1,754 matches
-
minim de noduri și ventre, atunci unda staționară se numește fundamentală și are o anumită frecvență ce se determină cu o anumită formulă și dacă o undă staționară are un anumit număr mărit de ventre și noduri, atunci se numește armonică și frecvența ei este un multiplu întreg a frecvenței fundamentale. Un dispozitiv special construit poate produce un anumit sunet, poate avea un sunet fundamental de o anumită frecvență υ1 și mai multe sunete de frecvențe: υ2, υ3, υ4, ..... etc. d
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
4 ventre și 3 noduri. Lungimea tubului→ frecvența undei staționare (a sunetului) numită și armoica a doua a sunetului. Cu cât un sunet produs de un instrument are pe lângă sunetul fundamental de o anumită frecvență, un număr mai mare de armonice de ordin superior a frecvenței fundamentale cu atât are un timbru mai bun, fiind mai plăcut omului. Din figură se pot evidenția 3 fuse. La tuburile deschise la ambele capete între frecvența υ, viteza undei staționare (a sunetului) v, lungimea
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
a sunetului) v, lungimea ? a tubului și numărul de fuse calculat, există relația: ? = ? v 2? , unde n = 1, 2, 3, .... Pentru n = 1, se obține frecvența fundamentală a undei staționare (sunetului), n = 2 se determină frecvența primei armonice, n = 3 se află frecvența celei de a doua armonice și așa mai departe. b) La tuburile deschise la un capăt și închise la celălalt capăt, pot lua naștere unde staționare (sunete) de anumite frecvențe și aceasta în funcție de tăria suflării
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
fuse calculat, există relația: ? = ? v 2? , unde n = 1, 2, 3, .... Pentru n = 1, se obține frecvența fundamentală a undei staționare (sunetului), n = 2 se determină frecvența primei armonice, n = 3 se află frecvența celei de a doua armonice și așa mai departe. b) La tuburile deschise la un capăt și închise la celălalt capăt, pot lua naștere unde staționare (sunete) de anumite frecvențe și aceasta în funcție de tăria suflării în tub. La o suflare slabă în tub, ia naștere
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
tare în tub, va lua de exemplu o undă staționară (sunet) ce va avea 2 noduri și un ventru. În afară de nod și ventru de la extremități, se va forma un nod intermediar. În acest caz lungimea tubului lungimea tubului , frecvența primei armonice a unde staționare (sunet) în tub. La o suflare și mai puternică decât precedenta, în tub va lua naștere o undă staționară (sunet) care de exemplu va avea două noduri intermediare pe lângă nodul și ventru de la extremități și în acest
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
sau frecvența armonicii de ordinul al doilea pentru n = 2. Semnificația lui n este că reprezintă numărul de noduri intermediare ale undei staționare (sunetului). În relația de mai sus Pentru n = 0 se obține unda staționară fundamentală (sunet fundamental). Observație: armonicele unui sunet depind de instrumentul care le dă naștere, cât și de felul cum suflăm în el. Armonicele formează acea calitate a sunetului care se numește timbru. relația dintre frecvențele undelor staționare (sunete) fundamentale în cazurile tuburilor sonore deschise și
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
noduri intermediare ale undei staționare (sunetului). În relația de mai sus Pentru n = 0 se obține unda staționară fundamentală (sunet fundamental). Observație: armonicele unui sunet depind de instrumentul care le dă naștere, cât și de felul cum suflăm în el. Armonicele formează acea calitate a sunetului care se numește timbru. relația dintre frecvențele undelor staționare (sunete) fundamentale în cazurile tuburilor sonore deschise și închise la un capăt și deschise la celălat capăt în care fiecare tub sonor are aceiași lungime, iar
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
? ? masa unității din lungimea coardei. n - reprezintă numărul de fuse de-a lungul coardei și ia valorile n = 1, 2, 3, .......... Pentru n = 1, se obține frecvența undei staționare (sunetul) fundamentale, iar pentru n = 2, n = 3, .......... frecvențele armonicelor de diferite ordine. Observație: în cazul undelor staționare transversale . Cum ?, atunci, unde n = 1, 2, 3, ............... reprezentând numărul de fuse de a lungul corzii, ? - lungimea coardei, r - raza secțiunii transversale a firului metalic, M - masa corpului atârnat la
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
parțiale de ordinul doi, folosită în studiul stărilor staționare de temperatură, în studiul potențialelor electrice și gravitaționale, în hidrodinamica fluidelor ideale, în studiul fenomenelor ce au loc în descărcările electrice prin gaze ș.a. Soluțiile ecuației lui Laplace se numesc funcții armonice. Laplace a devenit celebru, însă prin teoria cosmogonică pe care a dat-o împreună cu Kant, cunoscută sub denumirea de „Teoria Kant-Laplace”. Laplace a scris un tratat de „mecanică cerească”, în 5 volume, între anii 1799-1826, în care dezvoltă cercetările sale
