3,682 matches
-
cel ce e s-a risipit, / eu însămânțez în lucruri / sufletul lui Heraclit”. Lirismul abstract (suspectat chiar de prețiozitate și artificiu) se prelungește și se intensifică în Odihnă în țipăt (1969), carte saturată de interogații ontice și de chestionări ale arheologiei Ființei, ale eului propriu și ale devenirii-drum către moarte: „Și rădăcinile rămân în nimic./ Și ochiul cade strigând. / Ce vede, Doamne, un ochi ce cade / și cât vede el / strigând, și nemaiauzindu-se?” Nucleul ciclului îl formează poemele plecând de la
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
libertate, nevoia de schimbare, prin căutare, dorința de a evada din realitate În necunoscut, dorința de a experimenta activități noi. Aventurierul este orientat către acțiune, fiind mereu În mișcare, pe când descoperitorul este orientat asupra obiectelor, căutând și insistând asupra amănuntelor (arheologii, cercetători etc.Ă. 4. Tipul idealist cuprinde tipurile psihomorale eroului și sfântului. Aceste tipuri sunt caracterizate prin devotamentul pentru scopuri Înalte, pentru Îndeplinirea unor idealuri imediate (eroulă sau a unor idealuri transcendente (sfântulă. Ambii sunt dominați de pulsiunile ideale, morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sale spirituale. Străbate orașele lombarde, aflate sub stăpânire habsburgică, călătorește până la Neapole și la ruinele Pompeiului și face o temerară descindere, evocată memorabil, în craterul Vezuviului. La Roma aprofundează, între 1808 și 1812, studiul Antichității și al culturii neoclasice, cunoaște arheologia, arhitectura și istoria artelor, deprinde artele plastice în atelierele pictorului Michele Keck și ale sculptorului Antonio Canova, cercetează arhive și biblioteci (face excerpte la Vatican), se instruiește în arta poetică, cu abatele Tarengi. Pătrunde în saloanele vremii, venind în contact
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
de formă și, de la un timp, concurată de periodicele lui M. Kogălniceanu, gazeta a fost susținută și de suplimentele ei: „Foaia oficială” (1832), „Alăuta românească” (1837-1838) - de interes literar, „Foaia sătească a Principatului Moldovii” (1839-1840, 1846-1851) și „Arhiva Albinei pentru arheologie română și industrie”. Trăsăturile „Albinei românești” vor fi conservate, cu riscul unor defazări și anacronisme în plan publicistic, de „Gazeta de Moldavia” (1850-1858) și „Patria” (1858-1859). A. a mai condus magazinele științifico-literare „Spicuitorul moldo-român” (1841), în ediție bilingvă pentru francofoni
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
editat „Calendar pentru români” și suplimentul literar „Almanah de învățătură și petrecere” (1847-1869), rămas important prin publicarea unei mari părți din opera proprie. Bogata colaborare la periodicele pe care le-a scos relevă preocupările multiple ale lui A. pentru arhivistică, arheologie și istoriografie (în care face operă de popularizare, uneori de pionierat, fără o documentație riguroasă de specialitate), pentru literatură și toate genurile ei. Numeroase articole, multe nesemnate, conțin cronici literare și artistice (despre spectacole muzicale și teatrale din capitala Moldovei
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
principiul fonetic, având ca model limba italiană. Dar limba operei sale prezintă multe inconsecvențe ortografice și un vocabular, parțial rebarbativ, încărcat de cuvinte arhaice și moldovenisme, grecisme și bizare calcuri italo-latinești. Pasionat de istorie și de disciplinele auxiliare: epigrafia, genealogia, arheologia, A. a publicat numeroase broșuri despre figuri istorice românești, biografii ale unor cronicari și un studiu cronologic, dintr-o proiectată istorie a Moldovei (1865), după ce, mai devreme (1832-1833), tradusese Istoria imperiii rosiene de Ivan Kaidanov. În balade și în legende
