3,252 matches
-
importante variații laterale, mai evidente pe direcția vest-est (Petru Șt., 1989). Astfel, în dealurile înalte din vest volhinianul este reprezentat de marne cu intercalații subțiri nisipoase, nisipuri argiloase, gresii și calcare oolitice, iar pe dealurile estice din Culmea Holmului, predomină argilele și marneleNumeroase profile naturale deschise în Dealul Holm, Dealul Tudora, Dealul Sângeap, Dealul Basaraba etc., oferă posibilitatea colectării de fosile din genurile Mactra, Cardium, Tapes -Pirenella. Basarabianul este reprezentat prin “Nisipurile de BahluiSirețel”,“Oolitul de Hârlău”,“Nisipurile de Sticlăria Sângeap
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de 3-4 m, cu intercalații de calcare oolitice însumând 12 m și formând platourile structurale din zona cercetată . Depozitele cuaternare acoperă suprafețe însemnate și apar sub formă de terase ale Bahluiului sau ca formațiuni aluvionare holocene (constituite din nisipuri, prundișuri, argile și luturi). Ele sunt completate de cuverturi locale de luturi eluviale, situate pe interfluvii și suprafețe slab înclinate, chiar deluviale și proluvio-coluviale. Concomitent cu adâncimea văilor, îndeosebi în cuaternar, condiționat de energia mare a versanților, de deschiderea la zi a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
al râului Bahlui în amonte de Cotnari este ilustrat, înainte de toate, de orientarea și înclinarea generală pe direcția NNV-SSE a culmilor și văii Bahluiului, de prezența platourilor structurale și cuestelor. Aceasta depinde desigur și de natura rocilor, în general moi, argilo nisipoase dar și cu sectoare ce dispun de intercalații mai rezistente la eroziune (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). 3.1.1. Platourile structurale Prezența la suprafață sau în apropiere de suprafață a depozitelor de roci mai dure, a dus la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Larga dezvoltare a degradărilor de teren din această regiune se datorește atât condițiilor naturale favorabile, cât și utilizării neraționale a terenurilor. Alcătuirea petrografică dominată de faciesul argilo-marnos cu intercalații nisipoase, uneori chiar cu gresii și calcare oolitice, ca și plasticitatea argilelor și marnelor umede, constituie una din condițiile principale ale degradărilor și în special ale alunecărilor de teren . Astfel, cele mai numeroase alternații de strate argiloase, marnoase, nisipoase se întâlnesc pe versanții estici ai Dealului Mare-Hârlău în punctele Pârcovaci, Cetățuia, Zagavia
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
forme de manifestare sunt: eroziunea areolară, liniară, surpările, și cu un procent mare, alunecările de teren. Eroziunea areolară este intensă pe versanți cu înclinări ce depășesc 80-100, unde solul a fost îndepărtat parțial sau complet erodat, acolo unde marnele și argilele apar la zi. Așa este cazul în numeroase puncte de pe versanții Dealului Țiglaele lui Baltă-Cotnari, Dealului Dumbrava, Dealul lui Vodă sau pe flancul nordic al Dealului Morii, Dealul . Apariția la zi a argilelor și marnelor sarmatice atrage formarea numeroaselor sărături
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sau complet erodat, acolo unde marnele și argilele apar la zi. Așa este cazul în numeroase puncte de pe versanții Dealului Țiglaele lui Baltă-Cotnari, Dealului Dumbrava, Dealul lui Vodă sau pe flancul nordic al Dealului Morii, Dealul . Apariția la zi a argilelor și marnelor sarmatice atrage formarea numeroaselor sărături care se pun în evidență, în special în perioadele secetoase, sub forma unor pete albicioase. Astfel, în urma spălării formațiunilor marnoase de către apele de șiroire din versantul estic al Dealului Mare (zona Cotnari-Ceplenița) sărurile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Din acest punct de vedere deosebim: Alunecările monticulare au o răspândire relativ largă, dezvoltându-se în condițiile versanților care au în structură depozite cu luturi, nisipuri, prundișuri, cât și marne sarmatice. Deluviul de alunecare, constituit dintr-un amestec de luturi, argile, marne și nisipuri, are o grosime de peste 5 m, prezintă o suprafață cu fragmentare sub formă de monticuli mai proeminenți sau mai teșiți, cu înălțimi de 0,5 m până la 8 m și mici depresiuni în care apa băltește. Pe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu aspect de movile, monticuli, țiglăi, întâlnim pe versanții Dealului Țiglaele lui Baltă, Dealul Furcilor Cotnari, Dealul lui Vodă, pe versanții văii Broscăria-Ceplenița etc. Alunecările în trepte - se produc în condițiile unor versanți cu denivelări accentuate, formați din alternanțe de argile, nisipuri, uneori cu gresii și calcare, cu bogate strate acvifere subterane.De obicei, ele prezintă o cornișă liniară, de la baza căreia începe o succesiune de trepte de dimensiuni variabile. Grosimea deluviilor depășește uneori 10-12 m și în majoritatea cazurilor sunt
