2,025 matches
-
parohiale”, segmentată etnic, a Transilvaniei. Fie ca o abordare mai corectă și mai luminată să redea, cândva, o perspectivă plurală asupra subiectului! 1. Contextul teoretic Lăsând deocamdată la o parte problema surselor și a faptelor pe care Îmi voi Întemeia argumentația, miza teoretică a articolului de față constă În surprinderea rolului pe care l-a jucat naționalismul În această perioadă, ca factor de mobilizare politică a populației. Majoritatea cercetătorilor anglo-saxoni care au abordat acest fenomen, de la Hans Kohn la Peter F.
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
deoarece oricum erau siliți să muncească În zilele respective, dar numai pe seama altora. Chiar dacă, fără Îndoială, nobilii, arendașii sau chiar preoții Îi obligau adeseori pe dijmașii lor să muncească În zilele respective (În fond, În acord cu legile țării), totuși argumentația lui Maior XE "Maior" este vădit tendențioasă și exagerată. Țăranii români nu puteau fi de conivență cu autoritățile imperiale - În această chestiune care privea opțiunile lor culturale cele mai intime - decât prin artificiul partizan al retoricii lui Maior. Pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
chiar și duminica sau de interdicția formulată de vlădica Dositei, la 1627, care menționa explicit că În zilele de sărbătoare este oprit atât lucrul pentru sine, cât și În clacă (ceea ce arată că abaterile se puteau manifesta În ambele sensuri). Argumentația lui Maior XE "Maior" viza Însă un obiectiv mult mai important, În contextul construcției identitare românești. Era vorba de contracararea unuia dintre stereotipurile cele mai influente relative la români, potrivit căruia lenea și delăsarea ar constitui o caracteristică „națională” a
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
timpului asupra realității investigate. Doar ele sunt În măsură să Însuflețească această „realitate” și să o transforme În Istorie, adică În acea „povestire a unor fapte adevărate”, din definiția dată cândva respectivei arte de către marii ei teoreticieni, Aristotel sau Voltaire. Argumentația de mai sus justifică, sper, necesitatea unei istorii a imaginilor mentale și a reprezentărilor ideologice cărora le-a dat naștere zbuciumata istorie comună a românilor și a maghiarilor din Transilvania. Din această perspectivă, Transilvania poate fi studiată și În calitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
stereotipii prin intermediul cărora vecinii erau identificați, etichetați și clasificați. Dar abia formarea unei națiuni moderne, atât În cazul românilor, cât și al maghiarilor, va conferi vechilor imagini tradiționale adevărata lor forță și semnificație, materializată prin acțiuni politice și legitimată prin argumentații ideologice de tipul celor care s-au afirmat În ultimele două secole. Dacă vrem să analizăm percepțiile reciproce ale românilor și maghiarilor de la Începutul mileniului al III-lea, nu trebuie să coborâm până În adâncurile trecutului medieval, chiar dacă imaginile respective fac
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ideea toleranței, fundamentală pentru ideologia politică iluministă, moștenită din perioada reformelor iosefine și influentă Încă În Monarhia Habsburgică. Deși polemizează cu un autor străin, cărturarul român nu neagă această reprezentare; dimpotrivă, și-o asumă și se bazează pe ea În argumentația pe care o construiește, sugerând faptul că adversarul său nu respectă tocmai respectiva tradiție tolerantă, specifică Ungariei. Se poate afirma că Maior este influențat În aceste afirmații de șederea sa la Buda XE "Buda" , În calitate de cenzor al tipăriturilor românești editate
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
interni (din rândul cărora nu lipsește boierimea autohtonă). Ambii istorici invocă, pe lângă responsabilitatea „dușmanilor”, și „vina” proprie a românilor, datorată faptului că nu au acționat cu destulă hotărâre În trecut, pentru a ieși din situația lor nefericită. Prin toată această argumentație, Papiu XE "Papiu" dorește să justifice acțiunile din prezent ale românilor, inclusiv cele violente, săvârșite În cursul revoluției. Violența, crede el, se explică și se justifică prin această asuprire Îndelungată. De asemenea, istoricul ține să Îi disculpe pe români de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
gândirea nobilimii liberale maghiare, care postula o idee asemănătoare, diferită doar prin mijloacele ei de realizare: ameliorarea prioritară a condițiilor social-economice ale țărănimii, cu prețul renunțării la rezistența națională și chiar al Însușirii limbii maghiare. E adevărat Însă că și argumentația lui Bariț XE "Bariț" În această problemă suferă unele oscilații. După ce, la Început, pusese accentul pe oprimarea națională, el revine pe parcurs asupra acestor considerații, apropiindu-se În cele din urmă de concluziile lui Engels XE "Engels" , În formulări neașteptat
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
când scrie că româncele din comitatul Sătmarului „au forme rotunde și o frumusețe deosebită” (Szirmay Antal, Szathmár vármegye..., vol. I, p. 10). György László XE "László" , op. cit. Ibidem, pp. 71-73. Ibidem, pp. 73-74. Pertinența „caracteristicilor naționale” este susținută cu o argumentație identică (experiența nemijlocită este cea care le confirmă, iar respingerea lor echivalează cu refuzul realității) de către ziaristul american contemporan Robert Kaplan - autorul unor relatări de călătorie de mare succes, prin același Orient bântuit de fantomele etnicităților demonizate. Vezi Robert D.
