1,035 matches
-
pus la îndoială datele oficiale, afirmând că ponderea lor în cadrul populației este subestimată. Ultimul recensământ cu date etnografice înainte de 2011 fusese efectuat de autoritățile comuniste în 1989. Albania recunoaște trei minorități naționale, grecii, macedonenii și muntenegrenii, și două minorități culturale, aromânii și romii. Există în Albania și minorități de bulgari, gorani, sârbi, , bosniaci și evrei. Guvernul grec susține că există 300.000 de greci în Albania, dar estimările occidentale gravitează în jurul cifrei de 200.000.<ref name="RFE/RL Research Report
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
și "burduf" care conține "cheagul", care se folosește, deși rar, cu sensul de „brânză maturată în burduf” (brânză de burduf). Literar derivă din: în rânză, adică: brânză (brânză), prefixul "b" venind din limba arameică-siriană din care s-a format limba aromânilor și a fost preluat în mai multe dialecte locale cât și mai târziu în limba slavonă. Un proverb popular spune: "Mai bine să crape rânza de cât să rămâie (nemâncată) brânza". Pascu, Beiträge, 8, a sugerat mai întâi o posibilă
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
(sau Bitolia, arom. "Bitule") este un oraș din Republica Macedonia cu o concentrație mare de aromâni. În acest oraș se află cel mai mare cimitir aromân aproape de comuna Bucovo. În funcționează COMUNA ARMÂNEASCĂ „Frats Manachia”, în biserica Sf. Constantin și Elena slujba se ține în limba aromână. Aromânii din Bitola au venit după distrugerea orașului Moscopole
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
din Republica Macedonia cu o concentrație mare de aromâni. În acest oraș se află cel mai mare cimitir aromân aproape de comuna Bucovo. În funcționează COMUNA ARMÂNEASCĂ „Frats Manachia”, în biserica Sf. Constantin și Elena slujba se ține în limba aromână. Aromânii din Bitola au venit după distrugerea orașului Moscopole din Albania, iar după aceea au mai venit și familii din Gramoste. Ca și în Crushuva aromânii s-au amestecat și au format dialectul de Bitola, care este asemănător celui din Crushuva
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
ARMÂNEASCĂ „Frats Manachia”, în biserica Sf. Constantin și Elena slujba se ține în limba aromână. Aromânii din Bitola au venit după distrugerea orașului Moscopole din Albania, iar după aceea au mai venit și familii din Gramoste. Ca și în Crushuva aromânii s-au amestecat și au format dialectul de Bitola, care este asemănător celui din Crushuva. În Bitola Aromânii au înființat „Liceul Aromân”. Potrivit lui Adrian Room, numele Bitola este derivat din vechiul cuvânt slav "Obitel" (mănăstire sau reședință), deoarece orașul a
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
au venit după distrugerea orașului Moscopole din Albania, iar după aceea au mai venit și familii din Gramoste. Ca și în Crushuva aromânii s-au amestecat și au format dialectul de Bitola, care este asemănător celui din Crushuva. În Bitola Aromânii au înființat „Liceul Aromân”. Potrivit lui Adrian Room, numele Bitola este derivat din vechiul cuvânt slav "Obitel" (mănăstire sau reședință), deoarece orașul a fost remarcat pentru mănăstirile sale. Când sensul numelui nu a mai fost înțeles, el a pierdut prefixul "O
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
recensământ Otoman a fost sistemul “millet”. Oamenii au fost atribuiți unei etnii în funcție de religia de care aparțineau. Deci, toți musulmanii au fost clasificați ca fiind turci, toți membrii din Biserica Ortodoxă ca greci, deși aceasta a cuprins majoritatea amplă a aromânilor și un anumit număr de macedoneni slavi, în timp ce restul a fost împărțit între Bisericile Ortodoxe sârbe și bulgare. (A se vedea de asemenea "comunitatea evreiască" de mai jos). Dar registrul otoman fiscal de la Bedel-I Askeriye din 1873, spune că vilaietul
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
în Monastir și a alcătuit peste zece la sută din populația orașului în 1900. Populația evreiască locală se menționează ca Monastirli, și o sinagogă Monastirli există astăzi în Salonic. Există puține dovezi de antisemitism, printre alte comunități locale. Evreii și aromânii au fost singurule comunități care nu au avut pretenții teritoriale pe teritoriul macedonean și au fost, în general, considerați ca fiind neutri, în aceste dispute. Majoritatea evreilor din Monastir au fost uciși în timpul Holocaustului, și în prezent, niciunul nu a
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
au fost, în general, considerați ca fiind neutri, în aceste dispute. Majoritatea evreilor din Monastir au fost uciși în timpul Holocaustului, și în prezent, niciunul nu a mai rămas în oraș. Are loc în amintirea primului cameraman din Balcani, Manakia Milton (aromân). Acest festival are loc în fiecare septembrie și se numește Festivalul „Manaki Brothers International Film Camera” al „fraților Milton și Ianaki Manakia” (aromâni). Este o combinație de documentare și filme de lung-metraj care sunt arătate. Festivalul este un eveniment de
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
niciunul nu a mai rămas în oraș. Are loc în amintirea primului cameraman din Balcani, Manakia Milton (aromân). Acest festival are loc în fiecare septembrie și se numește Festivalul „Manaki Brothers International Film Camera” al „fraților Milton și Ianaki Manakia” (aromâni). Este o combinație de documentare și filme de lung-metraj care sunt arătate. Festivalul este un eveniment de clasă mondială și acesta trebuie văzut.
