1,644 matches
-
cadrul instituționalizat al unei religii se impune de la sine. După lectura studiului său, m-am întrebat la rândul meu cât de necesar și important ar fi, în cazul concret al pelerinajelor ortodoxe, să se întreprindă o cercetare mai atentă a „aromatelor” (mir, tămâie, smirnă) ce sunt propuse spre comercializare sau utilizate în cadrul ceremoniilor oficiale ori în cel domestic. Pe lângă sursele tradiționale de aprovizionare (Grecia, Muntele Athos, Rusia), în ultima vreme au apărut numeroase „aromate” vândute drept „tămâie” din India și China
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
se întreprindă o cercetare mai atentă a „aromatelor” (mir, tămâie, smirnă) ce sunt propuse spre comercializare sau utilizate în cadrul ceremoniilor oficiale ori în cel domestic. Pe lângă sursele tradiționale de aprovizionare (Grecia, Muntele Athos, Rusia), în ultima vreme au apărut numeroase „aromate” vândute drept „tămâie” din India și China, așa cum se pot găsi în orice magazin cu specific oriental din Occident. Gama olfactivă a produsului s-a diversificat extrem de mult, de la „iasomie” și „regina-nopții” la, atenție( !), „tămâie bio” (naturală, cum o recomandau
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
atracției pelerinajului, a „dependenței” pe care acesta o creează, fiind vorba de o totalitate acaparantă. Biserica însăși, ca insti tuție și prin ritualurile sale, este un instrument privilegiat de transmisie a memoriei religioase în fața acțiunii corozive a timpului. Prin analiza „aromatelor” utilizate în cadrul său, s-ar putea realiza o analiză a „codurilor” care au permis unor mari teme ale gândirii creștine (cum ar fi conceptele de sfințenie și de corp inalterabil) să traverseze timpul și să se exprime cu ajutorul ritualului, iconografiei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
trebuiau prezentate bunătățile ce se pregăteau poporului de către albine și trântori, sub îndrumarea celui mai iubit fiu al poporului. Frigorifere imense adăposteau majoritatea noilor sortimente, dar și acestea, ca și cele ce urmau să fie expuse neprotejate de frig cârnați aromați, șunci rozalii, noi tipuri de brânzeturi și pâini rumene și pufoase, nenumărate sortimente de patiserie trebuiau să fie împrospătate și schimbate zilnic. De! Ziua exactă a vizitei nu o cunoșteau decât foarte puțini sau poate nimeni. Vorba bătrânească: paza bună
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se grăbesc să ți-l ofere. Eu, neștiind obiceiul, am admirat o narghilea și un grangur, remarcîndu-mi interesul, mi-a și oferit-o. Dați-i și tutun, se grăbesc alți comeseni. Tutunul nu-i tutun, ci petale de flori, frunze aromate și alte buruieni pe care nu le cunosc. Deși iranienii nu beau alcool, pentru noi se afla orice ne poftea inima. O prietenie atît de sinceră, atît de plăcută, oferită de granguri la granguri, nu întîlnești prea des în lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
noi? Vaporașul înoată voinicește, oprește din insulă în insulă, lasă și ia puțini pasageri, mai lasă pachete, cutii și multe altele. Cele ce trebuiesc omului, lapte, bere, detergenți și ce-o mai fi. Stăm pe punte și sorbim din cafeaua aromată, briza ne mîngîie, ochii se delectează cu frumuseți șocante și totul se acceptă într-o adîncă muțenie. Plutim și la propriu, și la figurat. Din cînd în cînd, pescăruși, liberi ca pasărea cerului, ne strigă un salut de acceptare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
laolaltă cu mama deodată suntem îmbiați să ne ospătăm regește din cele mai alese bucate ale pământului pe care le-a inventat și le-a dibăcit mintea omenească; o minunată pâine albă, proaspătă și aburindă cu ulei de floarea-soarelui gălbui, aromat, călduț și hrănitor. Când s-a văzut cu pâinea în brațe pe care o ținea cu pietate și emoție copleșitoare, de parc-ar fi fost pruncul născut în ieslea animalelor din Bethleem ochii fratelui nostru Mircea s-au umezit și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
vestind cu indiferență păgână plecarea "celui mai păcătos dintre pământeni" pe drumul fără întoarcere, n-aș vrea să iau cu mine după moarte nimic altceva decât o gură plină de aer, îmbibat cu mirosul de pâine aburindă și de ulei aromat. Și cum știu că toată viața am fost un ticălos și un revoltat, un anarhist neavând nici prieteni și nici admiratori, voi fi fericit să aud pe drumul satului doar scârțâitul roților tras de carul cu boi pe drumul spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
