1,691 matches
-
să constate dacă rezistența, lectura critică sau plăcerea dată de o anumită experiență sau artefact este progresistă sau reacționară, destructivă sau emancipatoare. Practica critică trebuie să caute norme și să opereze discriminări critice în evaluarea naturii și efectelor practicilor și artefactelor culturale sarcină pe care o preiau, în diferite contexte, în studiul de față. Studiile culturale mai timpurii doreau să echilibreze ideologicul și rezistența, puterea dominantă și opoziția. Această echilibrare este evidentă în articolele lui Hall (1980b și 1981) "Codificare/decodificare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în cadrul schemei de dezvoltare a capitalismului contemporan. Pe cînd acest lucru ducea către o reducere a întregii culturi la mărfurile, ideologia și instrumentele proprii dominației clasei conducătoare, se evidențiau, în același timp, originile economice și natura ideologică a multora dintre artefactele culturii media. În mod identic, accentul pus de către Școala de la Frankfurt pe manipulare a atras atenția asupra puterii de seducție a produselor industriei culturale și a modului prin care aceasta ar putea integra indivizii într-o ordine prestabilită. Accentul pus
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sugerează, și el, felul în care sînt folosite conceptele de diferență și de pluralitate cu scopul integrării indivizilor în societatea existentă. Diferența duce la vînzarea produselor. Capitalismul trebuie în mod constant să își multiplice piețele de desfacere, stilurile, preferințele și artefactele pentru a continua să absoarbă consumatori. Simpla considerare a "diferenței" ca marcă a opoziției poate ajuta la scoaterea pe piață a noilor stiluri și artefacte, dacă acea diferență și efectele sale nu sînt evaluate în mod greșit. Ea poate, de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
produselor. Capitalismul trebuie în mod constant să își multiplice piețele de desfacere, stilurile, preferințele și artefactele pentru a continua să absoarbă consumatori. Simpla considerare a "diferenței" ca marcă a opoziției poate ajuta la scoaterea pe piață a noilor stiluri și artefacte, dacă acea diferență și efectele sale nu sînt evaluate în mod greșit. Ea poate, de asemenea, promova o formă de politică a identității în care fiecare grup își afirmă propria specificitate, limitînd politicile la interesele propriului grup și neluînd, astfel
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
culturale britanice. Studiile culturale ar putea ușor degenera într-un fel de populism eclectic de tipul celui ce apare în anumite lucrări ale Asociației pentru Cultura Populară, care sînt în mare măsură festiviste și lipsite de o atitudine critică față de artefactul textual la care se referă. Neglijarea economiei politice, valorizarea publicului și plăcerii produse de tot ce este "popular", omiterea ideologiei și factorului de clasă socială și eșecul analizei și criticii strategiilor textului cultural vor determina transformarea studiilor culturale într-o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
emoționează, orientează și influențează publicul. Cultura media are efecte materiale vizibile, este eficientă; unul din țelurile propuse de studiile culturale este analiza modului în care textele specifice și diferitele tipuri de cultură media influențează publicul, ce efecte reale au aceste artefacte ale culturii media și ce efect potențial contrahegemonic și de rezistență pot avea creațiile culturii media. Voi încerca să conturez această abordare și să ofer exemple pe tot parcursul cărții. Mai întîi, însă, vreau să antrenez în cîmpul studiilor culturale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
termenul "post modern" este poate unul dintre cei de care se abuzează cel mai mult și care provoacă cele mai mari confuzii în lexicul teoriei critice contemporane. Termenii "modern" și "postmodern" sînt folosiți pentru a acoperi o amețitoare diversitate de artefacte culturale, fenomene sociale și discursuri teoretice, iar conceptul de postmodern impune o constantă analiză, clarificare și critică. În primăvara anului 1993, în timpul unei excursii în Anglia, am descoperit, de exemplu, un articol în ziarul The Guardian, intitulat "Politicianul postmodern" și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sau o stare de fapt. Cu alte cuvinte, nu se poate vorbi de fenomene intrinsece "postmoderniste" care să poată fi descrise de teoreticieni. Aceste concepte sînt generate sub formă de constructe teoretice utilizate pentru a interpreta o familie de fenomene, artefacte sau practici. Ca urmare, discursul postmodernist își produce propriile obiecte, fie sub forma unei epoci istorice a postmodernității, fie ca postmodernism în artă. Există, firește, fenomene sociale și istorice concrete, de la care teoreticienii derivă concepte precum cel de postmodernitate, dar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Ca urmare, discursul postmodernist își produce propriile obiecte, fie