1,444 matches
-
Funcția lor fundamentală este de a marca o conexiune între două unități semantice pentru a crea o structură. Ceea ce îi diferențiază este faptul că ei adaugă sau nu la această funcție de conectare indicația de asumare enunțiativă și/sau de orientare argumentativă. Aceste morfeme care contribuie la liniarizarea discursului controlează o porțiune mai lungă sau mai scurtă de text, fenomen care a primit denumirea de incidență: incidență la stînga și/sau incidență la dreapta. Conectorii argumentativi cumulează funcțiile de segmentare, de asumare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la liniarizarea discursului controlează o porțiune mai lungă sau mai scurtă de text, fenomen care a primit denumirea de incidență: incidență la stînga și/sau incidență la dreapta. Conectorii argumentativi cumulează funcțiile de segmentare, de asumare enunțiativă și de orientare argumentativă a enunțurilor. Ei declanșează o recaracterizare a unui conținut prepozițional fie ca argument, fie ca o concluzie, fie ca motivație pentru a fundamenta sau de a întări o inferență, fie ca un contra-argument. În această categorie intră atît conectorii argumentativi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
argumentativi (mărci ale concluziei): deci, atunci, în consecință etc.; c) conectori contra-argumentativi (mărci ale unui argument tare): dar, totuși, însă, cu toate acestea etc.; d) conectori contra-argumentativi (mărci ale unui argument slab): desigur, în pofida, cu toate că etc. Conform altor opinii, interpretarea "argumentativă" a conectorilor constituind subclasa conectorilor argumentativi este produsul (mai mult sau mai puțin unitar) a trei grile de evaluare, evidențiate de implicarea logică, de relația cauză-efect și de legătura argument-concluzie: conectorii logici pot fi interpretați prin raportare la condițiile de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a temei, care au rolul de a sublinia trecerea de la un obiect de discurs la altul (cît despre, în ceea ce privește). Acești organizatori joacă un rol important în sublinierea unui plan de text și a structurii unei argumentări, dar propria lor valoare argumentativă nu intră în discuție. Ei doar ordonează părțile unui text dat; e) mărcile de ilustrare și de exemplificare (de exemplu, în special, mai ales, ca, printre altele, și astfel) care au funcția de a introduce exemple care să asigure enunțului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și în funcție de tipurile de text. Textele descriptive conțin mai puțini conectori argumentativi atunci cînd trimit la un univers preconstruit decît atunci cînd construiesc o reprezentare nouă sau insolită. În acest caz, ele conțin aproximativ tot atîția conectori cît și textele argumentative și explicative. În schimb, în toate cazurile, descrierile conțin în general mulți organizatori textuali și frecvente mărci de reformulare în încheierea unei secvențe. V. conector argumentativ. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ADAM 2005. GM CONECTOR ARGUMENTATIV. Tradiția anglo-saxonă are în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau insolită. În acest caz, ele conțin aproximativ tot atîția conectori cît și textele argumentative și explicative. În schimb, în toate cazurile, descrierile conțin în general mulți organizatori textuali și frecvente mărci de reformulare în încheierea unei secvențe. V. conector argumentativ. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ADAM 2005. GM CONECTOR ARGUMENTATIV. Tradiția anglo-saxonă are în uz conectori propoziționali, în timp ce tradiția continentală îi denumește operatori propoziționali, functori sau relatori. Există în limbajul de specialitate o multitudine de termeni pentru a denumi dierite
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conectori cît și textele argumentative și explicative. În schimb, în toate cazurile, descrierile conțin în general mulți organizatori textuali și frecvente mărci de reformulare în încheierea unei secvențe. V. conector argumentativ. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ADAM 2005. GM CONECTOR ARGUMENTATIV. Tradiția anglo-saxonă are în uz conectori propoziționali, în timp ce tradiția continentală îi denumește operatori propoziționali, functori sau relatori. Există în limbajul de specialitate o multitudine de termeni pentru a denumi dierite tipuri de conectori: conectori semantici și conectori pragmatici (T. van
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
tipuri de conectori: conectori semantici și conectori pragmatici (T. van Dijk); conectori argumentativi (O. Ducrot și alții); conectori discursivi (Sarah Jayne Blakemore); conectori interactivi (E. Roulet și alții); operatori (negația) și conectori ne-logici (conjuncție, disjuncție, implicare și echivalentă); operatori argumentativi; mărci de conexiune etc. Organizatorii și conectorii au în comun aceeași funcție de fragmentare a enunțurilor. "Spre deosebire de organizatori, conectorii orientează argumentativ lanțul verbal declanșînd o retratare a unui conținut propozițional (notați p și q), fie ca un argument, fie ca o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Jayne Blakemore); conectori interactivi (E. Roulet și alții); operatori (negația) și conectori ne-logici (conjuncție, disjuncție, implicare și echivalentă); operatori argumentativi; mărci de conexiune etc. Organizatorii și conectorii au în comun aceeași funcție de fragmentare a enunțurilor. "Spre deosebire de organizatori, conectorii orientează argumentativ lanțul verbal declanșînd o retratare a unui conținut propozițional (notați p și q), fie ca un argument, fie ca o concluzie, fie ca un argument însărcinat să susțină sau să întărească o inferență sau din nou un contra-argument" (J. M.