devin uneori transparenți (cum se exprimă nu mai știu cine), mă caută același domn care mi-a propus strania partidă de gramofon încă din primele nopți de când lucrez aici. Este și el un mare fumător. Trage cu deliciu din drogul aromat, tace, tace mult, pe urmă, cum bănuiam, aflu că este scriitor și poet, dar și matematician de profesie. "Ceva total nepotrivit", îmi spune. Părerea mea este alta, opusă. Eu cred că între poezie și matematică există atingeri și chiar identități
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
bere mi se pare că este de natură strict psihologică. Berea nu-i o băutură "bună"; gustul amar nu-i o preferință instinctivă; copiilor nu le place berea; vinul este băut cu plăcere de copii, probabil pentru că e dulce și aromat, dar, cu timpul, printr-o pervertire senzorială, este acceptată și berea, poate pentru amețeala, ușoară, pe care o produce. Cum omul este un animal cu înclinații perverse, simțurile primare se subordonează efectului euforic. În practică, berea alintată "berică" se simte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ani de-acasă, pe care îi port în mine și acum, la optzeci și șapte de ani. Au însemnat o copilărie într-o familie înstărită, care-mi satisfăcea toate mofturile. Au însemnat servitoarea care le-aducea dimineața părinților mei cafelele aromate și mie pachețelul cu ciocolată Langues de Chat. Au însemnat o exagerată, chiar asfixiantă dragoste părintească. (Am arătat de multe ori, în diverse interviuri, că am venit pe lume ca substitut al unui frate mort la șaisprezece ani.) Au însemnat
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ce sunet are o floare sau cum e la pipăit speranța. Dimineața, țigara avea gustul cafelei negre, fără de care nu mă puteam regăsi, nu-mi puteam reconstitui identitatea cotidiană. Deci, avea gust de erzaț în vremea războiului, gust de cafea aromată, care-ți extazia nările, în vremurile bune, iar astăzi ar avea gust de cafea fără cofeină și îndulcită cu zahăr sintetic. Falsă, simulată, amăgitoare, ca toată realitatea noastră. De fapt, țigara nu mai are astăzi nici un gust pentru mine, fiindcă
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
disponibili, a realizat o cifră de afaceri mai bună. Negustorul, fiind și el foarte mulțumit, a trimis băiatul de prăvălie prin vecini de ne-a adus și ne-a cinstit cu două băuturi răcoritoare, un fel de iaurt îndulcit și aromat. Foarte gustos! Cât despre bijuterii... soția și fetița mea cea dragă s-au bucurat tare mult de ele. Acasă, însă, am redevenit cârcotaș: prelucrarea metalului nu mi-a mai părut ca fiind de prima calitate. Sunt convins că existau bijuteri
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
vestita "Puerta del Sol", cu aglomerația ei obișnuită, veritabil Turn Babel, loc de întâlnire al tuturor limbilor lumii. Aici am luat loc la terasa unei cofetării ca să admirăm furnicarul pieței, delectându-ne cu două cupe de înghețată de fructe, uriașă, aromată și apetisantă. Ne-am reîntors la hotel târziu, am deschis televizorul și am butonat până am dat peste un program de "copla", interpretat de maestrele genului. A doua zi la ora 10, 00 am fost prezenți la cabinetul medical și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pretențios și nesățios al Bucureștilor de acum aproape o jumătate de veac, adică lângă halele mari de la Bibescu-Vodă, hala de carne, alta de pește, alta de zarza vaturi și alta de fructe, cum și lângă mulțimea vie, Împestrițată, colorată și aromată a prăvăliilor dimprejurul halelor: băcăniile cu produsele tuturor climatelor, continentelor și ale mărilor Îndepărtate, de la cele ale pământului nostru prea blagoslovit până la colonialele, conservele, condimentele și sardelăriile de tot felul, aflate pe atunci la Îndemâna oricărei pungi; apoi brân zăriile miro
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Mi-a arătat cum se curăță racii și apoi i-a pus pe jarul încins. Ce mai sfârâiau! S-a împrăștiat un miros de pește peste tot ogorul... Apoi am servit un prânz, în natură, cum nu se poate mai aromat și delicios. Cred, că niciodată, n-am să uit, ce darnică a fost natura, în ziua ceea cu noi! Tata mi-a adus în minte cuvintele lui Luchian: "Natura prin nimic n-o sperii, trebuie să te rogi să te
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Aici, verișoara mea, Viorica Nemțoc, ne-a primit regește. Fiecăruia ne-a oferit câte o plăcintă "poale-n brâu" și turtă dulce. Nu ne-a lăsat până n-am băut câte o cană de suc de pere, care era foarte aromat și dulce. Banii i-am refuzat, dar Vasile (care făcea pe casierul) i-a primit pe furiș. Am trecut pe la familia învățătorilor Nastasă Gheorghe și Saveta, Bârligă D., Isopescu M., Ileana Drehuță, Cazacu Aurel și Modest. I-am urat pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
