4,701 matches
-
câte un croncănit de ciori, de foșnetul frunzelor moarte și de vânt. N-au fost decât cinci unguri, mi-a spus mai târziu un coleg de etnie maghiară care știa istoria lor, doi erau sârbi, trei germani, un croat, un armean și chiar un austriac de-al lor. Aici, sub cetate au fost spânzurați nouă, patru din ei fiind împușcați într-o mină fără să mai poată privi pentru ultima oară soarele... Umbre se tot mișcau peste ziduri și fiori reci
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
multe pliuri, anume făcută, cu ajutorul doamnei Carolina Pavel, pentru noul sezon luminos. - Am auzit, dar numai un zvon, începu ea, c-o să se reformeze și învățământul. - În ce sens? întrebai, desfundând o sticlă de coniac, rătăcită în rafturile unui negustor armean, rămasă nici el nu știa de când. Ea luă singură, ca și cum ar fi fost la ea acasă, păhărelele din bufetul de lângă fotoliu; cineva dacă ar fi filmat scena, un ipotetic spectator, ar fi jurat că pelicula a surprins un moment din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
forță (doctrina Brejnev), intervenție care însă să se bucure de înțelegerea "partenerului" american sau cel puțin să nu fie blamată de către acestea. Șeful adjunct al delegației sovietice era directorul adjunct al Direcției Tratate din M.A.E. de la Moscova, un armean șiret și inteligent care, de fapt, îl "conștientiza" și pe colegul său din S.U.A., care nu dădea pe dinafară de inteligență, ori de câte ori interesele de acum comune erau puse în discuție de un oarecare, cum era, în concepția lor, delegația României
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
vechi poet. Negoțul lui sprijinea o artă, care în acea parte de lume e mai mult un huzur personal. Cu atât mai mult avea nevoie de sprijinul negoțului său - sau a negoțurilor sale - cu cât era un străin. Era un armean de sub climele asiatice ale Caucazului. Am cunoscut și în țara mea armeni, i-am răspuns eu. Unii se află așezați în Moldova din vremuri vechi. Am dintre aceștia câțiva prietini ai căror strămoși făceau afaceri prin Cetatea-Albă și Cafa încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lume e mai mult un huzur personal. Cu atât mai mult avea nevoie de sprijinul negoțului său - sau a negoțurilor sale - cu cât era un străin. Era un armean de sub climele asiatice ale Caucazului. Am cunoscut și în țara mea armeni, i-am răspuns eu. Unii se află așezați în Moldova din vremuri vechi. Am dintre aceștia câțiva prietini ai căror strămoși făceau afaceri prin Cetatea-Albă și Cafa încă din veacul al paisprezecelea. Ascuțimea judecății și sensibilității lor vine dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lepăd într-un fund de sipet miniaturile de fildeș. Pot să-ți mărturisesc că marfa asta e cu totul nouă. Nu ți-aș putea oferi ceva veritabil care să-ți încânte sufletul ca un proverb ori un vers antic. Noi, armenii, avem într-adevăr o vechime mai mare decât brățările, inelele și celelalte podoabe ce se cumpără în bazaruri. Nu ne-ar putea face concurență decât coloanele pe care le-au adus cuceritorii din risipiturile de la Delta Nilului, ca să le întrebuințeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
sub masă douăzeci de picioare. Lipsește un picior. Cum se face asta? Își găsește inelul, se ridică, numără. Zece, afară de el. Toți șed cuviincios la locurile lor; nimănuia nu-i lipsește un picior. Atunci de ce a numărat nouăsprezece? Neguțătorul meu armean m-a privit zâmbind și mi-a turnat al doilea păhărel de vin dulce. Ascultă și un sfat de la noi, a urmat el. Când pleci la drum într-o călătorie lungă, dacă e în vremea blândă, între Sfântul Gheorghe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dulce în blândeța după-amiezii, cunoscându-ne. I-am aflat și numele, deși nu era nevoie de asta, ca să fim prietini. Îl chema Ghirgor Misir. Nu i-a făcut deosebită plăcere aflând că numele Misir, adică egiptean, se aude și la armenii moldoveni. Totuși, al șaptelea păhărel să-l bem în cinstea armenilor din țara domniei tale, mi-a zis el. Și ei și noi suntem frați cu piramidele. A aflat că am văzut magazinul de antichități care se numește Seraiul Vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