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
respective. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni consideră că românii de peste hotare sunt parte integrantă a spiritualității românești și încurajează în raporturile cu aceștia un dialog deschis. Drept urmare, obiectivele DRP vizează întărirea comunicării și a parteneriatelor atât cu comunitățile românilor/vlahilor/aromânilor din țările vecine și Balcani, cât și cu românii din emigrație și originarii din România. Interesul României pentru comunitățile românilor/vlahilor/aromânilor din țările vecine și Balcani este generat de considerente de afinitate și solidaritate culturală și lingvistică, fiind similar
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni () [Corola-website/Science/319577_a_320906]
-
aceștia un dialog deschis. Drept urmare, obiectivele DRP vizează întărirea comunicării și a parteneriatelor atât cu comunitățile românilor/vlahilor/aromânilor din țările vecine și Balcani, cât și cu românii din emigrație și originarii din România. Interesul României pentru comunitățile românilor/vlahilor/aromânilor din țările vecine și Balcani este generat de considerente de afinitate și solidaritate culturală și lingvistică, fiind similar cu interesul statelor respective pentru minoritățile lor din România și în deplină concordanță cu prevederile Convenției-cadru cu privire la protecția minorităților naționale, a Consiliului
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni () [Corola-website/Science/319577_a_320906]
-
calitatea de membru corespondent. Deși ne-a părăsit prematur, Ștefan rămâne o personalitate puternică în istoriografia românească și un neobosit întregitor de verigi doveditoare ale lanțului de neîntrerupte fapte ale strămoșilor noștri. S-a născut într-o veche familie de aromâni, ai căror străbuni se numărau printre cei mai vajnici apăratori ai libertății și onoarei românilor macedoneni. Din cauza persecuțiilor autorităților otomane, consecință a atitudinii patriotice a familiei, părinții s-au stabilit în nordul Dunării, la Craiova, iar apoi la Caracal. Clasele
Stoica Nicolaescu () [Corola-website/Science/316604_a_317933]
-
revistei bianuale CONTRAATAC din Adjud. Activează ca redactor la publicațiile Scara - București, Salonul literar - Focșani, Vitralii - Focșani, Crezul nostru - Bacău, Confluențe - Adjud. Publică și colaborează la reviste și ziare precum Steaua - Cluj, Viața Românească - București, Luceafărul - București, Dimândarea - București, Deșteptarea aromânilor - București, Permanențe - București, Cotidianul - București, Collegium - Iași, Poezia - Iași, Ardealul literar - Deva, Porto Franco - Galați, Plumb - Bacău, Pro-Saeculum -Focșani, Oglinda literară - Focșani, Cetatea culturală - Cluj, Citadela - Satu Mare, Zodii de cumpănă - Oradea, Agero - Stuttgart, Clipa - California (SUA) etc.
Adrian Botez () [Corola-website/Science/320606_a_321935]
-
interpretate în piesele „Despot Vodă” de V. Alecsandri, „Egmont” de Goethe, „Hamlet” și „Richard al III-lea” de Shakespeare. În afară de activitatea artistică, a fost unul dintre cei mai mari colecționari români de opere de artă. provenea dintr-o familie de aromâni (Derra de Moroda) stabilită în Transilvania și înnobilată de împăratul habsburgic cu titlul de baron. Tatăl său era negustor și s-a stabilit în România, unde și-a desfășurat afacerile. Mama sa provenea dintr-o veche familie românească, fiind urmașă
Dan Nasta () [Corola-website/Science/328899_a_330228]
-
născut la 9 ianuarie 1896, în orașul Bitola (Bitolia, în greacă Monastir) din Macedonia. Numele de familie este o formă arhaică a cuvântului maimuță, momâie, sperietoare.(din "maimu", în ngr. sau tc.) Orașul avea pe atunci o populație mare de aromâni. Comunitatea aromânilor (Comuna armânească - "Frats Manachia") reprezintă azi 1,3% din populația orașului. Tatăl său, Naum Maimuca, a fost institutor și ulterior, director al Școlii Centrale de băieți din Bitolia.(1881-82) În 1887, tatăl său era profesor de fizică și
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]
-
9 ianuarie 1896, în orașul Bitola (Bitolia, în greacă Monastir) din Macedonia. Numele de familie este o formă arhaică a cuvântului maimuță, momâie, sperietoare.(din "maimu", în ngr. sau tc.) Orașul avea pe atunci o populație mare de aromâni. Comunitatea aromânilor (Comuna armânească - "Frats Manachia") reprezintă azi 1,3% din populația orașului. Tatăl său, Naum Maimuca, a fost institutor și ulterior, director al Școlii Centrale de băieți din Bitolia.(1881-82) În 1887, tatăl său era profesor de fizică și franceză la
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]
-
a asasinat alături de alți doi legionari pe prim-ministrului I.Gh. Duca, în gara de la Sinaia. În aprilie 1934 a fost condamnat la muncă silnică pe viață, împreună cu alți doi complici, pentru faptă. În închisoare a scris o carte despre problemele aromânilor. În noaptea de 29/30 noiembrie 1938 a fost ucis de autorități, prin strangulare, alături de Corneliu Zelea Codreanu, așa-numiții ”decemviri” și ceilalți doi asasini ai lui Duca.