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
pare să fi urmat cursurile gimnaziale și ale unei facultăți, devenind în cele din urmă profesor. A abordat cu îndrăzneală, dar și cu o anume competență, domenii de activitate diverse. Colaborează la „Românul”, „Drepturile poporului”, „Lumea ilustrată”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie” ș. a., cu studii și culegeri de folclor și cu articole cu tematică socială, acestea din urmă prilejuindu-i afirmarea unor disponibilități pe tărâmul creației literare. Lucrările pe care le-a lăsat, apărute în periodice sau adunate în volume
CANIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
1938, s-a pensionat pentru limită de vârstă. A colaborat la „Adevărul literar și artistic”, „Arhiva românească”, „Buletinul Societății Filologice”, „Curentul”, „Grai și suflet”, „Junimea literară”, „Magyar román szemle”, „Noua revistă română”, „Oltenia”, „Printre hotare”, „Revista nouă”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Romania”, „Unirea”, „Universul”, „Vieața nouă” ș.a. Este autor împreună cu Ovid Densusianu al unui Dicționar etimologic al limbii române. Elementele latine (fasciculele I-IV, 1907-1914) și, cu Gh. Adamescu, al Dicționarului enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1931). C. este un
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
din Alep. Este vicepreședinte al Centrului Italo-Român de Studii Istorice din Milano (1978), fellow al Centrului Wilson din Washington (1984), membru al Centrului European de Cultură din Geneva (1983), al Asociației Istoricilor Americani (1984), membru corespondent al Societății Elene de Arheologie din Atena și al „Südosteuropa-Gesellschaft” din München (1990), membru în Consiliul director al Universității Euro-Arabe din Roma (1990) și în consiliile de conducere ale Centrului European de Cultură din București și Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale a Comisiei
CANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
Valentin Ciorbea 13. Un volum ce reunește articole din presa vremii, precum și alte documente deosebit de interesante relative la situația din Dobrogea în perioada 1878-1916, a fost editat de curând de către domnul Stoica Lascu sub egida Muzeului Național de Istorie și Arheologie din Constanța 14. Acesta face parte dintr-o lucrare mai amplă ce cuprinde un al doilea volum dedicat perioadei 1916-1947. Deosebit de interesante și documentate sunt și volumele editate de către istoricul de artă Doina Păuleanu și dedicate studierii evoluției urbanistice a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ce condamnau preluarea Dobrogei de către România 321. Textul integral al celui mai complet raport Fălcoianu a fost publicat de către istoricii Gheorghe Dumitrașcu și Lavinia-Dacia Gheorghe. De altfel, o copie a documentului se găsește în colecțiile Muzeului Național de Istorie și Arheologie din Constanța 322. Din iunie 1877 armata rusă ocupase și administrase Dobrogea. Această situație avea să dureze până la preluarea efectivă a controlului provinciei de către statul român, în noiembrie 1878. După numirea lui Beloțercovici, fostul consul țarist de la Tulcea, în funcția
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, București, 1975. Mateescu, Tudor, Permanența și continuitatea românilor în Dobrogea, Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, București, 1979. IV. Lucrări speciale ***, Comunicări de istoria Dobrogei, Muzeul Național de Istorie și Arheologie, Constanța, 1980. ***, Dobrogea: 1878-2008. Orizonturi deschise de mandatul european, coord. Ciorbea Valentin, Editura Ex Ponto, Constanța, 2008. ***, Dobrogea. Patru conferințe ale Universității Libere, Editura "Cartea Românească", București, 1928. ***, Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească, Editura "Cultura Națională", București
