1,654 matches
-
Chiar și sexualitatea a sfârșit prin a mă dezgusta; nu le mai suportam surâsul triumfător În momentul În care Îmi scoteam rochia, aerul stupid În clipa când ejaculau, și mai ales bădărănia după ce actul era consumat. Erau jalnici, nevolnici și aroganți. Până la urmă, e dureros să fii considerată o vită interșanjabilă - chiar dacă eram socotită o pradă de soi, pentru că estetic eram ireproșabilă și erau mândri să iasă cu mine la restaurant. O singură dată am crezut că trăiesc ceva serios, m
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
din greu, mă încumet mai blândă. — Mda, păi așa e. Își înalță bărbia. Dar o să merite, până la urmă. Scot untul din tine la început, dar, după ce intri, se mai așază lucrurile. Mă uit la chipul ei mic, obosit, tras și arogant. Și dacă i-aș spune ce știu, tot nu m-ar crede. — Îhâm, spun după o pauză. Sunt sigură că ai dreptate. Cobor iar privirea la broșura cu Carter Spink. E deschisă la o fotografie cu Arnold. Are o cravată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
atunci avem nevoie să ne focalizăm asupra competențelor strategice... — Scuzați-mă, spune Jack Harper, ridicînd o mînă. E prima oară cînd ia cuvîntul, și toată lumea se Întoarce imediat spre el. În aer e un fior de anticipare, iar Artemis exultă arogantă. Da, domnule Harper ! spune. — N-am nici cea mai mică idee despre ce vorbiți, zice el. Întreaga asistență reverberează șocată, iar eu nu-mi pot abține un chicot. După cum știți, am lipsit o vreme din arena afacerilor. ZÎmbește. Mi-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
pe piața produselor destinate exclusiv femeilor. — Poftim ? Asistența e traversată de un fior general, și toți cei prezenți Întorc capetele către cei din jur. — Intrăm pe piața produselor destinate exclusiv femeilor ? — De cînd ? — Adevărul e că eu știam, spune Artemis arogantă. Și cred că nu sînt singura care știe... Rămîn cu ochii țintă la ecran, amintindu-mi brusc de oamenii ăia de la Jack din birou. Pentru asta erau ovarele alea ! Doamne, ce palpitant ! O nouă aventură ! — Ne puteți cumva da și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
tras la xerox, În bikini tanga. E al meu și nu mai vreau să-l văd aici. Mă răsucesc pe călcîie. Iar Artemis, În legătură cu olandezul tău zburător... — Ce-i cu el ? spune bănuitoare. Mă uit la ea cum mă privește arogantă, cu parpalacul ei Burberry, ochelarii de designer și fața aia gen sînt-de-o-mie-de-ori-mai-bună-ca-tine. OK, hai să nu mă las furată de val. — Nu... am nici cea mai mică idee ce-ar putea avea. Îi zîmbesc. Vă doresc ședință plăcută. Tot restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Nu‑ți strică să te evidențiezi un pic și tu. Nu te pui suficient În valoare. Ești prea al naibii de modest, Chick. Și nu ți se potrivește, pentru că oricine se uită bine la tine vede că, de fapt, ești un megaloman arogant. Dacă te zgârcești s‑o cumperi, am s‑o trec În contul meuă - Părinții mei, acasă, aveau canapele verzi, am spus. Cumpărate de ocazie, dar canapele de catifea verde. Am să plătesc eu pălăriaă de dragul vremurilor de altă dată. - Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Mă înconjoară istoria străveche. Deși temnița în care-mi putrezesc oasele este nouă, multe din pietrele zidurilor ei, mi s-a spus, au fost cioplite pe vremea Regelui Solomon. Și uneori, când privesc prin fereastra celulei la tinerii veseli și aroganți ai și mai tinerei Republici Israel, am senzația că eu și crimele mele de război aparținem acelorași vremuri străvechi ca și vechile pietre cenușii ale lui Solomon. Cât amar de vreme a trecut de la războiul acela, de la al doilea război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
blond, ochi gri, un nas lung de patrician, către vârful căruia își ațintise ochii. Părea că este mimica lui obișnuită. Era înfășurat într-o haină închisă la culoare și purta o eșarfă de mătase. Se dezbrăcă cu un aer ușor arogant și de dedesubt se iviră puloverul negru, pe gât și pantalonii dungați. Era unul dintre puținii bărbați pe care-i știam să le stea bine în așa ceva; deși era subțire, pantalonii i se mulau pe fundulețul rotund și drăguț. Pantalonii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
jefuitori. Nu i-a putut identifica pe cei trei oameni, dar a știut ce tablouri au luat cu ei. — Pare specific pentru Viscardi, zise Fosco. — Chiar atât de prost e? — Nu, nu e prost, nu e chiar deloc. Dar e arogant și e dispus să-și asume riscuri. Lucrurile astea două i-au făcut averea. Vocea lui Fosco se schimbă: — Scuze, Guido, am un apel pe altă linie. Te sunt mai târziu În dimineața asta, bine? — Mulțumesc, Riccardo, repetă el, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