sub forma unei epoci istorice a postmodernității, fie ca postmodernism în artă. Există, firește, fenomene sociale și istorice concrete, de la care teoreticienii derivă concepte precum cel de postmodernitate, dar și practici, artefacte și artiști din domeniul culturii de la care ei derivă termenul de "postmodernism". Însă care anume fenomene, practici, artefacte etc. sînt considerate "postmoderne" depinde de discursul teoretic care le numește "postmoderne" pe unele și nu pe altele. În consecință, familia de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmodernism în artă. Există, firește, fenomene sociale și istorice concrete, de la care teoreticienii derivă concepte precum cel de postmodernitate, dar și practici, artefacte și artiști din domeniul culturii de la care ei derivă termenul de "postmodernism". Însă care anume fenomene, practici, artefacte etc. sînt considerate "postmoderne" depinde de discursul teoretic care le numește "postmoderne" pe unele și nu pe altele. În consecință, familia de concepte legate de "postmodern" este formată din simple constructe abstracte destinate să realizeze anumite sarcini interpretative sau explicatorii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai sus). Așa cum reamintește Mike Featherstone (1991: ff), jurnaliștii, impresarii culturali și teoreticienii inventează și pun în circulație discursuri precum cel despre postmodernism cu scopul de a-și spori capitalul cultural, de a se face remarcați, de a promova anumite artefacte sau practici culturale ca fiind de ultimă oră, de a vehicula noi idei și sensuri. Discursul postmodern atrage în special tineretul în formare sau pe cei care vor să se distingă ca avangardiști, deși a atras și pe mulți care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de clasă a fost înlocuită în versiunile recente. 30 Textualismul avea (în cadrul "noii critici" din America de Nord și al altor abordări literare) o perspectivă unică, fapt care, pentru cîteva decade după cel de-al doilea război mondial, definea abordarea dominantă a artefactelor culturale din Statele Unite. Abordările poststructuraliste care s-au dezvoltat în Franța anilor '70, răspîndindu-se foarte repede în toată lumea, erau de asemenea extrem de textualiste. Studiile culturale britanice se concentrau asupra publicului și a receptării și fuseseră anticipate de Școala de la Frankfurt
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
modului în care codurile sale generice, poziția participanților, imaginile dominante, tipurile de discurs și elementele formal estetice, toate personifică anumite poziții politice și ideologice cu efecte de natură politică. Interpretarea politică a culturii implică, de asemenea, înțelegerea felului în care artefactele culturii media reproduc conflictele sociale existente în propriile imagini, spectacole sau texte narative. În Camera Politica: The Politics and Idelogy of Contemporary Hollywood Film (1988), Michael Ryan și eu arătăm cum conflictele din viața cotidiană și din sfera mai largă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Berets (1967), ofereau reprezentări pozitive ale intervenției Statelor Unite în Vietnam și atacau poziția contraculturii. Pe tot parcursul deceniului al șaptelea și pînă în prezent, cultura media a fost în general un cîmp de luptă între grupurile sociale rivale, prezentînd anumite artefacte culturale care promovau unele poziții liberale și radicale, altele conservatoare. În mod similar, unele texte ale culturii media promovează poziții progresiste și reprezentări ale unor elemente ca gen, preferință sexuală, rasă sau apartenență etnică, în vreme ce altele articulau forme reacționare de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
oprimării. Mișcarea de rezistență a afro-americanilor nu numai că ia forma expresiei muzicale și culturale, dar își însușește și multiple alte forme de rezistență în viața de zi cu zi, prin limbă, stil, atitudine și relații sociale. Exprimarea afro-americanilor prin artefacte culturale este evidentă în formele adoptate de cultura media studiate în acest capitol, dar își găsesc expresia și în forme mai avangardiste ale culturii. În cinematografie, de exemplu, Tongues Untied (1989) al lui Marlon Riggs exprimă experiențele homosexualilor negri, oprimarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și ea la dispoziția individului asemenea modele de identitate și în discuția ce urmează îmi propun să arăt cum unele reclame de țigări fac dovada unei mutații dramatice în natura și substanța identității personale și societatea contemporană. După examinarea acestor artefacte, voi trage unele concluzii provizorii referitoare la identitate și postmodernitate. Imagini publicitare Ca și povestirile televiziunii, publicitatea poate oferi anumite echivalente funcționale ale mitului. Ca și miturile, reclamele soluționează adesea anumite contradicții sociale, propun modele de identitate și celebrează ordinea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Gibson din Panther Moderns (care combină iconografia grupului anilor '60, Black Panthers, cu cea a grupurilor subculturale, de genul British Mod), există foarte puțini revoluționari în lumea tehnologică și culturală postpolitică gibsoniană. Nostalgia lui Gibson pentru un individualism romantic, pentru artefactele trecutului și pentru o lume lipsită de politică este contrabalansată de un simț aparte pentru efectele ambigue ale tehnologiei. Gibson, ca majoritatea scriitorilor cyberpunk, susține într-o măsură mai mare decît Baudrillard descoperirile tehnologice și posibilitățile ca oamenii să folosească
