2,401 matches
-
jocuri în care un anumit sunet să fie repetat. Apoi s-a corectat fiecare sunet deficitar, unul căte unul. Pentru fiecare sunet a primit căte o imagine în plan simbolic (ex. „m”mama). În următoarea etapă s-a urmărit dezvoltarea articulării repetate și independente prin exerciții de alcătuire a unor cuvinte din sunetele date, alcătuirea unor cuvinte din silabele date.. Toate acestea au contribuit și la dezvoltarea vocabularului. Copilul a ajuns într-un stadiu în care pronunția sunetelor este destul de bună
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
mișcare și cântec (mers numărat, mers cu cântec). În urma acestor exerciții, T.D. a reușit să-și echilibreze ritmul inspir - expir, precum și obținerea expirației mai lungi la pronunție decât inspirația. În cea de-a treia etapă s-a încercat propriu-zis corecția articulării sunetelor celor mai afectate. În fața oglinzii logopedice s-a explicat pronunția și modul de articulare corectă a sunetelor și s-au încercat chiar și unele procedee mecanice pentru realizarea unei articulări corecte. Repetițiile și imitațiile au stârnit până în momentul în
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
-și echilibreze ritmul inspir - expir, precum și obținerea expirației mai lungi la pronunție decât inspirația. În cea de-a treia etapă s-a încercat propriu-zis corecția articulării sunetelor celor mai afectate. În fața oglinzii logopedice s-a explicat pronunția și modul de articulare corectă a sunetelor și s-au încercat chiar și unele procedee mecanice pentru realizarea unei articulări corecte. Repetițiile și imitațiile au stârnit până în momentul în care T.D. a reușit corecția sunetelor. A urmat apoi introducerea sunetelor în silabe și apoi
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de-a treia etapă s-a încercat propriu-zis corecția articulării sunetelor celor mai afectate. În fața oglinzii logopedice s-a explicat pronunția și modul de articulare corectă a sunetelor și s-au încercat chiar și unele procedee mecanice pentru realizarea unei articulări corecte. Repetițiile și imitațiile au stârnit până în momentul în care T.D. a reușit corecția sunetelor. A urmat apoi introducerea sunetelor în silabe și apoi în cadrul cuvintelor, acestea fiind analizate și din punct de vedere semantic pentru a se verifica achizițiile
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Testele de laborator nu evidențiază prezența anticorpilor specifici în sînge. Boala H.I.V. acută și boala seroconversiei Ce apare dupa 5-12 saptamini de la infectare. Instalarea acestei etape coincide cu aparitia anticorpilor. Din sintomele ce apar mai enumeram febra, dureri musculare, si articulare stare de oboseala cu somnolenta dureri în gît. Demn de remarcat este aparitia hepatitei acuta cu icter și cresterea transamnazelor (TGP) la o parte dintre pacienți. Totodată se remarca la o parte dintre pacienți manifestări de suferința ale structurilor nervoase
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
nu aude, aceste sunete nu sunt susținute de modele verbale din mediu, nu se dezvoltă. Sunetele sunt emise prin punerea în funcție a mai multor regiuni. Astfel pentru emiterea vocalelor sunt folosite trei zone, pe când consoanele au locuri diferite de articulare și sunt emise în opt regiuni. În dezvoltarea limbajului verbal un rol deosebit de important îl are, perceperea vizuală a mișcării organelor fonatoare și fizionomia interlocutorului, citirea labiala. Cele mai multe sunete ale limbii române pot fi diferențiate după citirea pe buze, iar
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
footnote Pufan C. (1982), Elemente de surdopsihologie, Ed. Didactică și Pedagogică, București footnote>. Limbajul persoanelor deficiente de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajunând să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
deezechilibrele ei. Cum se realizează această apropiere? Prin educația nonformală (activități educative școlare și extrașcolare) și informală, în special. De aceea putem afirma că este necesară regândirea școlii, a educației formale, alături de cea nonformală și informală, în variate forme de articulare, în vederea structurării traiectelor de (auto)formare și (auto)dezvoltare a personalității elevului hipoacuzic, pregătindu- l pentru o integrare optimă în viața școlară, profesională, socială, culturală. MEdC a elaborat o strategie de dezvoltare a activității educative școlare și extrașcolare, ca răspuns
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
toți ceilalți. Școala este puntea de legătură cu lumea reală. Ea este cea care îi apropie pe elevi de complexitatea, contradicțiile și dezechilibrele acesteia atât prin educația formală cât mai ales prin educația nonformală și informală, în variate forme de articulare, în vederea structurării traiectelor de (auto)formare și (auto)dezvoltare a personalității elevului hipoacuzic. Totodată, școala este cea care poate și trebuie să sensibilizeze și să responsabilizeze societatea, să o determine să răspundă pozitiv la cerințele, nevoile și dorințele elevilor hipoacuzici
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
