6,861 matches
-
Vicepreședintele Parlamentului European Lazlo Tokes își semnează comunicatele de presă cu titulatura "vicepreședintele ardelean al Parlamentului European". Purtătorii de cuvânt din partea biroului de europarlamentar consideră că această titulatură este una normală pentru că Lazlo Tokes este înainte de toate ardelean și abia apoi demnitar al statului român. Ei susțin că politicianul este reprezentatul maghiarilor în PE
Laszlo Tokes foloseşte oficial semnătura "vicepreşedinte ardelean al PE" () [Corola-journal/Journalistic/46633_a_47958]
-
Vicepreședintele Parlamentului European Lazlo Tokes își semnează comunicatele de presă cu titulatura "vicepreședintele ardelean al Parlamentului European". Purtătorii de cuvânt din partea biroului de europarlamentar consideră că această titulatură este una normală pentru că Lazlo Tokes este înainte de toate ardelean și abia apoi demnitar al statului român. Ei susțin că politicianul este reprezentatul maghiarilor în PE, fiind ales în acestă funcție de maghiarii din Ardeal. "Dar de ce considerați această titulatură o problemă? Deci domnul Lazlo Tokes este înainte de toate ardelean și
Laszlo Tokes foloseşte oficial semnătura "vicepreşedinte ardelean al PE" () [Corola-journal/Journalistic/46633_a_47958]
-
toate ardelean și abia apoi demnitar al statului român. Ei susțin că politicianul este reprezentatul maghiarilor în PE, fiind ales în acestă funcție de maghiarii din Ardeal. "Dar de ce considerați această titulatură o problemă? Deci domnul Lazlo Tokes este înainte de toate ardelean și este în Parlamentul European pentru a reprezenta interesele maghiarilor din Ardeal. Nu știu ce vi se pare ciudat. Se vorbește de regionalizare și ar trebui să fim mândri că suntem ardeleni. Domnul Tokes a fost ales acolo în locul reprezentatului Ungariei și
Laszlo Tokes foloseşte oficial semnătura "vicepreşedinte ardelean al PE" () [Corola-journal/Journalistic/46633_a_47958]
-
titulatură o problemă? Deci domnul Lazlo Tokes este înainte de toate ardelean și este în Parlamentul European pentru a reprezenta interesele maghiarilor din Ardeal. Nu știu ce vi se pare ciudat. Se vorbește de regionalizare și ar trebui să fim mândri că suntem ardeleni. Domnul Tokes a fost ales acolo în locul reprezentatului Ungariei și delegația României a acceptat. Deci nu cred că este o problemă", au declarat reprezentanții biroului de europarlamentar ai lui Laszlo Tokes. Semnătura lui Laszlo Tokes apare în dezmințirea oferită de
Laszlo Tokes foloseşte oficial semnătura "vicepreşedinte ardelean al PE" () [Corola-journal/Journalistic/46633_a_47958]
-
ajută în activitatea de europarlamentar pe domnul Tőkés László, respingem cu maximă indignare toate acele afirmații care frizează insulta și calomnia, apărute în ultima perioadă la adresa colegei noastre Prohászka-Rád Boróka, afirmații care fac parte din campania de denigrare a vicepreședintelui ardelean al Parlamentului European" , se arată în comunicatul remis de biroul de europarlamentar al lui Laszlo Tokes.