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vs. argumentativitate; (3) analiza logică a conectorilor pragmatici: "teoria logistică reduce conectorii pragmatici la conectorii logici". Nu toți conectorii au același rol, deoarece ei pot la fel de bine să funcționeze în interiorul unui argument, dar și să marcheze marile etape ale circuitului argumentativ. La nivelul construcției discursive, intervin o serie de reguli și de operații care țin de domeniul sintactic. Georges Vignaux identifică la acest nivel, operații de ordine, operații logice și operații argumentative. V. argumentare, conector. VIGNAUX 1976; DJIK 1977; DUCROT 1980
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
argument, dar și să marcheze marile etape ale circuitului argumentativ. La nivelul construcției discursive, intervin o serie de reguli și de operații care țin de domeniul sintactic. Georges Vignaux identifică la acest nivel, operații de ordine, operații logice și operații argumentative. V. argumentare, conector. VIGNAUX 1976; DJIK 1977; DUCROT 1980; ROULET 1985; PERELMAN - OLBRECHT- TYTECA 1988; MOESCHLER - REBOUL 1994; BRONCKART 1996; REBOUL - MOESCHLER 1998; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ADAM 2005. AR CONFIGURAȚIE. Cu semnificația lui generală, cuvîntul configurație redă ideea de "aspect
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semnificația lui generală, cuvîntul configurație redă ideea de "aspect al unui obiect, rezultat din organizarea elementelor componente și din relațiile dintre ele", idee care, aplicată la domeniul științei limbii, permite realizarea unor denumiri sintagmatice precum configurație semantică, configurație sintactică, configurație argumentativă și altele, care au circulație în unele doctrine lingvistice din a doua jumătate a secolului al XX-lea. În teoria discursului și în a n a l i z a d i s c u r s u l u
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
afirmații sau opinii, urmînd modelul logic de trecere de la argument la concluzie. Potrivit specialiștilor, există patru modalități de a realiza contraargumentarea: 1) negarea argumentului, 2) contestarea valabilității sau certitudinii lui, 3) punerea la îndoială a completitudinii argumentației, 4) inversarea orientării argumentative. Indiferent de tipul ei, contraargumentarea realizează structuri discursive extinse la o sumă de enunțuri, structurate linear în discursul replică sau cu intercalări în discursul dialogic. V. argumentare, contraargument, replică. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO CONTRADICȚIE. Sub aspectul cel mai general, contradicția
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dar pot lipsi ambele. În planul propozițiilor (enunțurilor) categorice, contradicția este dată de faptul că nu se poate afirma și nega, în același tip și din același unghi de vedere, existența unei realități, unei trăsături, unui proces etc. În dialogul argumentativ, unde opiniile sînt diferite, această perspectivă restrînsă asupra contradicției este depășită prin cuprinderea și a aspectelor ce țin de contrarietate, încît prin contradicție se înțelege de fapt orice opoziție sau chiar orice activitate lingvistică care reprezintă o reacție de combatere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
timpul viitor și la un mod de argumentare bazat pe exemple. Cînd a fost reluată retorica, deși nu au fost neglijate ideile lui Aristotel și ale altor antici, s-au avansat alte dezvoltări teoretice, de cele mai multe ori dominate de dimensiunea argumentativă a limbii și de valoarea argumentativă a enunțurilor. În acest context, deliberarea reprezintă o dezbatere vizînd luarea unei decizii, care ține de genul retoric interactiv. Există însă deliberare (de data aceasta interioară) și atunci cînd se structurează un discurs monologic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de argumentare bazat pe exemple. Cînd a fost reluată retorica, deși nu au fost neglijate ideile lui Aristotel și ale altor antici, s-au avansat alte dezvoltări teoretice, de cele mai multe ori dominate de dimensiunea argumentativă a limbii și de valoarea argumentativă a enunțurilor. În acest context, deliberarea reprezintă o dezbatere vizînd luarea unei decizii, care ține de genul retoric interactiv. Există însă deliberare (de data aceasta interioară) și atunci cînd se structurează un discurs monologic prin care se inițiază o dezbatere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
restaurant este, în mod inseparabil, o afirmație descriptivă a unui lucru dintre obiectele lumii și un act ilocuționar de recomandare. Din caracterul indisociabil al unui conținut descriptiv și al unei propoziții enunțiative ce orientează orice enunț din punct de vedere argumentativ, decurge faptul că procedura este inseparabilă exprimării unui punct de vedere, unui scop al discursului. La nivelul organizării textuale, oricare ar fi obiectul discursului și extensiunea descrierii, se aplică un repertoriu de operații de bază care produc propoziții descriptive ce