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vechimei a romano-moldo-vlahilor, având, după toate indiciile, variante în latină și română. Istoricii, care i-au găsit și scăderi, consideră totuși Hronicul... prima noastră istorie modernă, scrisă cu metodă, de la prolegomenă și până la ultima din cele zece „cărți”. E o argumentație întemeiată pe un număr impresionant de surse greco-latine. În partea a doua a titlului, autorul precizează că a făcut el însuși traducerea textului princeps din latină în română, în anul 1717, fiind de drept „voievodul și de moșie domn al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
pentru că altfel nu poate ajunge la capătul acestuia, îndumnezeirea. Frumusețea gândirii și trăirii Sfinților Părinți seduce sufletul oricărui cititor însetat de creștere spirituală în iubire, de formare intelectuală în adevăr și de rodire practică în fapte bune. Raționalitatea duhovnicească, puternica argumentație însoțită de forța iubirii smerite și jertfelnice a Sfinților Părinți, și realismul lor invită la o profundă meditație chiar și pe cei ce își ignoră propria mântuire. Așadar, putem susține cu deosebită convingere că valoarea Sfinților Părinți este cu adevărat
Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
din rondurile sale de noapte (reper temporal este anul 1984) pe străzile Bucureștiului - "pe la Urgență"21 -, pe un viscol puternic, Babis îl întâlnește pe Negotei, care îi va fi tovarăș în dezbaterea unor idei - într-o noapte e vremea unei argumentații despre bogăție ce ar trebui să vină din limitarea nevoilor 22 -, dar și în incursiuni în istoriile familiilor lor, prilej cu care Babis află că domnul Negotei este fratele lui Leo, inamicul celuilalt Babis, unchiul său. În bucătăria ai cărei
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
discursuri contemporane fac apel la mit, la necesitatea unui nou mit sau a unei noi conștiințe mitice ori chiar la reactivarea unor mituri străvechi. Aceste discursuri nu folosesc întotdeauna termenul de "mit" și nici nu construiesc de fiecare dată o argumentație explicită și precisă în favoarea funcției mitice. Dar există în "spiritul vremii" o cerere și o așteptare surdă a ceva asemenea unei reprezentări, figurări și chiar încarnări ale ființei sau ale destinului comunității (acest nume însuși pare să trezească deja o
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
permanențe, pe continuități și scheme largi, iar pe de cealaltă parte, celor istorice, care insistă asupra importanței contextului, a detaliului, pentru care relevante sunt procesele și transformările. Miza întregului demers a constituit-o trasarea fundalului pe care să se deruleze argumentația ipotezei că banda desenată, ca fenomen al culturii de masă, întreține cu mitul relații privilegiate, într-o simbioză culturală eficientă și fascinantă. Lucrarea are în substrat teoria lui Arthur Asa Berger, conform căreia cultura se comportă ca o ceapă, cu
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
toate titlurile pe care le-am găsit ca având o legătură cu și măcar o minimă interpretare legată de evenimentele din decembrie 1989. M-au interesat în special studiile ample și minuțioase și cărțile care ofereau o demonstrație și o argumentație (fie ea și emoțională!) a interpretării momentului decembrie 1989, și mai puțin referințele publicistice care, de altfel, au existat din abundență imediat după consumarea revoluției (cu toate acestea, în câteva cazuri, pe care le-am considerat emblematice, am utilizat și
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
înfrânt și le-a dejucat. Forța dominantă a acestei revoluții a fost internă, respectiv „muncitorimea română” (autorul insistă pe această formulă, pe care o exaltă), care, ieșind masiv în stradă, a dejucat orice posibil scenariu al complotiștilor, fiindcă (și urmează argumentația bizară) „a dat unei lovituri de stat amploarea și dimensiunile unei revoluții autentice” (p. 211). Cu alte cuvinte, revoluția a confiscat complotul (extern, intern) și nu invers! Revoluția este cea care a preluat lovitura de stat și nu invers! Pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Lucrarea lui Raiha este tendențioasă, chiar dacă are unele puncte interesante în sprijinul tezei sale. Autorul acordă însă prea puțină importanță rolului Securității, mizând excesiv pe cartea complotului kaghebist. * Toader Ștețco (Moartea președintelui dictator, 1995) nu are o demonstrație și nici argumentație, dar susține că în decembrie 1989, în România, a avut loc o invazie de spioni străini din URSS, SUA, Ungaria și Israel (p. 53). Ștețco vorbește despre existența unui plan „M”, care urmărea distrugerea dictaturii ceaușiste, angrenând experți în acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