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cazul cu satele Poiana Mărului, Scobinți, Zagavia. Alunecările sub formă de valuri - pot proveni din alunecările în trepte, după o etapă mai îndelungată de evoluție, dar și în alte condiții. Se dezvoltă pe versanții formați din alternanțe de roci plastice:argile, marne, separate de orizonturi nisipoase, cu strate de prundișuri și uneori cu strate acvifere etajate. Valurile de alunecare sunt uneori paralele, cu o energie de relief de 2-4 m. Se întâlnesc pe versantul stâng al pârâului Buhalnița, în dreptul localității cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Buhalnița, în dreptul localității cu același nume, pe Dealul Cătălina, în zona satelor Zagavia, Pârcovaci, Deleni. Alunecările mixte-complexe - se caracterizează printr-un amestec de monticuli, trepte, valuri și se dezvoltă de obicei pe versanți cu energie mare, cu alcătuire litologică variată - argile, marne, nisipuri, prundișuri, lentile de gresii, acoperite de o cuvertură groasă de luturi loessoide. Se întâlnesc pe flancurile unor văi secundare afluente Bahluiului, amonte de Cotnari, sau chiar în unele porțiuni ale ramei înalte din vest, precum în Dealul Basaraba
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
frământate precum și pe suprafețele de desprindere a alunecărilor, dezvoltate preponderent pe roci moi; culturi de sălcioară în zone cu exces de umiditate; culturi de cătină albă, pe terenurile cu frământare puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilo Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina albă (pe taluze), iar pe fundul tal negru și salcie. Pentru suprafețe cu alunecări de teren întinse sunt indicate înierbările, realizate prin însămânțări (cu genul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
prezintă numeroase meandre albia minoră este destul de adâncită, ajungând până la 8 10 m, în zona de debușare a râului Buhalnița și la Cotnari (această situație împiedică uneori revărsările). În albia minoră a râului Bahlui s-a dezvoltat pe marnele și argilele bazale nivelul suport al apelor subterane de la baza șesului, vizibil când râul are o scurgere scăzută (V. Băcăuanu, 1968). În lungul malurilor albiei minore a râului Bahlui, se produc intense procese de surpări. Ele sunt condiționate de existența unor strate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
prezența apelor subterane de la baza aluviunilor șesului care ies sub formă de izvoare, subminând baza malurilor. Panta albiei minore este în jur de 2,6 m la 1 km (2,6%), cu trepte în albie și cu marmite săpate în argilele și marnele sarmatice. Albia majoră (șesul) În cursul său superior, acolo unde străbate unitatea înaltă a Dealului Mare și a Culmii Holmului, albia majoră a râului Bahlui lipsește sau este redusă la câteva mici suprafețe, situate de o parte și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Bahlui pârâul Buhalnița veche, captat). Depozitele aluviale din bază prezintă un orizont de 3-5 m, mai nisipos, conținând frecvent lentile de nisipuri grosiere și pietrișuri, peste care se află un orizont de 5-6 m grosime, cu aluviuni mult mai fine, argilo nisipoase și chiar argiloase, de vârstă holocenă (C. Martiniuc, 1956). Terasele de versant T1-Terasa de 10-20 m altitudine relativă este cea mai tânără, exceptând terasele de luncă de 3-5 m și 6-10 m. Aceasta apare fragmentar de la sudul localității Pârcovaci
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de metri). Ea se întâlnește în partea sudică a Dealului Morii, Dealului Baban, Dealului lui Baltă, Dealul Bălășoaia. De asemenea, se întâlnește fragmentar la vest de Hârlău, în zona satului Zlodica și Cotnari. În structura sa se remarcă un soclu argilo marnos și un complex aluvionar suprapus format din nisipuri cu structură încrucișată și lentile de prundișuri peste care apar luturi loessoide aluvio-coluviale. Nisipurile, prundișurile și luturile terasei de 20-30 m a Bahluiului sunt exploatate în multe puncte (Humăria, Bădeni, Bahlui-Armanu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
aparțineau văii Buhalnița, înainte de a fi captată.Pe cursul inferior al văii Broscăria, la est de Ceplenița, se dezvoltă câteva porțiuni de terasă cu altitudini relative de 15-20 m și 4060 m, alcătuite din nisipuri și prundișuri în alternanță cu argile. În concluzie, ținând seama de repartiția geografică, de numărul și vârsta teraselor din această zonă, putem afirma că atât valea principală cât și văile afluenților mai importanți, existau încă deal sfârșitul pliocenului și începutul cuaternarului (C. Martiniuc, 1965; V. Băcăuanu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fi rostogolite prea mult. Toți pintenii din zona localităților Hârlău, Deleni, Cotnari, Scobinți, ce coboară din rama înaltă, spre est și sud-est, au aspectul unor mici “doaburi” (V. Băcăuanu, 1968), acoperite cu depozite deluviale, în constituția cărora intră prundișuri, nisipuri, argile, fragmente de gresii și microconglomerate. Acestea au fost aduse aici prin agenții de transport în masă sau de către torenții din partea superioară a abruptului ori chiar din interiorul Dealului Mare sau din Culmea Holmului. Soclul unor asemenea pinteni (Dealul Velnița, Lăgăria
