitute sau întregiri teriomorfe ale lui Kundalini, în funcția sa dintâi. El este spiritul tuturor apelor, de sub pământ, de pe fața pământului sau de deasupra. Sub atracția cerului, se poate înălța, ca în episodul șarpelui de aramă ridicat de Moise în pustiu. Așa a dobândit imagine pozitivă, ținut pe cruce ca simbol al lui Iisus, răstignit, contrar relației cu Eva: „Mărul Tăcerii doar Eva îl știe, șarpele demult l-a uitat, febra ta, Poezie, învie, fruct ofilit
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
a lui Dumnezeu prin experiența personală a vieții în Iisus Hristos. Profesorul, educatorul nu trebuie să fie savant, ci trăitor. Fără această experiență intimă a lui Dumnezeu, din care izvorăște dragostea de a o împărtăși altora, profesorul de religie devine "aramă sunătoare și chimval răsunător" (Corinteni 13, 1). Orice cuvânt sterp, lipsit de convingerea și focul credinței, va cădea ca o sămânță neroditoare în mințile și inimile copiilor și elevilor, care vor rămâne nefolosiți. Religia - educație pentru veșnicie Educația religioasă propune
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362177_a_363506]
-
plânge-n munte părăsită. Deodat' un trăznet vine din tărie, un buzdugan ce-n drumul lui strivește năpârcile de pază când lovește și fetei îi vestește bucurie. - Eu sunt voinicul Dordesprinsdinsoare, Zăpadă-Albă, nu-ți mai fie teamă ! Ridică buzduganul de aramă, prinzându-se cu zmeu-n încleștare. În luptă dreaptă, paloșe sau ghioagă, cu buzdugane aprig s-au luptat, din zori până aproape de-nserat, cel ce învinge, floarea să aleagă. Și tot ca în poveste, zmeul piere. Iar Dordesprinsdinsoare se închină
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
în: Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului RONDEL DE TOAMNĂ Toamna ți-a pictat veșminte, Cerul lacrimă fierbinte, Dorul de senin te cheamă Să te-apropii fără teamă. Nourii îți sunt năframă, Rochia ta, văl de aramă, Toamna ne-a pictat veșminte, Cerul lacrimă fierbinte. Valsul nopții, vise sfinte Se îmbracă în cuvinte, Haina toamnei se destramă În a veșniciei ramă. Toamna ți-a pictat veșminte... RONDELUL VEȘNICIEI Să nu-ți ferești privirea De rănile ce dor
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
Lasă-mi razele pe umăr- Timpul ți-am încredințat. Spune-mi, timp, tu ai măsură Pentru mare, soare, cer? Spune-mi, pentru o făptură Pendulezi spre efemer? TAINĂ Câte doruri se destramă Câte nasc și câte pier În a timpului aramă În al veșniciei cer? Câte inimi se înalță Câte zboară, câte vin În a vremii rezonanță În al cerului senin? Câte gânduri se mai sfarmă Câte stele mai devin În a timpului aramă În al cerului senin? Câte, oare, vor
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
nasc și câte pier În a timpului aramă În al veșniciei cer? Câte inimi se înalță Câte zboară, câte vin În a vremii rezonanță În al cerului senin? Câte gânduri se mai sfarmă Câte stele mai devin În a timpului aramă În al cerului senin? Câte, oare, vor învinge Timpul mării infinit? Câte, oare, se vor stinge Fără de a fi trăit? DORINȚĂ Mai lasă-mi doar o noapte-a ta iubire! Poteci de vise am să țes din ea, Ascunde-n
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
Publicat în: Ediția nr. 1513 din 21 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Chiar dac-ar fi să vă vorbesc în toate limbile-omenești Fără Dragoste n-ajută, nici limbile Îngerești... Aș fi (cum e o multă lume...), cuvântând neroditor : Ca o aramă sunătoare, ca un chimval zăngănitor... De aș cunoaște Tainele și aș avea toată Știința Și darul Proorociei și peste toate și Credința, De-aș da averea la săraci și munții dacă i-aș muta, Sau trupul ca să-mi fie ars
VEȘNICIA DRAGOSTEI ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377810_a_379139]
-
prin liste falsificate, prin puneri în funcțiuni, prin promisii și intimidări să se scoată din urne Fundeștii și Costineștii respectivi. Nicicând siluirile conștiinței alegătorilor nu vor fi mai desperate decât acum, căci de la o vreme încoace prea și-au arătat arama adevărații patrioți. De atunci veniră răscumpărarea de drum de fier, lefuri create pentru deosebiții Stătești, Bilcești și Costinești, ba însuși bătrânul maistru, din meșter subțire al sfănțuirii pieții prin subscripții, s-au mai îngroșat în cogemite pensionar reversibil cu tot