Laszlo Tokes foloseşte oficial semnătura "vicepreşedinte ardelean al PE" () [Corola-journal/Journalistic/46633_a_47958]
-
premeditată și scrisă de un doctor stabilit de decenii în Normandia, dar născut la Cluj, unde a devenit medic, a dobândit o educație și o cultură care-l situează în elita intelectuală a Europei și s-a format ca român ardelean luminat și conștient de bogata și diversificata zestre culturală a locului său de baștină. Doctorul Jean Vélicy este secretar al Asociației Urologilor Francezi. În această calitate organizează anual excursii ale colegilor săi. Când le-a propus ca destinație Transilvania - obiectiv
Protocronism pe bune by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5748_a_7073]
-
Răzvan Voncu Știm încă destul de pu- ține despre atmosfera culturală și literară românească din Transilvania sfârșitului de secol al XIX-lea. Și aceasta, din multiple cauze. După ce, în secolul al XVIII-lea, dăduse tonul redeșteptării naționale, prin Școala Ardeleană, Transilvania furnizase la 1812 prima capodoperă literară modernă (Țiganiada), iar la 1848 se sincronizase perfect cu mișcarea politică și de idei din celelalte două principate. După proclamarea dualismului (1867), însă, a început o vizibilă desincronizare culturală între Ardeal și restul
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
I. Aceasta a făcut ca, în timp ce dincoace de munți se căutau - prin Macedonski și cenaclul său - primele expresii ale simbolismului, dincolo să se nască un puternic filon tradiționalist, alimentat de literatura unor Șt.O. Iosif sau Octavian Goga. Mediul literar ardelean începea să sufere un defazaj atât de pronunțat, încât majoritatea scriitorilor mai însemnați ai provinciei, oricât de ancorați în „solul” tradițional s-ar fi simțit (iar cazul George Coșbuc este elocvent), a fost silită, mai devreme sau mai târziu, să
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
său sfârșit. Editarea operei sale postume a continuat până în perioada interbelică, după care urmează uitarea. Instalarea regimului comunist și interzicerea, în 1948, a Bisericii Române Unite cu Roma au făcut ca asupra numelui său - ca și al multor alți cărturari ardeleni - să se aștearnă vălul tăcerii oficiale. Comemorarea, la sfârșitul anului 2009, a unui secol de la dispariția lui Augustin Bunea i-a impulsionat pe Ion Buzași și Ion Moldovan să procedeze la o recuperare a acestui cărturar, prin reeditarea scrierilor sale
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
el, a interzicerii Bisericii Greco-Catolice. Mitropolitul Dr. Ioan Vancea de Buteasa. Schiță biografică (1890) doar anunță pe istoricul modern care va deveni Augustin Bunea, a cărui operă constituie până astăzi un izvor esențial pentru istoria politică și religioasă a românilor ardeleni din secolul al XVI-lea până în secolul al XVIII-lea. Ceea ce se remarcă mai întâi, în această operă de tinerețe, sunt nu atât darurile istoricului, cât cele ale oratorului. Prin tipul de oratorie pe care îl practică Augustin Bunea, el
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
secolul al XVIII-lea. Ceea ce se remarcă mai întâi, în această operă de tinerețe, sunt nu atât darurile istoricului, cât cele ale oratorului. Prin tipul de oratorie pe care îl practică Augustin Bunea, el se racordează deopotrivă la o tradiție ardeleană a discursului funebru (vezi Ioan Zoba din Vinț, Sicriul de aur), la școala literară latinizantă a lui Cipariu și la curentele tradiționale din literatura română de la acea dată, prefigurând prin câteva trăsături sămănătorismul de mai târziu. Nu întâmplător, Iorga îi
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
meritul de a semnala și documenta, cu multă finețe, o fațetă mai puțin cunoscută a activității lui Bunea: aceea de iscusit om politic, organizator electoral al Partidului Național Român și artizan al tuturor înțelegerilor între, altminteri, destul de puțin solidarii români ardeleni. Contribuția acestei monografii la cunoașterea unor nuanțe ale vieții politice și culturale românești din Transilvania, între 1880 și 1910, este una însemnată și se cade semnalată ca atare. Să sperăm că mereu insuficientele mijloace materiale nu vor întârzia sau obstrucționa