adus din beci de către Costache. La încheiee Maria a pus pe masă coșulețe cu mere domnești, struguri și pere, dar acestea au fost mai mult râvnite de femei. Numai moș Negruș a mâncat cu mare plăcere vreo două mere domnești aromate iar Maria i-a propus să ducă acasă, dacă vrea, o traistă de mere, că aveau din belșug în livadă. Soarele se apropia de asfințit iar oaspeții se pregătiră de plecare. − Mulțumim din suflet pentru masa îmbelșugată și gustoasă, spuse
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
apoi aprinse pe rând cele patru lumânări mari, din ceară de albine curată și le așeză la colțurile sicriului, puse una și în sfeșnicul de la cap și aprinzând într-o cățuie câteva boabe de tămâie, o vântură să răspândească fumul aromat în odaie și pe lângă sicriu. Feciorii și fetele mamei Elena știau toate rânduielile și datinile de îngropăciune, se îngrijiseră de tot ce trebuie, de slujbele ce se oficiază în astfel de 118 Rădăcinile Continuității împrejurări, vorbiseră cu preotul și dascălul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vârsta noastră care îi răspundea, mie în schimb refuzându-mi orice atenție, ceea ce mă făcea să „sufăr“. Inițiative am avut însă eu cu Dan, băiatul unui fabricant de biscuiți: în camera lui din apartamentul de deasupra fabricii, mâncam pe săturate aromații pesmeți. Pe Dan, frumușel, delicat, cu silueta ispititoare sub puloverul mulat pe corp, l-am iubit, așteptând cu dor să vină la mine, unde aveam spațiul convenabil manevrelor erotice: într-o debara, se afla, oblic rezemată de perete, pe înălțimea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ca loc de veci, iar Bârladul nu este altceva decât o "mahala celestă" a indicibililor Iași. (Lucian VASILIU) Imensa cupă a orașului, așa cum apare Iașul privit de pe culmile Cetățuii sau Buciumului, se bucură, odată cu fiecare licăr de soare, de picăturile aromate, purtând nume precum Fetească albă de Bucium, Fetească neagră de Uricani. În această cetate a viilor, livezilor și grădinilor veșnic deschise către soare, numele marilor înaintași se îngemănează cu balada și icoana, cu basmul și poezia, cu pomelnicul și rugăciunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
identifică pe „cealaltă Marie” cu mama lui Iosif/Ioset. Luca păstrează notația generală: „femeile care-l Însoțiseră din Galileea”. Ajungem la episodul mulieres ad sepulchrum! Matei păstrează, alături de Maria Magdalena, un personaj numit „altă Marie”. Cele două nu duc nici o aromată, prin urmare, În cazul lor, apelativul „mironosițe”/„mirofore” este impropriu. Ele vin pur și simplu ca să vadă mormântul. Acesta e deschis de un Înger care le spune că Isus nu se mai află acolo. Marcu descrie alt grup de „mironosițe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
pur și simplu ca să vadă mormântul. Acesta e deschis de un Înger care le spune că Isus nu se mai află acolo. Marcu descrie alt grup de „mironosițe”, alcătuit din Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob, și Salomeea. Acestea aduc aromate. Spre deosebire de relatarea din Matei, femeile prezentate de Marcu găsesc piatra dată deoparte și, intrând, văd un tânăr Într-o cămașă albă, care le spune că Isus a Înviat și le trimite să le ducă vestea „ucenicilor și lui Petru”. Petru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
vizitelor din Japonia, am avut bucuria de a admira multe aranjamente florale care m-au uimit prin rafinamentul lor. De aceea, am vrut să aflu câteva din secretele acestei arte chiar de la sursă, respectiv sensei Emiko-maestru Ikebana... În fața unei cafele aromate, i-am spus că ador florile și iubesc armonia. La auzul cuvântului „armonie”, Emiko mi-a zis că am atins esența aranjării florilor. I-am mărturisit că m-am documentat asupra acestui subiect, dar n-am înțeles în ce constă
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
iubească, să cânte, să fie alături de prieteni și nu singur. Există flori umane ce se vor admirate, flori ce induc bucuria, liniștea. Există și flori cu care ne putem împodobi viața, casa, sufletul... Alături de flori, cupa de sake, Dulce și aromat, Precum trupul înfierbântat al gheișei. E iarnă! La solstițiul de iarnă (22 decembrie), când ziua e mai scurtă decât noaptea, se face baie în apă fierbinte cu aromă de fructe de „Yuzu”, care vor aduce noroc și sănătate. După îmbăiere
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]