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Sarmisegetuza e "înrădăcinată-n munte cu trunchi lungi de neagră stâncă", Dochia "are un palat de stânce sure". M. Eminescu este un "scald" care face ca pietrele să ne comunice o gramatică misterioasă: "Eu de pe stâlpul negru iau arfa de aramă, / Arfa a cărei sunet e turbur, tremurat, / Arfa care din pietre durerile le chiamă" (Povestea magului călător în stele) sau "stoarce lapte din a stâncei coaste seci" (Memento mori). Piatra (în componentele ei: "piatra detunată", "piatră seacă", "piatra sură", "piatră
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de țărână" de la temelia ei. Eminescu a fost atent la această simbolistică a constructorilor de-a așeza o "lopată de pământ 7 la baza piramidei. Nici stînca nu are durabilitate fără magma pământului: "Cum sub stânci, în întuneric, măruntaiele de-aramă A pământului..." (Memento mori) Scenă tăcută a faptei umane, pământul ("Un neam trece și altul vine, dar pământul rămâne totdeauna"Ecclesistul) este spațiul desfășurării "drumului pulberii". Fără a fi un răspuns arogant, blasfemiator, dat cerului, piramida la Eminescu pare a
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
tulpină creștea generații tinere de arbori noi și subțiri... Era un parc cu o pădure veche, unde pe ruinele copacilor vechi și putrezi cresc cei noi și tineri" (Avatarii faraonului Tla). turn: "În turnul vechi de piatră cu inima de-aramă Se zbate miazănoaptea..." ( Se bate miezul nopții) clopotniță: "Și-n clopotnița veche de stâlpi toaca izbește, Când sufletu-mi demon cuvântul lui trezit Arama răgușită... biserica-n ruină Stă ca o cuvioasă pustie și bătrână" (Mira Ștefan cel Tînăr) boltă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cei noi și tineri" (Avatarii faraonului Tla). turn: "În turnul vechi de piatră cu inima de-aramă Se zbate miazănoaptea..." ( Se bate miezul nopții) clopotniță: "Și-n clopotnița veche de stâlpi toaca izbește, Când sufletu-mi demon cuvântul lui trezit Arama răgușită... biserica-n ruină Stă ca o cuvioasă pustie și bătrână" (Mira Ștefan cel Tînăr) boltă: "Sub bolta cea înaltă a unei vechi biserici, Între făclii de ceară, arzând în sfeșnici mari..." (Strigoii) "...Cum cerul sus se-ndoaie și stelele
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ta și-a tot: uitarea". (Oricâte stele) c. colbul este "lutul" în timp, este zidul măcinat devenit o "urmă", o hieroglifă în pulberea lumii: "Orice popor, oricât de prăpădit / O piatră va găsi, sau o bucată / De fier, ori de aramă, ca să sape / Cu ea urme, adânci ce le-ați lăsat /... În colbul negru / Uitat ș-ușor al vechiului pământ" (Odin și poetul) Ca și zidul și omul lasă doar o urmă de colb: "Ea a murit și-a ei ființă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Îmi cîrîie de jos: vezi-ți de drum, repetăm! Spre dimineață, visez trei ponei galopînd la malul mării. 26 iulie Cînd, prin anii șaizeci, vedeam, pe malul Nevei, în acel Petersburg care-și pierduse demult identitatea imperială, cîntatul Călăreț de aramă, cine din grupul nostru, din milioanele de grupuri care se lăsau fascinate de statuia spăimoasă a lui Piotr Velichii, își imagina că va veni o vreme cînd ea va fi alternativa-șantaj la mumia lui Lenin din mausoleul roșu? Sîntem norocoșii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
firul roșu chiar pînă la Kremlin (ar fi fost nu știu cum în tevatura telefonică de-acum), dar pînă la frații intermediari n-a stricat. Singura stricăciune au produs-o, pare-se, glumeții BBC-ului, intrați în colimatorul iliescian, vinovați de darea aramei pe față în materie pedeseristă. Proaspătul laureat kișinăuan și-a adus aminte că umorul lui cu "golanii" din '90 făcuse înconjurul globului desculț, în sandale de aur, și, spontan (cum îl știm), i-a spurcat pe... capsomanii cu microfon, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Anglia, Transilvania și Rusia, în cantități mereu sporite. Meșteșugarii noștri foloseau fier „englezesc”, fier „de Sibiu” și fier „de Sibir”, adică din Siberia. În orașe nu întâlnim instalații de reducere a fierului, ci numai meșteșugari care prelucrează fier gata redus, aramă, cositor etc. și pentru sate. Specializarea, determinată de specificul materiei prime folosite și de nevoile mereu crescânde ale societății, era deosebit de pronunțată. În documente sunt menționați meșteșugari fierari, strungari, lăcătuși, potcovari, alămari, căldărari, tinichigii, cazangii, cuțitari, tufeccii (armurieri) etc. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de apretură posedează două piue cu ciocane și două piue mecanice după sistemul La Croix, două deslinătoare, două tunsătoare, din care una longitudinală, prese, rame etc. (...). Boengia posedă o căldare pentru indigo cu patel și trei căldări de zinc și aramă...”. Firește că fabrica n-a rămas în starea în care este ea prezentată în 1855. Ulterior ea a fost mărită, procesul de producție a fost perfecționat. În cursul anului 1860, au intrat în Moldova prin Galați, probabil pentru fabrica lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în care se efectua întreg procesul de producție a postavului de la filatură până la apretură, inclusiv vopsitoria. Fabrica mai avea și câteva instalații industriale anexe: pive, o boiengerie cu „o căldare pentru indigo cu patel și trei căldări de zinc și aramă”, o velniță etc. O problemă dificilă a constituit-o pentru M. Kogălniceanu angajarea tehnicienilor și a muncitorilor. Dificultatea consta în lipsa unor brațe de muncă calificate în acest domeniu, lipsă determinată de inexistența în istoria industriei moldovene a unui stadiu manufacturier
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
relative la soarta acelei întreprinderi și nu confirmă afirmația potrivit căreia în 1847 ea înflorea. Tot în anul 1841, hatmanul Iordache Costache a cerut un privilegiu pe timp de 15 ani pentru a înființa o „fabrică cu ciocane pentru prefacerea aramei”. El urma să aducă din străinătate, meșteri și „mehanisme”. Privilegiul cerut i-a fost acordat la 25 noiembrie 1842, cu condiția ca proprietarul întreprinderii să nu împiedice munca „celor ce lucrează cu ciocanul.... însă cu mâinile”. Tentativa lui Iordache Costache
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
posibilului, fie și în perspectivă ca, de pildă, în cea a independenței Principatelor, dar sub protecția nedisimulată a Rusiei. Prin această prismă trebuie privită, socotim noi, fără să ignorăm intenția „de jefuire a populației”, baterea la Sadagura a monezilor de aramă, de 2 și 3 parale, care „aveau imprimate pe una din fețe stemele unite ale Moldovei și Țării Românești”, simbolul unității naționale. Care a fost însă reacția românilor față de politica țaristă și desfășurările generale? Majoritatea covârșitoare a populației suferea de pe urma
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de-ncîntare de-a lungul raiului cel însorit, Întortocheate labirinturi. Mi-a născut fii și fiice, Si ei departe-au dus-o și-au ascuns-o să n-o mai pot vedea. Împresuratu-m-au cu muri de fier și de arama. O Miel 100 Al Domnului învesmîntat în hainele lui Lúvah! puține știi Despre Eternă moarte, că mergem toți spre Moartea cea Eternă, Spre-al nostru Caos Dintru Început, în vălmășagul cel minat de întîmplare de destrămate Principii discordante-ale Iubirii și-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și sculptat ca să incinte pe-a lor întunecată mama. Urcînd în diafanele-i vesminte, albastrul fum se răsucea ca să re-nsuflețească Recile sale mădulare cînd Domnul ei era plecat. Și fiii ei, Cu vieți de Jertfe-aduse pe-un altar de-aramă 195 Dinspre Răsărit 82, Re-nsuflețeau sufletul ei cu vieți de dobitoace și de păsări Ucise pe Altar, urcînd în sînu-i nouros. Groaznică lucrare Altarul, truda a zece mii de Sclavi, O mie de Barbati cu vajnice puteri își petrecură viața
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și pe privighetoare, Si rîma o-am făcut din poartă-n poartă să cerșească. Pe hoț l-am învățat un tainic drum spre casă celui drept. Am dat învățătură palidului vicleșug să iși întindă mrejele asupra dimineții. 395 Îmi sînt arama 105 cerurile, pămîntul mi-este fier, luna-mi, un bulgăre de lut, Soarele-mi, urgie arzătoare la amiază și pîclă-a morții noaptea. Care e prețul Experienței? o cumpăra c-un cîntec oamenii? Sau (poate)-nțelepciunea c-un dans în stradă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]