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
în primul rând specialiștilor în istoria literaturii române și editorilor, cărora le sugerează nu puține capitole noi și deschideri către zone mai puțin frecventate. Domeniile de interes ale lui Mircea Popa, în cartea de față, sunt: tiparul în Transilvania, Școala Ardeleană, mișcarea literară din jurul Revoluției de la 1848, istoria cărții românești dincolo de munți și, deloc în ultimul rând, cântecul de lume ca formă literară. Pe lângă studii, Cărți, manuscrise, biblioteci conține și texte descoperite de Mircea Popa și editate aici pentru prima oară
Transilvania e o bibliotecă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5873_a_7198]
-
dicton antic, au soarta lor, iar această soartă implică în primul rând circulația. În bibliotecile din Ardeal (și chiar din Ungaria) pe care le investighează Mircea Popa există carte românească din toate provinciile. Mai mult decât atât, începând cu Școala Ardeleană, cărturarii de peste munți și-au edificat discursul cultural privind cu obstinație dincoace, înspre București și Iași, într-un demers integrator conform cu valorile europene în care credeau. Criticul cercetează acest circuit al relațiilor și influențelor, contribuțiile sale în unele chestiuni - cum
Transilvania e o bibliotecă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5873_a_7198]
-
până în 1918 (pp. 5-32). Apoi, coborând în timp, Aspecte ale cenzurii de carte în Transilvania până în 1848 (pp. 303-326) ne oferă noi date, precum și un util tablou al fenomenului, dintr-o epocă în care demersurile pentru afirmarea culturală a românilor ardeleni se aflau la apogeu, iar cartea era instrumentul principal al acestei afirmări. Observațiile și dovezile documentare aduse de Mircea Popa confirmă atât complexitatea acestei deziderale istorii a cenzurii în România, cât și necesitatea - chiar urgența, aș zice - scrierii ei. Școala
Transilvania e o bibliotecă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5873_a_7198]
-
se aflau la apogeu, iar cartea era instrumentul principal al acestei afirmări. Observațiile și dovezile documentare aduse de Mircea Popa confirmă atât complexitatea acestei deziderale istorii a cenzurii în România, cât și necesitatea - chiar urgența, aș zice - scrierii ei. Școala Ardeleană, afirmam în preambul, se află și ea în atenția istoricului literar. Care nu străbate teritoriile deja cartografiate de alți cercetători, ci caută (și găsește) aspecte inedite ale acestui curent cultural amplu, cu atâtea reverberații în toate domeniile teoretice și practice
Transilvania e o bibliotecă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5873_a_7198]
-
românesc. Este vorba despre absența manifestărilor anticlericale, în contrapunct cu masiva implicare a bisericii în opera de „luminare”. Cerându-le preoților și mirenilor români să sprijine războiul Vienei împotriva Franței lui Napoleon, episcopul confirma, fără să știe, fixarea activității Școlii Ardelene - din care ierarhul făcea parte - pe coordonatele iosefinismului, iar nu pe cele ale iluminismului de tip francez. Așadar, luminism, cum spune profesorul Paul Cornea în Aproapele și departele, nu iluminism pur și simplu... Dacă volumele de studii istoricoliterare pot avea
Transilvania e o bibliotecă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5873_a_7198]
-
fusese un român suspect în Ardeal (suspect pentru administrația austro-ungară din anii 1908-1910), să fi simțit oare Rebreanu că la București (prima dată în anii 1909- 1910, a doua oară în anii războiului și ai ocupației, 1916-1918) a devenit un ardelean suspect, care nu și-a dovedit suficient loialitatea față de țară (România, noua lui patrie) și că nu și-a câștigat legitimitatea de român? Dar, mai clar și mai concret, despre ce e vorba? O explorare biografică, oricât de sumară, e
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