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
221. 83 Marcel Romanescu, Andersen în România, în "Revista Fundațiilor Regale", nr. 1/1941, p. 181. 84 Gheorghe Platon, "Informații noi privind teritoriul și populația Dobrogei în prima jumătate a secolului al XIX-lea", în Anuarul Intitutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol", V, Iași, 1968, p. 211; Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., p. 277. 85 ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom I, p. 221. 86 Ibidem, p. 56; ***, Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească, pp. 230-231; Apostol D. Culea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ministerul de Interne. Divisiunea Administrativă, dosar nr. 223/1878, f. 7. 526 Ibidem. 527 Ibidem, dosar nr. 236/1879, f. 102. 528 Ibidem, f. 19. 529 Z. Covacef, Nicolina Mihail-Ursu, Angela Pop, Adrian Rădulescu, "Centenarul muzeului de istorie națională și arheologie Constanța", în volumul Comunicări de istorie a Dobrogei, Muzeul Național de Istorie și Arheologie, Constanța, 1980, p. 16; N. Negulescu, "Administrația în Dobrogea veche", în volumul Dobrogea. Cincizeci de ani de vieață românească, București, 1928, p. 725. 530 S.J.A
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ibidem, dosar nr. 236/1879, f. 102. 528 Ibidem, f. 19. 529 Z. Covacef, Nicolina Mihail-Ursu, Angela Pop, Adrian Rădulescu, "Centenarul muzeului de istorie națională și arheologie Constanța", în volumul Comunicări de istorie a Dobrogei, Muzeul Național de Istorie și Arheologie, Constanța, 1980, p. 16; N. Negulescu, "Administrația în Dobrogea veche", în volumul Dobrogea. Cincizeci de ani de vieață românească, București, 1928, p. 725. 530 S.J.A.N. Constanța, Fond Primăria Constanța, dosar nr. 13/1880, f. 19. 531 Z. Covacef
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1461 Ibidem. 1462 Ibidem. 1463 Ibidem. 1464 Ibidem. 1465 Ibidem. 1466 Ibidem. 1467 Ibidem. 1468 Gheorghe Dumitrașcu, "Aspecte ale situației Dobrogei în perioada noiembrie 1878 mai 1883. Activitatea primului prefect de Constanța, Remus Opreanu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie A. D. Xenopol, tom XVIII, Iași, 1981, pp. 296-297. 1469 N. Negulescu, loc. cit., p. 733. 1470 Alexandru Ștefulescu, Istoria Târgu-Jiului, Tipografia N. D. Miloșescu, Târgu-Jiu, 1905, p. 118. 1471 Farul Constanței, VI, nr. 21/30 august 1887, pp. 1-2. 1472
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
desfășoară viața ființelor vii. Pământul ne sprijină, îl avem ca suport sub picioarele noastre și sub locuința noastră. Pământul este format din substanțe chimice, aflate în starea de agregare solidă. Pământul este studiat de 60 științele: pedologie, geologie, geografie, speologie, arheologie, etc. În compoziția pământului se află diverse substanțe chimice anorganice și organice, formate din următoarele elemente: siliciu, aluminiu, calciu, sodiu, clor, fosfor, azot, carbon, fier, oxigen, hidrogen, etc. Dacă 70 % din greutatea omului adult este formată din apă, restul de
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
bogat în aur. Așa s-a confirmat într-o oarecare măsură existența uitată a unei calești de aur de la Hârșova.” Cerințe: 1. Scrieți cinci adjective din text și găsiți sensul opus 2. Uniți cuvintele și expresiile date cu explicația corectă: arheologie a șlefuit natura a dăltuit o sută de ani fasonate modelate secol știință care studiază trecutul 3.Ilustrați în enunțuri sensurile diferite ale termenului noi. 4.Alcătuiți o compunere în care să ilustrați proberbul ” Graba strică treaba”. 5. Povestiți textul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
