1,005 matches
-
-și recâștiga poziția pierdută, ea a provocat sau a încurajat conspirații la curte, cum ar fi afacerea Buckingham (1623-24), care a compromis-o pe regină, intriga împreună cu iubitul ei englez, Henry Rich (mai târziu conte de Olanda), și cu alți aristocrați de rang înalt împotriva Cardinalului Richelieu, complicitatea ei în conspirația iubitului ei, contele de Chalais, cu intenția de a-l înlocui pe Ludovic al XIII-lea cu fratele său, Gaston d'Orléans. Chalais, profund implicat, și-a pierdut capul la
Marie de Rohan () [Corola-website/Science/335585_a_336914]
-
bărbat și a plecat în Spania. Simțindu-se neconfortabil la curtea regelui Spaniei, Marie decide să meargă în Anglia la 25 aprilie 1638. Acolo se întâlnește cu foștii ei iubiți, Contele de Olanda și Montaigu. A recventat un grup de aristocrați francezi nemulțumiți și complotori încercând în același timp să-și recâștige creditul asupra Annei de Austria și chiar a lui Richelieu. Pentru a scăpa de soțul ei care a venit la Londra după ea, s-a refugiat în Flandra spaniolă
Marie de Rohan () [Corola-website/Science/335585_a_336914]
-
fost numite Trei Scaune. Ținutului Secuiesc nu a făcut parte din sistemul maghiar. Ca o singură unitate teritorială, a fost condusă de [[comite al secuilor|comitele secuilor]] (), un reprezentant al regelui. Comitele secuilor era ales de rege, de obicei, din aristocrați maghiari, și niciodată din secui.[[Ioan de Hunedoara]] a fost primul voievod al Transilvaniei care a putut să-și asume această poziție. De atunci, voievozii Transilvaniei (mai târziu principi) au avut rangul de comite al secuilor, împreună cu alte titluri. Chestiunile
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]
-
marchiza din Velez XVIII, XXV de ceață Countess și de trei ori mai mare din Spain.1 2 era cunoscut în mod obișnuit că porecla "Red Ducesa", din cauza idealurilor sale republicane și opoziția față de Franco, care a făcut un nobil aristocrat atipic. reședința să principala a fost palatul lui Medina Sidonia, Sanlucar de Barrameda, care adăpostește una dintre cele mai mari arhive private din Europa. A publicat mai multe române, iar activitatea să istoriografica destul de controversat și controversat. El a dedicat
Luisa Isabel Álvarez de Toledo () [Corola-website/Science/335748_a_337077]
-
cu membrii mongole familiei imperiale a dinastiei Yuan și de rivalitate între diferitele ramuri familiei regale (chiar regele U mamei a fost un om de rand cunoscut, conducând astfel la zvonuri disputa descendentă lui din regele Gongmin ). În regat influenți aristocrați, generali și chiar prim-miniștri au luptat pentru favoare regală și s-au luptat pentru dominație, care rezultă în diviziuni profunde între diverse facțiuni. Cu un număr tot mai mare de raiduri împotriva Goryeo efectuate de pirați japonezi ( WAKO ) și
Taejo de Joseon () [Corola-website/Science/333876_a_335205]
-
puterea de necontestat din spatele tronului,a forțat punerea pe tronul Goryeo un rege numit Yo, acum Regele Gongyang (공양왕;恭讓王). După aplicarea indirect a înțelegerii să cu privire la curtea regală prin împăratului marionetă, Yi apoi a procedat să se alieze cu aristocrați Sinjin , cum ar fi Jeong Do-Jeon și Jo Jun . În 1392 (al 4-lea an al regelui Gongyang), Yi detronat Regele Gongyang, exilat la Wonju (unde el și familia sa au fost uciși în secret), si a urcat pe tron
Taejo de Joseon () [Corola-website/Science/333876_a_335205]
-
Gyeongsang recruta militari care erau în mare parte fie prea tineri fie prea bătrâni deoarece oamenii capabili vizați de această politică aveau priorități mai importante cum ar fi agricultura și alte activități economice. Centrului de recrutare s-au alăturat unii aristocrați dornici de aventuri sau sclavii eliberați. Forma dominantă a cetățiilor coreene era ,sanseong” sau ,cetate de munte”. Aceste cetăți constau într-un zid de piatră care continua în jurul muntelui în formă de serpentină. Zidurile erau prost concepute, cu puține poziții