la limită și aproape în mod forțat), în 2001, cei doi publică o altă carte (Revoluția română din decembrie 1989 retrăită prin documente și mărturii), în care, de data aceasta, sugerează și susțin doar teoria complotului extern - nu printr-o argumentație personală, de sine stătătoare, ci adunând diferite documente oficiale de pe parcursul anului 1989, documente care au circulat de la ambasadele României către Ministerul Afacerilor Externe sau care au constituit informări, note și rapoarte ale Departamentului Securității Statului. Aceste documente indică preocuparea
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acceptat (sau s-a negociat) formula unei demonizări generale. Dar, după ce a plătit acest preț, Securitatea a fost vivificată prin crearea Serviciului Român de Informații. * Există și alte lucrări, mai puțin importante, care mizează pe ideea unei conspirații interne - dar argumentația lor este expediată și, în unele cazuri, autorii respectivi citează martori care doresc să-și păstreze anonimatul. Voi aminti aici un singur titlu, Decembrie ’89. Revoluție sau lovitură de palat. Analize, comentarii și concluzii privind spectrul politic din România în
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
catalizat intervenția unor forțe străine în România (p. 48). Întrucât militarii ripostează la atacurile lansate asupra lor de provocatori, populației îi este indusă ideea de măcel, război civil, masacru, genocid, pentru culpabilizarea Armatei în ochii opiniei publice (p. 51). Deși argumentația celor doi autori se orientează în mod evident spre teoria conspirației externe, Sava și Monac afirmă totuși că, în ciuda diversiunilor care au existat, indicând pericolul unei invazii externe, a fost și o revoltă populară autentică, „provocată, încurajată, stimulată, dar apărută
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în sens clasic” (și că termenul „teroriști” trebuie înțeles mai degrabă metaforic), fără să avanseze o identitate a celor pe care îi numește „ucigași de meserie”. În continuare, reiau cele zece opinii asupra identității teroriștilor, întrucât unele dintre ele au argumentații speciale. 1. Datele oficiale indică arestarea multor persoane suspectate de terorism, o parte, probabil, în mod hazardat și aleatoriu: 1.425 de persoane, dintre care 820 de militari, 580 de civili, iar 25 erau cetățeni străini. Susținătorii teoriei potrivit căreia
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
șeful direct al tuturor soldaților și ofițerilor este comandantul unității militare de care aparțin aceștia - el este cel care dă ordinul de luptă, dacă se deschide focul sau nu; iar în cazul unităților militare clujene s-a ordonat deschiderea focului. Argumentația lui Cocan este aceea că, în decembrie 1989, militarii erau dezinformați cu privire la situația din țară, ei fiind intoxicați cu vești de tipul unei virtuale invadări a Ardealului de către spioni meniți să destabilizeze; drept care, primind, în acest context, ordin să tragă
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
enunțate sînt: dimensiunea enunțiativă [B] care asumă un conținut referențial [A] și îi dă o anumită potențialitate argumentativă [ORarg] care îi conferă o forță sau valoare ilocuționară [F] mai mult sau mai puțin identificabilă. Modalizarea enunțiativă, lucrată în profunzime de argumentație, explică diversitatea extremă a realizării acestei valori ilocuționare a enunțurilor. De exemplu, A felicita poate fi la fel de bine redat printr-un enunț monorem cu valoare de simplu act expresiv: Bravo!, sau printr-un enunț performativ mai formal, fie sub forma
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
premisă majoră de tipul: Ziarul cel mai citit [A] este cel mai bun ziar [B]; să admită apoi o premisă minoră corespunzătoare presupoziției din T44: Or TG [C] este ziarul cel mai citit [A]. Ajungem astfel la concluzia vizată de argumentație DECI TG [C] este cel mai bun ziar [B]. Acesta este răspunsul la întrebarea subiacentă la aserțiunea: Atunci de ce, dacă nu întîmplător? Pentru că TG este cel mai bun ziar. Desigur, genul acesta de explicație fondat pe ceea ce nu este spus
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care se întinde de la q la q', și organizatorul temporal PE URMĂ, a cărui funcție este mai mult aditivă decît argumentativă. Utilizările și frecvența conectorilor variază în funcție de genurile discursului. Textele juridice, de exemplu, integrează foarte puțini conectori, comparativ cu genurile argumentației (Sabatini 1990). Funcționarea morfemelor de conectare variază și în funcție de tipurile de punere în text: Într-un text narativ, în care succesiunea cronologică este relativ simplă, succesiunea enunțurilor este adesea suficientă pentru a figura desfășurarea cronologică, fără să fie necesară utilizarea
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]