deși nu era nevoie de asta, ca să fim prietini. Îl chema Ghirgor Misir. Nu i-a făcut deosebită plăcere aflând că numele Misir, adică egiptean, se aude și la armenii moldoveni. Totuși, al șaptelea păhărel să-l bem în cinstea armenilor din țara domniei tale, mi-a zis el. Și ei și noi suntem frați cu piramidele. A aflat că am văzut magazinul de antichități care se numește Seraiul Vechi. — Niciodată europenii dumneavoastră n-au cunoscut bine acest loc, m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mult decât a vinului, îl tălmăcesc în onoarea domniei tale. Omul râdea; ochii lui mari și negri sub sprâncene puternice și subt o chică zbârlită și căruntă, mă priveau cu tristeță. — Am să mai adaog, urmă el, că acest neguțător armean, care-și caută loc de tihnă sub soare, s-a pregătit să fie profesor de arheologie. Și pe arheolog îl ajută tot negoțul de antichități îndoielnice și rondele de fildeș cu desene obscene. M-am înclinat strângându-i mâna și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
stăpânul nostru, a zis ea, socotește că nu e destul de înțelept să te ținem departe de noi. Deci îți poruncește să te întorci un timp în serai, la dascălii tăi elini. Xtc "X" Aceasta a fost istorisirea prietinului meu, neguțătorul armean. Amurgul umbrea grădinile Istambulului. Priveam mișcat ostrovul de arbori și clădiri al Seraiul Vechi. Domnul Ghirgor Misir mă îndeamnă cu oarecare maliție să observ că expunerea sa, deși mi-a fost servită în stil înflorit, după moda răsăritenilor, totuși are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
o conversație banală despre cum arăta apartamentul nostru și ce porc era proprietarul. N-aveam nici cea mai vagă idee despre evenimentele care se derulau la intersecție - o femeie care a țâșnit pe neașteptate în stradă, un șofer de taxi armean care a virat spre a o evita și cum roata din față a alunecat într-o baltă de ulei, lăsată de o mașină care rămăsese în pană. Într-o binecuvântată ignoranță tocmai spuneam, „Am putea încerca să vopsim...“ când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
umblau nomazi. În pofida acestui exod, poporul învingător rămâne, în capitala sa, o minoritate printre altele, nicidecum cea mai bogată, cu excepția familiei domnitoare. În cele mai frumoase case, în prăvăliile cele mai bine aprovizionate din bazar, sunt văzuți mai cu seamă armeni, greci, italieni și evrei, aceștia din urmă veniți uneori din Andaluzia după căderea Granadei. Nu sunt mai puțin de patruzeci de mii și cu toții recunosc și aduc laude echității sultanului. În suk-uri, turbanele turcilor și tichiile creștinilor și ale evreilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
săptămână mai târziu, pregătise pentru mine un program în toată regula: aveam să-mi împart de acum timpul între studiu și predare. Un episcop urma să mă învețe latina, un altul catehismul, un al treilea Evanghelia și ebraica; un preot armean avea să-mi predea în fiecare dimineață un curs de limbă turcă. La rândul meu, trebuia să-i învăț limba arabă pe șapte elevi. Pentru munca aceasta, aveam să primesc un salariu de un ducat pe lună. Fără ca eu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
cu ochii măriți. Voi, cei din Maesia, care ați pornit revolta... Nu puteți să vă temeți acum de dușman! Și voi, cei din Syria, care împreună cu Marcus Antonius i-ați respins pe parți, iar împreună cu Corbulo i-ați învins pe armeni, iar apoi pe sarmați! Continuă cu glas mânios: — Iar voi, pretorienii care ați luptat pentru Vitellius și ați fost alungați din armata lui... Noi v-am primit în rândurile noastre. Luați însemnele și armele! Numai o victorie va putea șterge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
stejarii ăia de la Gomândău, dacă-i mai ții minte, sus pe deal, o lumină și o căldură de credeam că acuși-acuși am să mor. Și bătea inima în mine de spaimă, cum bătea inimile la ciorile alea de pă șpalierii armeanului de ducea via sus pă dealu’ Miresei. M-am rugat iar, am mai citit și Ectenia duplicată, am tras și o vozglașenie și, de-acum, hotărârea era luată. Mi se arătase calea, profesore, nu știu dacă înțelegi. Nu știam ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
unor negustori din starea aIII-a, așa cum era lipovanul Alecsa Hrihorov din Târgu Frumos, care avea o prisacă la Belcești, sau evreul orândar Mehăl Naileth, din Hârlău, supus cezaro-crăiesc (austriac, n.ns.), alături de alți patru evrei din Hârlău și un armean din Botoșani, care țineau în arendă crâșmele din Arama, Huc, Poșta Sociei și Spinoasa<footnote Ibidem, f. 38r-39r. footnote>. Desigur, fenomenul mobilității populației îi implică și pe lăcuitorii fugiți din Belcești, documentul menționând că numărul acestora ar fi fost de
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