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
trebuie să aleagă între două sau mai multe posibilități cu perspective aproximativ egale din punctul de vedere al reușitei sau importanței; în logică, se denumește un raționament ce construiește o alternativă din care trebuie aleasă o soluție. Utilizată ca strategie argumentativă, dilema este un mod de respingere a fiecăreia dintre cele două ipostaze contradictorii, constînd în a demonstra că toate măsurile (soluțiile) de apărare pe care adversarul le-ar putea adopta conduc la aceeași concluzie, care îi este defavorabilă: "Sau erați
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
determine locutorul să recepteze eficient mesajul intenționat. În cazul dialogului, în interacțiunea orală, uneori, este dificilă controlarea completă a structurii discursului. După O. Ducrot, nici în asemenea situații nu s-ar produce dezorientări discursive, ci s-ar urma o direcționare argumentativă prin unitățile înseși ale limbii. c) Discursul este o expresie, o ipostază a acțiunii, ca influență exercitată asupra locutorului. Teoria actelor de vorbire, promovată de J. L. Austin, apoi de J. R. Searle, a susținut cu argumente că orice enunțare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unitate narativă simplă, ci o configurație discursivă și, de aceea, povestirea nu este o simplă succesiune de evenimente. V. acțiune, arhivă, configurație, enunț, etnografia comunicării. GREIMAS - COURTES 1993; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN EXPLICAȚIE. Procedură discursivă de natură metalingvistică, comunicativă și argumentativă prin care se detaliază, se exemplifică, se clarifică, se dezambiguizează făcînd inteligibil un sens exprimat anterior. Explicația comportă în mod necesar o activitate cognitivă cu componentă interacțională ("a face pe cineva să înțeleagă ceva"), în care enunțiatorul, deținătorul unei competențe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de construcție: elipsa, reticența, repetiția, antiteza, anacolutul, gradația, chiasmul, zeugma; (4) figuri de gîndire: hipotipoza, alegoria, ironia. Chaïm Perelman și Lucie Olbrechts-Tyteca arată cum se explică folosirea anumitor figuri determinate de nevoile argumentării. Pentru a scoate în evidență semnificația lor argumentativă, ei împart figurile în: (1) figuri de alegere (impun sau sugerează o alegere auditoriului); (2) figuri ale prezenței (măresc prezența auditoriului); (3) figuri ale comuniunii (realizează comuniunea cu auditoriul). Catherine Fromilhague și Anne Sancier disting patru categorii de figuri: (1
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
frază la semnificație; cea de-a doua presupune trecerea de la semnificație la sens, luîndu-se în considerare circumstanțele enunțării. Oswald Ducrot a formulat, în 1972, șase legi ale discursului care se aplică valorilor semantice, plecînd de la premisa că, prin introducerea valorilor argumentative în semnificație, frazele se descriu deja prin raportarea lor la ceea ce se face cu ele enunțîndu-le. Legea exhaustivității prescrie că un enunț furnizează informația pertinentă "maximă". Dintre toate informațiile de care dispune, enunțiatorul va oferi destinatarului pe acelea care sînt
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prezentare care să slujească acestui scop. În limba greacă, cuvîntul lógos este polivalent și, de-a lungul timpului, învățații au scos în evidență una sau alta dintre semnificațiile ce i se puteau atribui. În filozofia lui Platon, logosul este discursul argumentativ verificabil și se opune mitului, care nu oferă o astfel de posibilitate, însă această verificare este una de natură rațională, prin indicarea unui raport sau prin desfășurarea unui raționament, ceea ce presupune manifestarea rațiunii în alcătuirea discursului. Anterior, Heraclit considera logosul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dimensiuni ce țin de fonetică, morfologie, lexic, structurare discursivă, punctuație etc. Aceasta presupune că metoda de analiză trebuie adaptată situațiilor concrete, iar mijloacele identificabile permit în mică măsură concluzii general valabile. V. conversație, discurs. CONSTANTINESCU-DOBRIDOR 1998; DSL 2001. RN ORIENTARE ARGUMENTATIVĂ. Teoria despre "orientarea argumentativă" a fost inițiată și dezvoltată prin lucrările lui O. Ducrot. Ea respinge conceperea semnificației ca pe o adecvare la realitate, urmînd condiții logice (condiții de adevăr) sau analogice (prototipuri), în favoarea unei concepții spațiale a sensului ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fonetică, morfologie, lexic, structurare discursivă, punctuație etc. Aceasta presupune că metoda de analiză trebuie adaptată situațiilor concrete, iar mijloacele identificabile permit în mică măsură concluzii general valabile. V. conversație, discurs. CONSTANTINESCU-DOBRIDOR 1998; DSL 2001. RN ORIENTARE ARGUMENTATIVĂ. Teoria despre "orientarea argumentativă" a fost inițiată și dezvoltată prin lucrările lui O. Ducrot. Ea respinge conceperea semnificației ca pe o adecvare la realitate, urmînd condiții logice (condiții de adevăr) sau analogice (prototipuri), în favoarea unei concepții spațiale a sensului ca direcție: ceea ce vrea să
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]