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
-i să se confrunte cu dileme morale. Erlich identifică însă asemănări mai mari cu "Anul 93" (1874), un al roman al lui Hugo, a cărui acțiune se petrece în timpul Revoluției Franceze. În acel roman, trupele revoluționare conduse de Gauvain (un aristocrat curajos și inteligent trecut de partea revoluționarilor) și Cimourdain (delegatul Comitetului Salvării Publice și un comisar politic de o implacabilitate iacobină) luptă cu insurgenții regaliști conduși de nemilosul marchiz de Lantenac (unchiul lui Gauvain). Pe măsură ce asediul se apropie de sfârșit
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
păstrată are o durată de doar 73 de minute; una dintre cele două role pierdute prezenta povestea de dragoste a lui Starțov, care ar fi slăbit tăria de caracter a personajului. Filmul conține numeroase clișee artistice (declamații teatrale ale artiștilor, aristocrați cu fețe machiate) tipice acelei perioade a istoriei cinematografiei și ratează, probabil din cauza restricțiilor politice, oportunitatea de a descrie credibil dilema morală a protagonistului. Finalul acestei ecranizări este senzaționalist: Andrei Starțov se sinucide atunci când este amenințat cu execuția de prietenul
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
1377 era de o moneda de argint, dar în 1381, crescuse de trei ori. Țară era condusă de un rege de 14 ani, [Richard al II-lea al Angliei|Richard al II-lea]]. Puterea se află așadar în mâinile unor aristocrați că Ioan de Gaunt, ce era regent, și Șir Robert Hales, trezorier, și clerici că Simon de Sudbury, cancelar și arhiepiscop de Canterbury. Erau considerați tirani cruzi, neîndurători și egoiști, ce exploatau slăbiciunea regelui minor. După ce ciumă a redus forță
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
nivel. A urmărit și a reușit implicarea valorilor artistice românești în acest prestigios festival, făcându-l cunoscut în întreaga lume. „N-am reușit, din păcate să conving autoritățile să dea o altă înfățișare Sălii Palatului. Oricine ar fi, statul, regele, aristocrații, republicanii, democrații, arta nu poate să nu-și pună problema banilor și a audienței, a impactului pe care îl are asupra publicului. Nu prin stiluri putem determina un succes, ci numai prin calitate. În artă, valoarea este principiul unic ce
Ioan Holender, un arhitect al dialogului între muzică și beneficiarii ei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105828_a_107120]
-
sociale ale orașului din titlu - un element central al universului lui Reynolds. Romanul a fost răsplătit în 2001 cu premiul BSFA. Expertul în probleme de securitate Tanner Mirabel pleacă de pe planeta Atuul lui Sky în urmărirea lui Argent Reivich, un aristocrat nemuritor care a provocat moartea soției fostului său client. După ce supraviețuiește unui atentat, Tanner ajunge pe orbita planetei Yellowstone, unde află că este infectat cu un virus comun în locurile sale natale. Sub efectul bolii, el retrăiește mental fragmente din
Orașul Abisului () [Corola-website/Science/333974_a_335303]
-
Saxonia. Ludovic al XV-lea Cu o îndârjire de leoaică, Jeanne și-a apărat funcția atunci când mai tânăra Marie-Louise O’Murphy de Boisfaily a încercat să se strecoare în inima regelui. Doamna de Pompadour a dispus măritișul rivalei cu un aristocrat mărunt și alungarea ei de la curte. Influența politică, exercitată din umbră era incontesabilă. Regele slab, înrobit simțurilor, s-a lăsat condus de ea și și-a numit miniștri doar dacă erau pe placul amantei. Mai gravă a fost intervenția ei