În Lexiconul de la Buda (1825), cele mai multe sensuri și expresii sunt grupate la termenul mâță, dar este înregistrat și pisică. De altfel, în 1940, Sextil Pușcariu descria, în Limba română, repartiția regională a celor doi termeni: „În Muntenia și în sudestul ardelean se zice pisică; în restul României se zice mâță. După cum un român (neinfluențat prea tare de limba literară) întrebuințează una sau alte din aceste două vorbe, îi poți cunoaște locul de origine” (1976, p. 209). În dicționarul turc-englez/englezturc Redhouse
Despre pisică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5874_a_7199]
-
studii care așteaptă încă o reeditare critică. A fost un expert incontestabil în chestiuni cum ar fi: biserica românească din Ardeal în perioada Reformei, relațiile interconfesionale în Transilvania, ierarhia bisericească românească din Ardeal, iluminismul și renașterea conștiinței naționale a românilor ardeleni, și, totodată, o minte politică și diplomatică de prim rang. Din păcate, deși citate, mai mult sau mai puțin subversiv, de unii istorici, în special după mini-dezghețul ceaușist, studiile și sintezele sale nu au reintrat pe deplin în circuitul firesc
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
Nicolae Manolescu Joi 17 martie, a încetat din viață profesorul Romul Munteanu. Ar fi împlinit, doar o zi mai târziu, 85 de ani. Asistent al lui D. Popovici la Cluj, a început, după modelul acestuia, cu lucrări consacrate Școlii Ardelene și Epocii Luminilor, într-un spirit comparatist care va rămâne caracteristica operei sale critice până la sfârșit. Două lucruri sunt de observat în legătură cu această operă, întinderea și varietatea cunoștințelor, pe de o parte, aspectul cultural al criticii, pe de alta, interesată
Profesorul Romul Munteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5675_a_7000]
-
își hărăzise fiul muncii cârnpului . Strâns legat de substantivul grecesc „georgós”, „Gheorghe” are sensul de „țăran, agricultor, lucrător al pământului.” Sub înrâurirea modelelor apusene, în veacul al XIX-lea, „Gheorghe” s-a transbordat în „Giorgiu” , după latinescul „Giorgius”. Datori Școlii Ardelene, modernizarea a fost mai accentuată în Transilvania, unde „badea Gheorghe Coșbuc” își scria prenumele cu majuscula „G.” Tânărului Călinescu nu i-a plăcut prenumele ales de mamă. Nici părinților adoptivi. În familie era chemat „Georgică”. În scrisorile expediate lui Nicu
Strigăt în pustiu by Ion Bălu () [Corola-journal/Journalistic/5692_a_7017]
-
și cine nu-i impresionat să părăsească sala! Sigur că tu vezi în textul meu lucruri pe care nu le-am prevăzut, și lucruri pe care nu le-am intenționat — asta-i esența dialogului intelectual. Îți apreciez analiza chiar ca ardelean posomorât ce sunt! Sunt, de asemenea, de acord că disputa despre care din moderniști și avangardiști sunt mai boemi decât alții e sterilă. Înainte de a deveni vicii și boli, drogurile și nevrozele le-au servit tuturor ca instrumente de cercetare
Poezia și țarcul estetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5693_a_7018]
-
Ion Buzași 150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) 100 de ani de la Serbările Semicentenarului Astrei la Blaj (1911) Cărturarii ardeleni de odinioară aveau o adevărată vocație epistolară. Pentru ei corespondența era, ca și pentru pașoptiști, un gen literar - epistola literară -, dar și un document de istorie și istorie literară. Unul dintre aceștia, mai apropiat de noi a fost Ionel Pop
Aniversări by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5599_a_6924]
-
abordat din perspective diferte operele acestora. Juriul sesiunii studenților, la Secțiunea Eugen Negrici, a fost format din: Crina Bud, Vasile Spiridon, Rodica Ilie, Ruxandra Ivăncescu, Loredana Opăriuc, Cătălin Ghiță, Andrei Terian, Marius Miheț, iar la Secțiunea Cornel Ungureanu, din: Gheorghe Ardelean, Adrian Lăcătuș, Daniela Petroșel, Dumitru Mircea-Buda, Ion Simuț, Rodica Ilie. Deși programul Colocviului a fost foarte încărcat, trebuie remarcat faptul că orarul a fost respectat cu strictețe, fapt care se datorează lui Andrei Bodiu, decanul Facultății de Litere din Brașov
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]