copii aici. Ea-i un fel de matroană a Cavalerilor Maltezi - știi, baluri de caritate și vizite la spitale. Și-o amantă În Verona; cred că e vorba de Verona. Oricum, un loc departe de tine. — Ai spus că e arogant. — Da. Câțiva dintre cei cu care am vorbit spun că e mai mult de-atât. — Ce Înseamnă asta? Întrebă Brunetti. — Doi au spus că ar putea fi periculos. — Personal? — Adică, dacă e-n stare să scoată cuțitul? Întrebă Fosco și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
ceva. Deși avea dubii că se mai putea salva mare lucru. Așa cum nu credea că întâlnirea avea să fie prea distractivă. La toate întâlnirile anterioare pe care le avusese cu Amanda Hardwick, ziarista își depășise reputația câștigată pentru scârboșenia ei arogantă. Îndesând documentele ofensatoare în birou, Alice s-a târât afară să-și ia o cafea și un corn. În cafenea, Alice și-a dus tava la o masă de lângă fereastră, unde se afla un număr din New York Times, deschis la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
o familie. Și, cu toate că varianta asta era greu de imaginat, Hugo avea să se străduiască de dragul lui Theo. Avea să reușească, indiferent cât de rău s-ar comporta Amanda. Perspectiva asupra acestei situații i se schimbase. Cele mai groaznice, mai arogante și mai uluitor de egoiste excese ale neveste-sii erau o adevărată plăcere față de groaza cu care Hugo trăise în ultimele săptămâni. Amanda s-a întors. Chipul lui Hugo era atât de înflăcărat de speranță încât femeia și-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
apoi trece În Italia, mai apoi În Austria și, În cele din urmă, În Germania. În Germania se pregătește temeinic soldățește ca să lupte cu arme de foc pentru eliberarea țării sale de sub robia impusă de un ocupant ateu, antihrist, crud, arogant și incult. Împreună cu Ion Samoilă se Înrolează voluntar În grupul de partizani români ce va fi parașutat În Transilvania, la Est de Agnita, În marele codru Fetea (noiembrie 1951). Din noiembrie 1951 până În octombrie 1953, Ion Golea redactează și Împrăștie
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
la fel de desăvârșit.“ Entuziasmul lui ușor patetic și demodat, care Îmi trezea Întotdeauna o undă de ironie, făcea contrast cu aspectul lui dur și sportiv, iar asta mi se părea atrăgĂtor. o oaie În costum de lup. În contrast cu bărbatul român, superficial, arogant și lipsit de maniere, Jean-Claude fusese de la bun Început cineva căzut de pe altă planetă, care pentru mine era o surpriză continuă. PĂrinții lui nu avuseseră suficienți bani să-i plătească studiile, așa că a muncit tot timpul facultății ca să se poată
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
la fel de desăvârșit.“ Entuziasmul lui ușor patetic și demodat, care îmi trezea întotdeauna o undă de ironie, făcea contrast cu aspectul lui dur și sportiv, iar asta mi se părea atrăgător. U oaie în costum de lup. În contrast cu bărbatul român, superficial, arogant și lipsit de maniere, Jean-Claude fusese de la bun început cineva căzut de pe altă planetă, care pentru mine era o surpriză continuă. Părinții lui nu avuseseră suficienți bani să-i plătească studiile, așa că a muncit tot timpul facultății ca să se poată
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
a oferi spațiul care se apropie cel mai mult cu cel de cilindru, determinându-ne a vedea în el o Inteligență supremă care le-a dotat din instinct. Dar aici, vin acești înțelepți moderni, acești sofiști fastuoși, umflați de pretenție arogantă, și ne spun că viespile fac celulele lor cilindrice lăsând spații intermediare, pierzând teren, și că, dacă albinele au ajuns a face hexagoane, este pentru că, strângându-se unele peste altele, ajung să ia ele însele, în mod natural, forma de
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
două săptămâni, În largul său, fără sarcini de servici, fără du-te - vino permanent, Încât, nici pentru o cană cu apă, ori, pentru un dumicat de mâncare, nu mai era vreme, aici, În pustia asta de societate, necinstită, nedreaptă și arogantă?! Iată-l, deci, ca pe un mare Împărat, dacă așa arată Împăratul, un ăla, care nu face nimic, altceva, decât să stea, să se minuneze de frumusețile și de liniștea de care face atâta risipă, natura, prin acele locuri minunate