Madame de Pompadour, viață furtunoasă- ”După mine, potopul” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102285_a_103577]
-
deja să se înțeleagă că nu își va îndeplini un timp obligațiile regale, vrând să stea cât mai mult cu copilul. F de la Familie: Bunicul Charles este viitorul rege al Marii Britanii, în timp ce bunicii materni, Michael și Carole Middleton, nu sunt aristocrați, dar au o situație bună, fiind milionari. G de la George: Este prenumele fratelui cel mare al bebelușului care se va naște în curând. George are 21 de luni și va urca într-o bună zi pe tronul țării. H de la
Abecedarul bebelușului regal, cel de-al doilea copil al cuplului princiar William și Kate by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/104380_a_105672]
-
antichitate? Cine alcătuia juriul îndreptățit să „..stabilească valoarea lor?” Dacă pentru femeile „năpăstuite” zestrea era preluată de soț, cine încasa plata pentru „frumoase”? Părintele, sau chiar femeia? Cât de mare putea fi valoarea licitată. Să fi fost un privilegiu al aristocraților? Exista o ierarhie a nevestelor în frunte cu aceea care „..are moravurile și conduita cele mai bune”? Odată cumpărată, femeia putea fi revândută de soț? Iată întrebări la care n-am găsit răspuns în izvoarele scrise. Nu știm nici dacă
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
cutumă adânc înrădăcinată în mentalitatea traco-geto-dacilor. Este de discutat și dacă poligamia era o situație generalizată sau doar un privilegiu de care se bucurau regele și nobilii cu prestigiu și posibilități materiale. Savantul V. Pârvan era de părere că doar aristocrații erau poligami: „... putem afirma că e un fenomen general nu numai la popoarele barbare, ci și la cele culte, ca treapta stăpânitoare a societății să practice poligamia (legală sau ilegală, mai multe soții legitime ori numai una), în vreme ce poporul de
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
Burebista și epoca sa, ediția a II-a, București, 1977, p. 461). Nu știm dacă, în timpul lui Burebista, „ridicarea” geților prin „cumpătare” a inclus și reformarea vieții de familie. O eventuală interzicere a poligamiei i-ar fi putut deranja pe aristocrații geto-daci care ar fi avut un motiv în plus să-l înlăture pe marele rege. Dar cum de l-au acceptat pe Deceneu drept urmaș la tron? Poate pentru că acesta „... le-a apărut ca o ființă extraordinară... Învățându-i etica
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
cutreiere Transilvania și au prădat multe colecții. Datorită poziției mai conservatoare însă, comunitățile bisericești săsești care aveau un număr considerabil de covoare au avut mai puțin de suferit de pe urma acestei tendințe decât, de exemplu, multe biserici reformate maghiare sau decât aristocrații în ale căror case putea fi găsit de asemenea un număr considerabil de covoare orientale. Abia in sec. XX s-au răspândit informații în legătură cu vânzarea covoarelor din bisericile săsești. Într-un raport de inventar al Bisericii Negre din anii 1830
Biserica Neagră din Brașov, RECORDURI. "Mărgăritarul" din inima orașului, cea mai mare clădire de cult din România () [Corola-website/Journalistic/102099_a_103391]
-
un cal liber la o intersecție; ei l-au urmat în satul Stadice și l-au găsit pe Přemysl exact așa cum a spus ea (fie arând un câmp, fie folosind un plug de fier pe post de masă). Cei doi aristocrați l-au găsit pe Přemysl și l-au adus la palatul domnesc, unde Libuše s-a căsătorit cu el, iar Přemysl Plugarul, a devenit, astfel, conducător. Cei doi au avut trei fii: Radobyl, Lidomir, si Nezamysl, care au continuat dinastia
Libuše () [Corola-website/Science/336083_a_337412]
-