Ion Caranica () [Corola-website/Science/323696_a_325025]
-
în centrul orașului Sânnicolau Mare, a fost construit în anul 1864, pentru contele Kálmán Nakó, în stil neoclasic și plasat în mijlocul unui parc cu arbori de esență rară. Nakó este numele maghiarizat al lui Nacu. Provine dintr-o familie de aromâni veniți din Grecia și stabiliți în Banat. Frații Nacu, Hristu și Chiril, care făceau parte din cea mai vestită familie nobiliară din nord-vestul județului Timiș-Torontal în secolele XVIII-XIX, cea a grofilor Nacu, au trecut la catolicism și s-au maghiarizat
Castelul Nakó () [Corola-website/Science/326187_a_327516]
-
sfeșnice, cristelnițe, candele, cruci). Se remarcă tehnica filigranului, tehnica modelării în relief prin ciocănire și arta încrustării cu pietre prețioase. François Charles Hugues Laurent-Pouqueville, în cartea sa "Voyage dans la Grèce", vol. II, ed. II, 1821, pag. 353, scrie că "Aromânii, care nu sunt ocupați în țesătorii și fabrici, sunt argintari; și, cu toate că sunt lipsiți de modeluri bune, ei lucrează destul de bine aurul și argintul". În Raportul lui Constandin Golescu, vel logofăt, către Divanul Săvârșitor al Țării Românești, din 2 august
Argintar () [Corola-website/Science/326339_a_327668]
-
al râului Sluci și "Seret" afluent al Nistrului. Mai multe localități aflate la nord de Nistru au terminația „ți” (Voloscăuți, Volcăuți, Cudrinți, Miliuți, Biliuți etc) Terminația indică la plural locuitorii unui sat sau oraș fiind caracteristică atât românilor cât și aromânilor din în sudul Balcanilor Datele de mai jos par a contura o confederație de păstori și războinici slavo-români care a existat timp de două veacuri în Podolia și nordul Moldovei, încercând să-și mențină autonomia între puterile potrivnice ale pecenegilor
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
Sterie Ciumetti, sau Sterie G. (Gușa) Ciumetti, scris uneori și Ciumeti, a fost un inginer constructor de poduri și șosele și profesor de matematică la liceu, român de origine macedoromână (aromân), susținător al românismului balcanic, venit în Regatul României din sudul Dunării. El a avut un rol însemnat în îmbunătățirea invațământului românesc din Balcani și a drumurilor și podurilor din Dobrogea de Sud (Cadrilater) și de Nord la începutul secolului XX
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
pe elevii epiroti (macedoromâni din regiunea Epir și verieni (cei din zona orașului Veria), elevi aromâni înclinând de partea inspectorului. Istoricul austriac Max Demeter Peyfuss numește Bitola un „Shanghai al Balcanilor“, având în vedere multitudinea etniilor (turci, albanezi, slavi, greci, aromâni, țigani), și arată că această localitate s-a dezvoltat ca un centru al culturii aromânești: „existau aici Liceul de băieți, pe atunci singurul liceu român din Balcani, Școală superioară de fete, Consulatul Regal al României, librărie, bibliotecă, până și farmacie
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
această localitate s-a dezvoltat ca un centru al culturii aromânești: „existau aici Liceul de băieți, pe atunci singurul liceu român din Balcani, Școală superioară de fete, Consulatul Regal al României, librărie, bibliotecă, până și farmacie românească!“ Pe la 1890 numărul aromânilor din Bitolia era estimat la 15 500. De fapt și astăzi în Bitolia există o largă populație de origine aromână. Pe vremea aceea Bitolia făcea parte din Imperiul Otoman. În urma presiunilor românilor, guvernul otoman va aproba, cu toată opoziția grecilor
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
și 1908). “Fratil’ia” era o revista bilunară, scrisă în dialect aromân, condusă de Nicolae Batzaria și el profesor la Liceul român din Bitolia. În această revista se publică versuri, proză, anecdote populare, articole și studii despre istoria și civilizația aromânilor.; unde se dă și o listă a absolvenților liceului în ultimii 25 ani (sunt trecuți și Sterie Ciumeți, și Pericle Papahagi) “Revista Populară a Românilor din Imperiul Otoman”, Publicație a Corpului Didactic și Bisericesc din Turcia.” era revista Liceului românesc
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]