3,559 matches
-
și egoismul considerat ca virtute morală, care stă la baza evoluției persoanei, a dezvoltării și valorizării acesteia, dar fără să aducă un prejudiciu altora. Acest din urmă aspect al egoismului este ego-altruismul, care reprezintă dispoziția morală prin care egoismul se articulează cu altruismul, urmărind, În felul acesta, stabilirea unui acord Între interesul celuilalt și propriul său interes. Această atitudine morală este considerată de către J. Stuart Mill, precum și de către H. Spencer, ca fiind expresia unei evoluții sufletești și morale a persoanei umane
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pacienții mei nu a murit din cauza acelei boli. Din Mesrut-ul-Tufah am fost condus Într-un loc puțin mai Îndepărtat de Liban (la Aito), unde Isaac Torbei, fostul translator francez, era țintuit la pat de anghină, fiindu-i imposibil să mai articuleze vreun cuvânt, În pofida nenumăratelor sale eforturi. Examinându-i gâtul, am constatat că era afectat de un abces pe care l-am operat imediat; intervenția chirurgicală i-a permis să vorbească de Îndată, iar după câteva zile și-a revenit În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
acesta adormi curând - și cum la cea mai mică neatenție am fi căzut amândoi de pe animal, i-am poruncit să-și Încalece propria cămilă, iar pe mine să mă lege bine În șa. Am petrecut astfel o noapte albă, neputând articula vreun cuvânt fără să-mi umezesc gura cu apa pe care o țineam Întotdeauna la Îndemână. Ajungând În zori de zi la Heirpore, am fost condus până la casa către care era adresată scrisoarea de recomandare menționată anterior și primul lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Ljubliana), dr. Zlataroviä (la Belgrad) sau slovacul Attomyr, cf. Lujo Thaller, „Die Entwicklung der Medizin in Jugoslawien”, În V. Gomoiu, Histoire de la médecine, pp. 199 și urm. 18. „Sistemul medial” (scr. suÌumn³!) propus de autor, vom vedea, nu e foarte articulat și e vădit dependent de experiența sa medicală, ca o tentativă de Îmbinare a alopatiei și homeopatiei. Nicăieri nu am găsit Însă menționată recapitularea lui Nand Raj, „The medium system of Honigberger”, Bulletin of the Indian Institute for the History
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
documentul acela de o atât de mare importanță În mâinile unui tânăr nepriceput ca J.E.” (76-78). Honigberger și J.E. sunt cei pe urmele cărora se Îndreaptă Zerlendi, și Între experiențele lor, nu o dată asemenea naratorului, Îi este greu să-și articuleze propria traiectorie. Honigberger a murit Într-adevăr la foarte puțin timp după ce s-a Întors din a cincea călătorie În India, În 1869, Însă nimic nu trimite la ipoteza extrem de teozofică - Între altele coincidentă cu ce spunea Sofia Zerlendi despre
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
stenografiate după cursuri. Dincolo de caracterul fragmentar - S. pare să nu fi avut dorința de a-și finisa eșafodajul a ceea ce ar fi putut deveni un sistem -, mai toate propun preliminarii teoretice ale unei istorii a artelor, în aspirația de a articula o critică „remisivă”, cu caracter sever, pătrunzător, arheologic, dar și tolerantă, aptă de fructificare și mediantă concomitent, capabilă deci să producă o paideia. O critică aptă să „citească” o operă de artă într-un efort plăcut de a-i reconstitui
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
Editură Ion Creangă. S. traduce cu precădere din limba rusă. Spirit intuitiv, cu un deosebit simt al limbii, transpune texte de diverse grade de dificultate, atentă la structurarea imaginii și atmosferei din original. Imaginația expresiva, un nuanțat gust estetic se articulează în echivalări ce refac sensul poeticii pe care traducătoarea o percepe și o respectă cu fidelitate, mai cu seamă în textele tragicomice ale lui Panteleimon Romanov sau în memoriile Anastasiei Țvetaeva. Traduceri: Gerald Gordon, Blestemata fie ziua..., București, 1958; V.
SISMANIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289708_a_291037]
-
neîngrijit) etc. La acestea se adaugă ingeniozitatea compozițională: Post-scriptum și PTTR sunt concepute, pe filieră caragialiană, din multiplele post-scriptumuri sau din bilețele trimise de un elev neatent, iar în O poveste plicticoasă sunt demontate abil scenariile basmelor, în timp ce Recapitulare este articulată în jurul unui fel de lingvistică absurdă, limba inventată permițând unui elev memorarea rapidă a lecțiilor. De interes documentar este volumul postum Carnete de editor. Interviuri. Addenda (2000), un jurnal al omului public S., unde sunt descrise „peisajul” și stratagemele editoriale
SANTIMBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
secretat un hormon placentarrelaxina. Datorită lui și în mai mică măsură hormonilor corticosuprarenalieni, are loc o imbibiție apoasă la la nivelul tuturor articulațiilor și mai ales la nivelul articulațiilor bazinului (simfiza pubiană, articulația sacroiliacă, însoțită de relaxarea acestora. Această laxitate articulară permite o ușoară mărire a diametrelor obstetricale în cursul nașterii. Atunci când modificările morfofuncționale produse la nivelul simfizelor pelviene sunt pronunțate, are loc relaxarea dureroasă a acestora, datorită ramolirii (înmuierii) cartilagiilor. La producerea acestui fenome intervine și hipocalcemia (este puisat calciul
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
perfecționării) profesorilor, indiferent de contextul național sau de concepția dominată la momentul dat este vorba de cinci sau șase teme ce redau problemele fundamentale ale formării pentru profesiunea didactică: 1. necesitatea unei redefiniri a obiectivelor formării; 2. necesitatea de a articula formarea inițială cu cea continuă; 3. aceea de a echilibra formarea inițială cu cea continuă; 4. inițierea în noile tehnologii și metodologii (predare, învățare și mai ales evaluarea); 5. strîngerea legăturilor dintre teorie și practică (în particular printr-un sistem
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
perfecționării) profesorilor, indiferent de contextul național sau de concepția dominată la momentul dat este vorba de cinci sau șase teme ce redau problemele fundamentale ale formării pentru profesiunea didactică: 1. necesitatea unei redefiniri a obiectivelor formării; 2. necesitatea de a articula formarea inițială cu ce a continuă; 3. aceea de a echilibra formarea inițială cu cea continuă; 4. inițierea în noile tehnologii și metodologii (predare, învățare și mai ales în domeniul evaluării); 5. strîngerea legăturilor dintre teorie și practică (în particular
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
la schimbările rapide ce se vor produce în realitatea în care vor trăi. Aceasta presupune pregătirea ființei umane pentru a utiliza tehnici de prognozare, proiectare, simulare, evaluare, de a dezvolta capacitatea de adoptare a deciziilor, de judecată critică, de a articula permanent informația cu atitudinea creativ - inventivă; cu alte cuvinte, pregătirea omului pentru a fi creativ. Rolul școlii devine tot mai complex, datorită necesității împletirii și corelării funcționale a acesteia cu alte segmente ale socialului, educației revenindu-i sarcini inedite și
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
de C.R. Ghiulea cu pseudonimul Renovatus, la Amintiri universitare de Ion Petrovici. Fără un program enunțat ca atare, dar prezentându-se drept „o revistă care corespunde noului spirit al vremii”, U. își propune să facă „o revoluție spirituală”, să se articuleze la noua intelectualitate a Europei, la Internaționala Intelectuală, aflată sub semnul pacifismului și considerată „un larg suflu de vijelie prin pulberea de lumi vechi, de strigăte de durere, de revoltă, de milă, covârșite de alte strigăte ale omului revenit la
UMANITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
răsturnată a Prozei românești de azi. Căci, dacă în textele critice din 1985 punctul forte îl constituiau profilurile de autor, aici sunt reduse adesea la caracterizări sumare și arbitrare. În schimb, acum există un riguros scenariu (meta)narativ, care se articulează în jurul opozițiilor centru/periferie, rural/urban, sacru/profan. Astfel, după Desenarea hotarelor, cu referire la scriitorii pașoptiști, urmează Așezarea Centrului, capitol în care U. urmărește diversele imagini ale Bucureștiului, de la Nicolae Filimon la Eugen Barbu, cu staționări în romanele scrise
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
semantizată în termenii alegoriei voit vagi, cu decodare solicitantă. „Meșteșugul” a determinat suspiciuni privind relativa insuficiență a „fondului” în raport cu excelența „mijloacelor”, observație aparținând tot lui Nicolae Manolescu. Primele patru volume sunt, sub mai multe raporturi, net diferite între ele, fiind articulate sub formă de „cicluri autonome, geometric rotunjite, programate calendaristic pe etape” (Valeriu Cristea). În Mic tratat de glorie poemele sunt ca niște definiții lirice. Unele se pot cita în întregime: „eu vin către voi tulbure și bolnav/ clătinându-mă de
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
anunța ca având „în curs de apariție” la editura revistei „Viața literară” un Caiet contemporan cu „siluete polemice” și trei volume intitulate De vorbă cu scriitorii noștri, din care, cu o întârziere de patru decenii, pare-se că s-au articulat cele două cărți ce adună o parte din prodigioasa activitate a gazetarului literar. SCRIERI: Caravanele tăcerii, cu ilustrații de Victor Feodorov, București, 1923; Stampe, cu desene de Victor Feodorov, București, 1927; Cara-Su, București, 1935; ed. București, 1969; Cu scriitorii
VALERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