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Acestea au fost aduse aici prin agenții de transport în masă sau de către torenții din partea superioară a abruptului ori chiar din interiorul Dealului Mare sau din Culmea Holmului. Soclul unor asemenea pinteni (Dealul Velnița, Lăgăria, Zagavia, Mohoreni) este format din argile și marne sarmatice, cu intercalații de gresii și microconglomerate, exploatate în cariere de locuitorii din satele apropiate (P. Stefan, 1989). Spre sud, la nivelul acestor orizonturi de prundișuri, apar terasele superioare ale Bahluiului care conțin unele elemente mari, ca în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
1.2.1. Unitatea hidrogeologică a dealurilor și platourilor înalte din zona Dealul Mare Hârlău și Culmea Holmului, include ape acumulate în fisurile și golurile rocilor calcaroase și grezoase și în intercalațiile de nisipuri oolitice, suportul impermeabil îl formează frecvent argilele și marnele. La contactul dintre rocile acvifere și suportul impermeabil, pe versanții laterali, apar linii de izvoare, ca în lungul abruptului estic al Dealului Mare-Hârlău, din care se alimentează cu apă localitățile Cotnari, Zlodica, Buhalnița, Scobinți, Zagavia, Fetești și a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
au debite apreciate până la 5 l/s, constituind obârșia numeroșilor afluenți ai râului Bahlui (V. Băcăuanu, 1980). Unitatea hidrogeologică a versanților Versanții dealurilor și platourilor structurale sunt acoperiți de materiale provenite din alunecări, rostogoliri, surpări, formate dintr-un amestec de argile, pietrișuri și nisipuri. În aceste formațiuni, apa din precipitații se infiltrează destul de ușor, formând pe suportul argilo-marnos un strat acvifer propriu. Apa din aceste strate este în general potabilă, debitul este relativ bogat și constituie principala sursă de apă a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
conținând hidrogen sulfurat, sulfură de fier, clorură de sodiu și se poate folosi în scopuri curative. La capătul de nord al satului Pârcovaci, se găsesc cinci izvoare cu apă minerală, cantonate în intercalațiile nisipoase de vârstă basarabiană, care apar între argilele și nisipurile de Băiceni. Apa minerală de la Pârcovaci, clasificată ca apă bicarbonată, sulfatată, sodico-calcică, este indicată în afecțiuni gastro-intestinale și urinare. Deși sursa hidrotermală Pârcovaci este cunoscută de mult timp, abia după 1975 s-au făcut primele lucrări de amenajare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
stânga (Nicolina-Hârlău, Bădeni, Broscăria). Panta longitudinală este redusă, sub 0,5°, având numeroase zone meandrate (M. Pantazică, 1958). Compoziția șesului, predominant nisipoasă, permite înmagazinarea unei cantități mari de apă. În albia minoră a Bahluiului s-a dezvoltat, pe marnele și argilele bazale, nivelulsuport al apelor subterane, de la baza șesului, vizibil când râul are o scurgere scăzută. Albia minoră este puternic adâncită, ajungând până la 10 m în zona de debușare a pârâului Buhalnița (În dreptul localității Ceplenița), împiedicând revărsarea Bahluiului. Afluenții Bahluiului, până la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
acestor râuri (pâraie) nu sunt mineralizate. (Amenajamentului Silvic Hârlău, în 1995). 2.CLASE, TIPURI ȘI SUBTIPURI DE SOLURI 2.1. Argiluvisolurile (soluri cu orizontul Ao, ocric, au culori mai deschise, grosimi de 20 25 cm și cu orizontul Bt cu argilă iluvială) ocupă cea mai mare suprafață din bazinul Bahluiului în amonte de Cotnari (66%). Aceste soluri au fost identificate în zona colinară, la altitudini variabile, existând totuși o succesiune altitudinală corelată cu nivelul precipitațiilor atmosferice și gradul de debazificare și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cea mai mare suprafață din bazinul Bahluiului în amonte de Cotnari (66%). Aceste soluri au fost identificate în zona colinară, la altitudini variabile, existând totuși o succesiune altitudinală corelată cu nivelul precipitațiilor atmosferice și gradul de debazificare și migrare a argilei. Răspândirea lor este zonală, în condiții de relief, rocă și vegetație, după cum urmează: Brune argiloiluviale tipice (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bt-C). Acest tip de sol a fost identificat în zona colinară, predominant la altitudini de 250-350 m, pe versanți moderat înclinați
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
vegetație, după cum urmează: Brune argiloiluviale tipice (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bt-C). Acest tip de sol a fost identificat în zona colinară, predominant la altitudini de 250-350 m, pe versanți moderat înclinați (slab la repede), cu expoziții intermediare, pe amestecuri de gresii, argile și nisipuri, sub păduri de șleau. Solurile sunt morfologic profunde, textura, de la nisipolutoasă la luto-prăfoasă, conținutul de argilă variază între 17,1% și 29,4% și luto-argilos la lutos, unde procentul de argilă ajunge la 44,7%. După gradul de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]