O asemenea perspectivă apare ca o confuzie deformatoare pentru unii critici de azi. Orice critic simte instinctiv nevoia unei definiții, a unei circumscrieri sintetice a operei pe care o analizează. Adela beneficiază de diverse definiții. Să citam cîteva: "capitol de arheologie sufletească" (Paul Zarifopol); în același sens, la Pompiliu Constantinescu: "ilustrare concretă a sensibilității unui intelectual din epoca eminescianismului"; "romanul unui cazuist (...), al unui intelectual cu acțiunea erotică paralizată de prea multă disociație" (G. Călinescu- I. L. R., Minerva, 1985, p. 667
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
negri sub sprâncene puternice și subt o chică zbârlită și căruntă, mă priveau cu tristeță. — Am să mai adaog, urmă el, că acest neguțător armean, care-și caută loc de tihnă sub soare, s-a pregătit să fie profesor de arheologie. Și pe arheolog îl ajută tot negoțul de antichități îndoielnice și rondele de fildeș cu desene obscene. M-am înclinat strângându-i mâna și l-am rugat să urmeze a interpreta vechea curte a sultanilor, prin care trecusem în ajun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
desfășurarea evenimentelor din anul 69 d.Hr., în cadrul cărora au loc întâmplările individuale ale personajelor. Trăsătura tipică a romanului constă în relatările cu privire la armată și gladiatură. Aspectele lor caracteristice reflectă realitatea epocii, descrisă cu precizie datorită amplei documentări în domeniul arheologiei experimentale, al cercetării istorice și iconografice. În roman, în extraordinara aventură a lui Valerius sunt redate toate detaliile gladiaturii: cum învățai să devii gladiator, desfășurarea antrenamentelor, diferitele tipuri de gladiatori, regulile după care aveau loc luptele în arenă, în timpul cărora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
di Roma imperiale, trad. it., Bari, 1989 Wellesley K., The long Year A.D. 69, London, 1975 Wells C.M., L’Impero Romano, trad. it., Bologna, 1995 Cine este Gordon Russell GORDON RUSSELL este un nume colectiv pentru: Dario Battaglia, expert în arheologie experimentală, fondator al Institutului Ars Dimicandi, care se ocupă cu reconstituirea empirică a tuturor disciplinelor din lumea circului și din cea atletică și militară a Antichității greco-romane. A reconstituit și experimentat tehnicile pugilatului etrusc, ale atleticii grele, gladiaturii și armatei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
dintre momentul potrivit și reușită este totuși cam firavă. Dar mă-nvârt în jurul subiectului. Poate că mă cam codesc să încep. Voi începe. Cunoști vechile mele defecte: lenea crasă, o trăsătură a minții mele flușturatice, mi-a zădărnicit aspirațiile spre arheologie. Paradoxul face că că lenea m-a dus de-a dreptul spre munca fizică. Dar datoriile trebuie plătite, iar eu chiar știu să sap. Chiar dacă acum îngrop acolo unde odinioară dezgropam. Mă consider un furnizor de dovezi pentru viitorii arheologi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
aproape. Acum Zare scrie cifra patru și se străduiește să dea impresia că-l scrie pe șase. Mușu privește Încruntat spre mâinile lui Zare. Profesorul spune: — În această vară am participat, Împreună cu alți profesori de istorie și cu specialiști În arheologie de la București, la dezgroparea unui tezaur aflat Într-un astfel de tumul În Dobrogea. Vă interesează să vă spun ce-am găsit acolo? — Daaa, strigară copiii, Zare și Mușu mai tare decât toți ceilalți la un loc. — Șase, șopti imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
lui, omul care Îl și Îndemnase să Încerce la facultatea de istorie, primea scrisori aproape zilnic. Îi răspundea și el din când În când. Ăla fusese Între timp cooptat asistent la o facultate umanistă și ținea un curs special de „Arheologie lingvistică“, dar se pare că toate ideile cu care-și umplea el acel curs fuseseră gândite mai Întâi de soldatul de care vă spun. De ce-ți spun asta? - mai zise Grințu privindu-l fix pe Gelu Popescu - pentru că tipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]