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
mai bine: clădiri albe, înconjurate de verdeață și de ziduri la fel de albe, care apără exclusivitatea turiștilor străini. Binefacerea și blestemul locuitorilor. O lume a posibilităților deschise - dar o proiecție a propriei lor nimicnicii. Nu e ușor să muncești pentru bogații aroganți ai lumii veniți în concediu... „Nici macar bogați”, gândesc trist... „Oameni și ei, muncind din greu pentru un salariu care să le permită să-și plătească datoriile - si să se bucure, o dată la câțiva ani, de o vacanță all inclusive. O
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
pozarul de la Costinești. Dar ‚Sidonia”?... Am primit și pozele. Cine ești tu, Sidonia? Femeia frumoasă, elegantă, care după poziția trupului, se sprijină de brațul unui bărbat pierdut în întuneric; sau femeia tinara, în blugi ’cu buzunare’, privind avintat - și cam arogant - pe deasupra trecătorilor de pe aleile unui parc? Aștept o lămurire Vick Dragă Vick, Nimic nu mi-ai scris, nimic îți răspund Sidonia Well, asta e... - Ce e cu tine? Tresar. - Poftim? - De când ai venit stai că un băț. Nu ai spus
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
se poate de diferită, aproape că pot spune ca sunt două femei diferite. În una din ele ești frumoasă, misterioasă, elegantă, o adevărată doamna - în cealaltă, o femeie de toate zilele, îmbrăcată în T-shirt și blugi cu buzunare, privind (cam arogant) pe deasupra trecătorilor. E greu să stăm de vorbă pe mirc. Orele 11-1 corespund orelor 1-3 la prânz aici, la mine. Sunt la serviciu și de acolo nu intru pe chatt. Știu că în țară se obișnuiește, aici risc să-mi
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
dar curajos pînă la autodistrugere, liber în tot ce face, capabil să lupte singur împotriva tuturor, spirit nesupus pe care nici superiorii săi ierarhici nu-l pot domestici și nici cei mai teribili dușmani ai săi nu-l pot speria, arogant și plin de șarm. Cum să nu iubești o americă capabilă să plăsmuiască astfel de eroi care nu te mai părăsesc niciodată, care rămîn în tine, în sub conștientul tău ? eroi planetari, de altfel, eroi pe înțelesul tuturor, dar cu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
de a-l apuca de bărbie ca pe un copil. Și, cu toate acestea, în ochii ei se citeau o totală neîncredere în puterile ei feminine și un respect nesfârșit pentru bărbat. Nimic în purtarea Otiliei nu era agresiv sau arogant, gesturile și cuvintele ei erau pline de grație, însă totul respira prea multă inteligență. Otilia trăia cum cânta la pian, zguduitor și delicat, într-un tumult de pasiuni, notate precis pe hârtie, stăpânite și justificate. Otilia părea că "știe multe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Aglae bău, la repezeală, puțină cafea și apoi trecu dincolo, înconjurată ca de o gardă de Titi și Aurica. Bătrânul era mult mai limpezit și privea numai îngrijorat spre mobilele din casă. - Ce-i cu tine, Costache? întrebă mai mult arogant decîtcomiserativ Aglae. Te-a pus dracul să cari cărămidă, să faci casă, parcă n-aveai casă. Așa e când te iei după copii! Aglae întoarse privirile spre Felix și spre Otilia și, ca și când n-ar fi fost niciodată vreun conflict
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
eliberez pe novici de nesiguranța lor vocațională”, spunea un maestru de novici cu referință la tinerii atât de diferiți față de cei din timpurile sale. „Aș fi fericit dacă aș reuși să-l suport pe superiorul meu care este atât de arogant”, spunea un frate tânăr abia ajuns într-o comunitate. Sunt întrebări care fac referință la acele contexte relaționale unde raporturile reciproce scot mai mult în evidență dificultatea de schimbare decât posibilitățile reale care stau la dispoziția persoanelor. La fel ca
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
știau a săruta prin ședințe, cu vorba și cugetul, părțile rușinoase ale câte unui Portret de Partid și de Stat, apoi piețele mierii, cu zdruncinătură puțină, fără trafic, lanțurile șeherezadice ale magazinelor sustrase circuitului public, scurtcircuitate adică, policlinicile secrete, piscinele arogante și disprețuitoare în care înotau odrasle speciale, transparente, fără vezică, destinate încă din pungile seminale sau din mistica cursului scurt de materialism-dialectic să devină pe viață prim-secretari. Deasupra Împotrivitorului, cârd de norișori gri-trandafirii, mânați de la spate de suflul unor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]