sau vornicul Vasile Ghica<footnote Arh.St.București, Epitropia Sfântului Mormânt, d.13, f.85r-86r, 114r-115v,117r-v,119-120,160r-v. footnote>. Acest contingent a căpătat consistență prin aportul unor elemente specifice micii burghezii, ai căror exponenți erau îndeosebi negustorii evrei sau armeni; cei dintâi au emigrat, progresiv, în Principate, mai ales din Ucraina și Galiția, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, așezându-se, cu predilecție, în Moldova<footnote Coordonator: Dan Berindei, op.cit., vol VII, tom I, București, 2003, f.141-142
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
așa cum am mai menționat - nu era rentabilă, datorită cheltuielilor suplimentare de transport, debușeul de vite din zonă prezenta un deosebit interes pentru negustorii străini și autohtoni, care obțineau mari venituri prin exportul vitelor îndeosebi în Imperiul habsburgic. Între negustorii străini, armenii erau cei mai activi; la 1831 erau menționați pe moșia Belcești, Ion Hranos, Petre Șufaru zis Pișta Lazăr, și Vartan Sorocan, care, prin condiția juridică de sudiți (supuși străini, n.ns.), beneficiau de protecția statului austriac<footnote Ibidem, Vistieria Moldovei
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Ibidem, d 95/1831, f. 269r, 268r. footnote>. Ei aveau turme mari de vite în odăile Praguri, Huc și Poșta Sociei și un număr însemnat de văcari, pristavi de vite și haidăi. Un alt negustor străin, supus austriac, probabil, tot armean, numit Iozin sin Luca Marii, cunoscut și sub numele de Ioji Țăranul, era implicat, în anul 1834, într-un litigiu cu arendașul moșiei Belcești, aga Manolachi Radu, căruia îi oferea drept garanție vitele sale din odaia Vîrlanul, pentru un împrumut
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Divanul de Apel al Țării de Sus, d. 4/1834, passim. footnote>. Pentru a avea o imagine mai clară privind interesul negustorilor implicați în comerțul de vite din teritoriul cercetat, menționăm că la 1851 activau la Belcești alți doi negustori armeni, supuși austrieci, originari din Georgia<footnote Ibidem, Vistieria Moldovei, Tr.1768, op II, 2018/887, 189v-190r. footnote>, precum și un autohton, Ion Nedelcu din Târgu Frumos, care avea o odaie pe moșia Belcești<footnote Ibidem, f.36v-37r, Ibidem, Ministerul de Interne
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
pur românești, nu ne sunt utile pentru a-i regăsi, pe ei sau pe urmașii lor, printre lăcuitorii satului. De altfel, tendința unor etnici străini de a-și lua nume românești este evidentă. Pe lângă cei menționați deja, unul din negustorii armeni originari din Georgia se numea Luca, văcar, dar se întâlnesc și combinații onomastice interesante la evreii Leiba Luchian, negustor de vite în 1838, în Belcești<footnote Arh.St.Iași, Vistieria Moldovei, d /1838, f.127r. footnote>, Zuilic Dascălu, crâșmar, în
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Într-o cârciumă mizeră dintr-o periferie industrială a orașului, lui Ectoraș - căruia În curând avea să i se spună Repetentu - Îi plăcuse să se joace cu feluritele nații ce-i alcătuiau globulele roșii, inventându-și strămoși italieni, țigani, ruși, armeni și chiar mongoli În fața bărbosului care Îl privea cu ochii Încețoșați de alcool și nu izbutea să spună că și el, la rându-i, avea În vene Încrengătură de sânge băștinaș și de venetici străvechi, cărora li se pierduseră limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
loc de casă” care “iaste între casa lui Mustafa potcovariul domnescu... și margene Podului Vechiu, în Potcovărie”. --Cred că ai băgat de seamă, că umblând pe Podul Vechi, am dat peste Arcărie, aflată în poarta celei de a doua biserici Armene, și apoi de Potcovărie, ce se găsește înaintea bisericii Bărboi. Aici l-am văzut și pe Mustafa, vestitul potcovar domnesc! Zici armean, zici arcar, zici potcovar, zici meseriaș... --Frumos spus, amice. Știam eu cu cine pornesc la drum!... --Mai încet
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
seamă, că umblând pe Podul Vechi, am dat peste Arcărie, aflată în poarta celei de a doua biserici Armene, și apoi de Potcovărie, ce se găsește înaintea bisericii Bărboi. Aici l-am văzut și pe Mustafa, vestitul potcovar domnesc! Zici armean, zici arcar, zici potcovar, zici meseriaș... --Frumos spus, amice. Știam eu cu cine pornesc la drum!... --Mai încet cu laudele, că îmi strici freza - m-a prevenit gândul de veghe, râzând. --Ca să nu uităm de Arcari, ascultă cum scrie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]