neinspirate, sunt preluate cu moderație. În masivul memorial intitulat Zece porți chinezești (reeditat într-o versiune adăugită în 2001), autorul adună textele ce cuprind impresii prilejuite de o călătorie în China - susținute de o documentare livrescă și impregnate de sensibilitate -, articulând un lung reportaj, pe alocuri cvasieseistic. Impresionează bogăția de aspecte observate, puse în pagină cu o tehnică sigură, comentate consistent și deseori entuziast, valorificate într-un registru liric fără excese. Sub titlul La masa de lucru. Dialoguri despre literatură (1958
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
Împlinirea a 130 de ani de la proclamarea Regatului, coordonatorii proiectului au lansat o dezbatere În spațiul academic privind rolul instituției monarhice În dezvoltarea statului și a societății, tendințele și particularitățile „modelului” românesc În economie și politică, direcțiile și relațiile diplomatice articulate În a doua jumătate a secolului XIX și Începutul secolului XX, dar și imaginea și reprezentările pentru posteritate ale lui Carol, ale familiei regale și ale monarhiei În general. Deși inițiat cu prilejul unui moment aniversar, volumul nu este o
CUVÂNT ÎNAINTE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe Cliveti, Adrian- Bogdan Ceobanu, Ionuţ Nistor () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1245]
-
etc. - sunt abordate cu instrumente postmoderne: parodia, jocul lingvistic și intertextual, construcția hibridă a poemului și a imaginii, desfacerea (textualistă) a mecanismelor limbajului. Uneori tocmai această metafizică în registru ludic constituie farmecul poemelor (Odă, Prolog), alteori combinarea lor nu se articulează într-un discurs viabil poetic, ca în Deus ex machina, Ieșirea din apă, dar și în Rama de cuvinte, I, II, ce pare o poemă filosofică de Nichita Stănescu pusă, pentru copii, pe note sau în Pentameronul, un fel de
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
atmosfera și ororile războiului. Prima este o încercare de surprindere a vieții de pe front din perspectiva unui personaj din categoria suciților - Mitru Fântână, protagonist și în romanul anterior, De-ar fi pușca iarbă verde. Mai reușită este a doua proză, articulată pe scenariul unei tragedii și în care moromețianul Picu figurează ca personaj. Într-un sat intrat în letargie odată cu izbucnirea războiului și ocupat de o patrulă germană, o stranie poveste de iubire între Suzana și schilodul Samuilă e curmată de
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
Cel mai de seamă sociolog marxist din țara noastră de la finele veacului trecut și începutul secolului nostru, Constantin Dobrogeanu-Gherea, a întreprins o analiză aprofundată, materialist-istorică a structurii agrare a societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, articulată în faimoasa teorie asupra neoiobăgiei, cu un larg răsunet în gândirea românească, ce a stârnit multe polemici în epocă, controverse și influențe prelungite și în „secvența” interbelică, când asistăm la dezbateri teoretice interesante, cu un relevant conținut științific. Teoria gheristă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
modelul social european este un subiect extrem de actual. Studiul dimensiunii sociale a construcției europene din care România urmează să facă parte începând cu anul 2007 oferă cadrul de analiză necesar înțelegerii modului în care politicile sociale românești urmează să se articuleze în viitor. Acest capitol ia în considerare dezvoltarea socială la nivel european în accepțiunea sa de obiectiv al politicii sociale (E. Zamfir, 1995, p. 12). Încercarea de a identifica echivalentul politicii sociale naționale la nivelul statelor membre a condus la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
țelurile europene stabilite. Pentru țări precum România, analiza modelului social european și mai ales a viabilității sale în viitor permite prospectarea contextului social din care țara noastră urmează să facă parte, precum și identificarea modalităților prin care țara noastră se poate articula direcțiilor europene. După căderea regimului comunist, suportul acordat de Banca Mondială țărilor din Europa de Est a fost orientat mai ales spre influențarea politicii într-o direcție rezidualistă concentrată asupra privatizării. Responsabilitățile asumate de aceste țări prin negocierile de aderare la Uniunea Europeană
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
îndemânărilor muncitorilor), s-a dovedit că flexibilitatea pieței muncii și securitatea nu sunt contradicții, ci precondiții” (Rasmussen, 2005, pp. 54-55). Odată identificate, bunele practici din domeniul politicii sociale trebuie să fie adaptate contextului național în care ar trebui să se articuleze. Din acest punct de vedere, elaborarea unei metode de evaluare inițială, precum și posibilitatea de a proiecta scenarii posibile de politică socială pot conduce la identificarea riscurilor, estimarea potențialelor obstacole și conturarea drumului de urmat. Nu în ultimul rând, consultarea factorilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
desprinsă de politica socială globală, avându-se în vedere faptul că mecanismele de distribuire și redistribuire a resurselor existente într-un domeniu sectorial pentru obținerea bunăstării acelui sector depind de resursele comunității, iar acestea trebuie gândite la nivel global și articulate într-o logică a totalității nevoilor integrate social. Copilul și familia, în orice societate, au fost și trebuie să reprezinte o prioritate națională. Copilul nu poate fi privit ca unul dintre numeroasele alte grupuri sociale aflate în dificultate, ci reprezintă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]