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
unde v este viteza undei electromagnetice sau a undei staționare fundamentale. Dacă de-a lungul antenei iau naștere un număr de fuse n, atunci , unde. Pentru n = 1 se obține frecvența undei fundamentale Pentru n = 2 se obține frecvența primei armonice a undei electromagnetice Pentru n = 3 se obține frecvența celei de-a doua armonice a undei electromagnetice și așa mai departe. b) antena cu un capăt legat la pământ, iar cu celălalt liber în aer: În timpul funcționării antenei, la capătul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
lungul antenei iau naștere un număr de fuse n, atunci , unde. Pentru n = 1 se obține frecvența undei fundamentale Pentru n = 2 se obține frecvența primei armonice a undei electromagnetice Pentru n = 3 se obține frecvența celei de-a doua armonice a undei electromagnetice și așa mai departe. b) antena cu un capăt legat la pământ, iar cu celălalt liber în aer: În timpul funcționării antenei, la capătul A se va forma un nod de intensitate efectivă de curent și un ventru
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
undei electromagnetice și ? - lungimea antenei. Când se formează mai multe noduri și ventre de intensitate, respectiv de potențial electric, atunci avem relația: ?. Pentru n = 0 se obține frecvența undei electromagnetice fundamentale Pentru n = 1 se obține frecvența primei armonice a undei Pentru n = 2 se obține frecvența celei de a doua armonice a undei și așa mai departe. acordul antenei: funcționarea pe diferite lungimi de unde față de cea proprie. În mod practic acordul antenei se face fie a mări lungimea
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ventre de intensitate, respectiv de potențial electric, atunci avem relația: ?. Pentru n = 0 se obține frecvența undei electromagnetice fundamentale Pentru n = 1 se obține frecvența primei armonice a undei Pentru n = 2 se obține frecvența celei de a doua armonice a undei și așa mai departe. acordul antenei: funcționarea pe diferite lungimi de unde față de cea proprie. În mod practic acordul antenei se face fie a mări lungimea de undă proprie prin introducerea în circuitul ei o bobină sau se conectează
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
alcătuiesc universul nostru sonor au o gamă foarte variată: vocea omenească, acordurile unui pian, sunetele unei viori, zgomotele produse de mașini, avion, șuieratul vântului. Potrivit compoziției spectrale, sunetele se pot clasifica în: sunete simple (pure) sunt produse de o oscilație armonică (sinusoidală) și au în spectrul acustic o singură linie; sunete complexe (compuse) sunt produse de oscilații complexe și conțin un număr de sunete simple. Spectrul armonic respectiv este caracterizat de un număr de linii care corespund frecvenței fundamentale și armonicelor
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
spectrale, sunetele se pot clasifica în: sunete simple (pure) sunt produse de o oscilație armonică (sinusoidală) și au în spectrul acustic o singură linie; sunete complexe (compuse) sunt produse de oscilații complexe și conțin un număr de sunete simple. Spectrul armonic respectiv este caracterizat de un număr de linii care corespund frecvenței fundamentale și armonicelor respective. Sunetele muzicale nu sunt sunete pure. Sunt sunete complexe, un amestec complex de frecvențe similare: frecvența fundamentală și frecvențele sale armonice. Oamenii pot distinge aproximativ
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
armonică (sinusoidală) și au în spectrul acustic o singură linie; sunete complexe (compuse) sunt produse de oscilații complexe și conțin un număr de sunete simple. Spectrul armonic respectiv este caracterizat de un număr de linii care corespund frecvenței fundamentale și armonicelor respective. Sunetele muzicale nu sunt sunete pure. Sunt sunete complexe, un amestec complex de frecvențe similare: frecvența fundamentală și frecvențele sale armonice. Oamenii pot distinge aproximativ 400000 de sunete. 2. Sunetele vorbirii și sunetele muzicale Deși sunt variate, sunetele au
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
de sunete simple. Spectrul armonic respectiv este caracterizat de un număr de linii care corespund frecvenței fundamentale și armonicelor respective. Sunetele muzicale nu sunt sunete pure. Sunt sunete complexe, un amestec complex de frecvențe similare: frecvența fundamentală și frecvențele sale armonice. Oamenii pot distinge aproximativ 400000 de sunete. 2. Sunetele vorbirii și sunetele muzicale Deși sunt variate, sunetele au unele caracteristici comune: Una dintre ele o reprezintă modul de producere: sunetele constituie rezultatul vibrațiilor unui mediu elastic (corzile viorii, membrana întinsă
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