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ani. Și peste o mie poate, chiar dacă cifrele vor fi diferite, la modă fiind alte și alte genuri. Dar atât tangoul, cât și jazzul și ce-o mai fi să vină vor reprezenta fiecare generațiile lor. Moda lor. Vor fi artefacte sonore ale existenței noastre și ale timpurilor minunate pe care le-am avut. Eu accept puterea jazzului și mă înclin în fața viitorului său sclipitor, așa cum și alții s-au înclinat în fața romanței, când ea a pătruns în inimile oamenilor. Dar
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
meselor gătite de mamele noastre: pui à la Kiev (dar cu o tentă jamaicană - nu-mi puteam imagina ce gust ar putea avea) și cartofi gratinați (însă cu brânză manchego) și acea robustă sangria a anilor ‛70, care, asemeni multor artefacte din acea epocă, redevenise la modă. Când ne-am așezat la masă, am făcut un inventar al celor prezenți și orice rămășiță de bună dispoziție de care mai dispuneam s-a evaporat atunci când am realizat cât de puțin în comun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
o strângere de inimă. Au dispărut parcelele bine cultivate, ca în Germania sau ca în Polonia, le-au luat locul câmpiile părăginite. Uneori, mai zărești câte o rusoaică melancolică, în costum de baie, plivind într-o semănătură cu ceapă - un artefact pe o placă fotografică năpădită de albeața omogenă a pustietății. La stația de frontieră Mamonovo, ne întâmpină o fanfară. Urmează o mică și radioasă cuvântare a șefului gării, care e excedat de eveniment, mărturisind că simte de parcă ar vorbi în numele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a timpului. Matrița fenomenalului nu permite mamei recunoașterea sau prezervarea emblemelor sacre, ceea ce produce greșeala declanșatoare a călătoriei cu funcție de restabilire a contactului cu planul mitic. Într-un basm din Bughea de Sus, Argeș, revenirea în planul familial aduce un artefact magic, pe care mama îl distruge din porniri... estetice: „Numadăcît ia și ia um bici frumos, cu flori, cu ciufuri, ce mai bis frumos!... Și-l ia p-acela dîn cui, și pune p-acela și aruncă p-ăla-n
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ocrotiți de Dumnezeu și biruitori în numele Crucii: Acceptăm delimitările și atingerile conceptuale propuse, precum și contaminările mitice din analiza lui Vasile Lovinescu - pentru mulți, speculații generoase și paleative interpretative - convenabile însă - pe un câmp arhitextual atât de subtil și complex al artefactelor despre care vorbim, considerând heraldica “o ramură a hermetismului, iar sigilografia o specificație a heraldicii. Știința blazonului rezuma o știință a Inimii lumii și condensa o cunoaștere cordială (de la cord = inimă, n. a.). Inima lumii nu reprezintă în mod necesar centrul
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
față de al bărbatului nu e chiar același. Sau la tehnologie, acest fascinant - acum, când privesc în urmă - obiect de studiu al cărui utilitate emana din gândirea de nepătruns a mai-marilor comuniști... Cot la cot cu băieții, cream tot felul de artefacte ce nu-și puteau avea vreun rost decât în societatea noastră multilateral dezvoltată. Unul dintre obiectele astea era cutia poștală. Cine n-a făcut - la vârsta când în unele părți ale lumii alții n-au în cap decât ultima marcă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
este la rădăcina privirilor ciudate ale Eliei și decid să mă concentrez pe ceremonia de mai târziu. Îi povestesc Eliei despre experiențele mele din Chiguilpe și mă ascultă curioasă. Din câte înțeleg, Don Julio nu va folosi nimic din toate artefactele folosite intensiv de Alfonso, „face totul prin el însuși, doar cu forța spiritului” îmi explică Elia cu mândrie. În continuarea zilei ajut puțin la grădinărit și la cules crengi pentru foc de prin jurul casei și îmi trec vremea discutând cu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
încercând să facă un porumbel să dispară. Îmi imaginez cum, la Don Julio, porumbelul dispare lin dintro lovitură de baghetă, în timp ce la Alfonso începe să se zbată, să ciripească, dispare până la urmă dar magicianul trebuie să folosească tot felul de artefacte să-l ajute: poate muzică să ascundă zgomotul, poate fum să ascundă penele căzute și tot așa... Până la urmă, pot găsi exemple și din viața mea personală: când sunt cu o persoană la care țin din tot sufletul, doar a
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]