căsătorit cu membrii altor familii nobiliare bizantine precum Paleolog, Filantropen, Asan și Tarhaneiot. Forma feminină a numelui este Kantakouzene (în ), latinizată Cantacuzena. Originea numelui familiei, potrivit lui Donald Nicol, „se află între presupuneri romantice și supoziții filologice”. Prințul Mihail Cantacuzino, un aristocrat din secolul al XVIII-lea care a schițat originile acestei familii bizantine, oferă exemple de primul tip, lansând teoria că familia a început cu un anumit „Lucie Cusin” care s-a căsătorit cu o oarecare „Serafina Catina”, unindu-și numele
Dinastia Cantacuzin () [Corola-website/Science/336914_a_338243]
-
candidații la noul tron polonez, arhiducele Carol Ștefan al Austriei () și fiul său Carol Albert s-au numărat printre pretendenții inițiali. Amândoi locuiau în orașul galițian Saybusch (astăzi, Żywiec) și vorbeau fluent poloneza. Fiicele lui Carol Ștefan erau căsătorite cu aristocrații polonezi Czartoryski și Radziwiłł. La începutul lui 1916, „soluția austro-polonă” devenise deja ceva doar ipotetic. Erich von Falkenhayn, șeful Statului Major General german a respins ideea în ianuarie, urmat fiind de Bethmann-Hollweg în februarie. Bethmann-Hollweg era dispus să accepte un
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
necondiționată a individului în raport cu puterea statală și care s-ar exercita în mod nelimitat și respinge ideea separării puterilor statului, Hobbes poate fi considerat un reprezentant al absolutismului. Consideră că întreaga putere trebuie să fie deținută de monarh (susținut de aristocrați) și nu admite niciun fel de guvernări "mixte" care ar denatura caracterul unitar și indivizibil al puterii. Prin lucrările sale (dintre care cele mai importante sunt: "Două tratate despre guvernare","Cugetări despre educație", "Eseu asupra intelectului omenesc") care susțin supremația
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
a mai ajuns niciodată la nivelul apogeului. Până în 1472, limba oficială a fost latina. Ulterior, Senatul Republici a declarat ca limbă oficială dialectul ragusan al limbii dalmate, limbă romanică, și a interzis utilizarea limbii slave (croatei) în dezbaterile senatoriale. "Gospari" (aristocrații) și-au utilizat limba dalmată multă vreme, până când aceasta a dispărut încet. Deși latina a fost utilizată oficial până în 1492, până la sfârșitul secolului al XIV-lea locuitorii republicii erau predominant slavi vorbitori de croată. Dalmata era vorbită de aristocrați și
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
Gospari" (aristocrații) și-au utilizat limba dalmată multă vreme, până când aceasta a dispărut încet. Deși latina a fost utilizată oficial până în 1492, până la sfârșitul secolului al XIV-lea locuitorii republicii erau predominant slavi vorbitori de croată. Dalmata era vorbită de aristocrați și de orășeni. Dalmata, așa cum era ea vorbită la Ragusa, era puternic influențată de limba venețiană și de . Astfel, limbile italice au prins rădăcini în rândul negustorimii înstărite, vorbitoare de dalmată, ca urmare a influenței venețiene. Limba dalmată era încă
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
moderniști se temeau de capetele de hidră ale mulțimii, Joyce a folosit monologul interior pentru a demonstra cît de plină de iubire, complexă și pozitivă este mintea oamenilor obișnuiți. Ulysses le conferă acestora tratamentul sărbătoresc ce fusese rezervat cîndva doar aristocraților”, apreciază Declan Kiberd. Mircea Mihăieș (n. 1 ianuarie 1954) este profesor de literatură engleză și americană la Universitatea de Vest din Timișoara. Între 2005 și 2012 a fost vicepreședinte al Institutului Cultural Român. Redactor-șef al revistei Orizont. Volume publicate
Cărți care au o magie unică by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104546_a_105838]