ridicat de subiectivitate, depinzând de factori ca: antrenamentul muzical, deprinderea de a asculta muzică, mediul cultural. Una dintre diferențele majore dintre vorbire și muzică este distribuția energiei spectrale. În vorbire aceasta este distribuită adesea pe mai multe frecvențe și pe armonicele parțiale ale acestora. În muzică energia spectrală a unei note muzicale de o anumită înălțime subliniază frecvența fundamentală și armonicele parțiale ale acesteia. Sunetele sunt de două feluri: a) muzicale, fonetice ( fundamentale), unde armonice sau obertonuri ( tonuri secundare) b) amuzicale
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
dintre vorbire și muzică este distribuția energiei spectrale. În vorbire aceasta este distribuită adesea pe mai multe frecvențe și pe armonicele parțiale ale acestora. În muzică energia spectrală a unei note muzicale de o anumită înălțime subliniază frecvența fundamentală și armonicele parțiale ale acesteia. Sunetele sunt de două feluri: a) muzicale, fonetice ( fundamentale), unde armonice sau obertonuri ( tonuri secundare) b) amuzicale (afonetice) - zgomotele 3. Caracteristicile sunetului: 3.1. Frecvența sau tonul - muzical îi corespunde înăl#imea. Se măsoară în funcție de numărul de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
pe mai multe frecvențe și pe armonicele parțiale ale acestora. În muzică energia spectrală a unei note muzicale de o anumită înălțime subliniază frecvența fundamentală și armonicele parțiale ale acesteia. Sunetele sunt de două feluri: a) muzicale, fonetice ( fundamentale), unde armonice sau obertonuri ( tonuri secundare) b) amuzicale (afonetice) - zgomotele 3. Caracteristicile sunetului: 3.1. Frecvența sau tonul - muzical îi corespunde înăl#imea. Se măsoară în funcție de numărul de vibrații pe secundă. Frecvența vibrațiilor se măsoară în hertzi (Hz). Cu cît numărul de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
de a se deosebi de alte sunete de aceeași înălțime, durată și intensitate. Permite diferențierea unor surse sonore mai mult sau mai puțin asemănătoare, precum vocile umane sau instrumentele muzicale. Calitatea acestuia depinde de mai multe elemente fizice: sunetul fundamental, armonice, distribuția armonicelor, intensitatea acestor armonice, intensitatea totală a sunetului. Timbrul se determină în funcție de frecvența fundamentală și de armonicele superioare care dau coloritul sunetului (Mesaroș A, 2007). Principalii factori ce contribuie la timbrul unui sunet muzical sunt conținutul armonic al sunetului
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
se deosebi de alte sunete de aceeași înălțime, durată și intensitate. Permite diferențierea unor surse sonore mai mult sau mai puțin asemănătoare, precum vocile umane sau instrumentele muzicale. Calitatea acestuia depinde de mai multe elemente fizice: sunetul fundamental, armonice, distribuția armonicelor, intensitatea acestor armonice, intensitatea totală a sunetului. Timbrul se determină în funcție de frecvența fundamentală și de armonicele superioare care dau coloritul sunetului (Mesaroș A, 2007). Principalii factori ce contribuie la timbrul unui sunet muzical sunt conținutul armonic al sunetului, atacul, extincția
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
alte sunete de aceeași înălțime, durată și intensitate. Permite diferențierea unor surse sonore mai mult sau mai puțin asemănătoare, precum vocile umane sau instrumentele muzicale. Calitatea acestuia depinde de mai multe elemente fizice: sunetul fundamental, armonice, distribuția armonicelor, intensitatea acestor armonice, intensitatea totală a sunetului. Timbrul se determină în funcție de frecvența fundamentală și de armonicele superioare care dau coloritul sunetului (Mesaroș A, 2007). Principalii factori ce contribuie la timbrul unui sunet muzical sunt conținutul armonic al sunetului, atacul, extincția și vibrato. Pentru
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
mai mult sau mai puțin asemănătoare, precum vocile umane sau instrumentele muzicale. Calitatea acestuia depinde de mai multe elemente fizice: sunetul fundamental, armonice, distribuția armonicelor, intensitatea acestor armonice, intensitatea totală a sunetului. Timbrul se determină în funcție de frecvența fundamentală și de armonicele superioare care dau coloritul sunetului (Mesaroș A, 2007). Principalii factori ce contribuie la timbrul unui sunet muzical sunt conținutul armonic al sunetului, atacul, extincția și vibrato. Pentru tonurile susținute, cele mai importante sunt conținutul armonic, numărul și intensitatea relativă a
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
sunetul fundamental, armonice, distribuția armonicelor, intensitatea acestor armonice, intensitatea totală a sunetului. Timbrul se determină în funcție de frecvența fundamentală și de armonicele superioare care dau coloritul sunetului (Mesaroș A, 2007). Principalii factori ce contribuie la timbrul unui sunet muzical sunt conținutul armonic al sunetului, atacul, extincția și vibrato. Pentru tonurile susținute, cele mai importante sunt conținutul armonic, numărul și intensitatea relativă a armonicelor prezente în sunet. Un instrument pe lângă nota de bază (numită prima armonică) generează sunete cu frecvențele multiple notei de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]