activitatea rațională, fără har omul nu se poate așeza pe calea iubirii de Dumnezeu și de aproape. Dacă: ) atunci originalitatea semnificativă a gîndirii cartesiene, se manifestă nu atât la nivelul conținutului cât mai ales la cel al formei, modului de articulare și influenței sale în epocă și mai târziu. II.4. Sinceritatea și prudența lui Descartes Rene Descartes, filosoful cu mască, așa cum l-a numit Maxime Leroy în studiul cu același titlu, a urmat întreaga viață și întocmai, regula conținută în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
urma pe cea sintetică, noțiunile nu se vor schimba, ceea ce se schimbă fiind numai dispunerea lor. Pe de altă parte, ordinea rațiunii ne impune aparent un singur lucru: să nu cădem într-o petitio principii și să vizăm mai curînd articularea, îmbinarea noțiunilor decât constituirea și conținutul lor. Dimpotrivă, în ordinea meditației sau dacă vrem, în ordinea rațiunii interpretate conform cu logica meditației, noțiunile însele se schimbă odată cu progresul cercetării. Pentru a ne îndepărta de prejudecăți trebuie să folosim noțiunile pe care
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în planul vorbirii modul de exprimare și calitatea discursului, neexistând feedback-ul sonor de corecție sau fiind diminuat. Limbajul oral al deficientului de auz este, așadar, deficitar pe linia exprimării (nearmonioase), a intonației (stridentă sau monotonă), a ritmului, a calității articulării, fapt ce perturbă inteligibilitatea vorbirii. Având în vedere că hipoacuzicii au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul lor se dezvoltă mai rapid decât cel al surzilor, astfel că ei ajung să folosească tot mai corect exprimarea prin
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
de contracții se reunește într un nod puternic. Încercați să vă amintiți Suzana lui Rembrandt, sub atacul bătrânului care încerca să ridice prosopul de pe trupul ei. Punctele nodale ale corpului Din aceste ultime exemple rezultă ideea că, din cauza bogatei sale articulări, corpul omenesc este special făcut pentru a da naștere unor puncte nodale expresive. Volumul torsului servește ca bază de la care pornesc membrele mobile, trunchiul însuși având destule încheieturi pentru a contribui la dinamica nodală a figurii. Un trunchi articulat combină
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
spune că în demutizare se parcurg următoarele etape: - exerciții de identificare a obiectelor reale și a imaginilor acestora;- utilizarea unor cartonașe tip, pe care sunt scrise cuvinte sau propoziții scurte și asocierea lor la obiectele și imaginile corespunzătoare; - pregătirea pentru articulare prin exersarea organelor fonatoare; - predarea globală a cuvintelor și propozițiilor, articularea lor corectă cu ajutorul palpatului laringual c.) Metoda germană - consideră că punctul de plecare este cuvântul iar etapele în procesul demutizării sunt: - Exerciții pregătitoare pentru dezvoltarea vorbirii - Predarea propriu-zisă
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
a obiectelor reale și a imaginilor acestora;- utilizarea unor cartonașe tip, pe care sunt scrise cuvinte sau propoziții scurte și asocierea lor la obiectele și imaginile corespunzătoare; - pregătirea pentru articulare prin exersarea organelor fonatoare; - predarea globală a cuvintelor și propozițiilor, articularea lor corectă cu ajutorul palpatului laringual c.) Metoda germană - consideră că punctul de plecare este cuvântul iar etapele în procesul demutizării sunt: - Exerciții pregătitoare pentru dezvoltarea vorbirii - Predarea propriu-zisă a vorbirii se realizează prin cuvinte și propoziții scurte (Stănică I.
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
foarte ager. Ei învață treptat să citească de pe buzelor celor care vorbesc,să observe pozițiile și mișcările organelor vorbirii și să pătrundă în ideile acestora; -dacă cel care vorbește este privit în față,cum își mișcă gura în ritmul unei articulări pline și distincte,persoanele deficiente de auz sesizează atât de bine ceea ce li se vorbește încât se poate spune, la modul figurat, că „aud cu ochii”; -sunetele se pot diferenția pe buzele și pe fața vorbitorului pentru că prezintă deosebiri sesizabile
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
și distincte,persoanele deficiente de auz sesizează atât de bine ceea ce li se vorbește încât se poate spune, la modul figurat, că „aud cu ochii”; -sunetele se pot diferenția pe buzele și pe fața vorbitorului pentru că prezintă deosebiri sesizabile în articulare; -insuficiențele vizuale în identificarea fonemelor se suplinesc prin studiul imaginilor de ansamblu și prin contrubuția intelectului; -exersarea văzului pe baza unui antrenament progresiv, explică însușirea și nivelul de însușire a labiolecturii; -confuziile între sunetele omorganice se lichidează prin exerciții speciale
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
mesajul și să înțeleagă discursul. Privirea are un rol important - acela de a stabili un contact cu copilul deficient de auz și de a menține permanența comunicării. Trebuie să i se poată citi pe buze profesorului, necesară fiind o bună articulare a cuvintelor, iar vorbirea naturală, pentru că un debit al vorbirii prea rapid nu poate fi urmărit de copil. Trebuie evitate frazele prea lungi, lente sau complicate. În timpul vorbirii vocea trebuie să fie normală, țipetele deformează poziția buzelor și recepția nu
Abilit??ile ?i aptitudinile profesorului care lucreaz? cu elevi cu deficien?e de auz by Claudia ?orodoc [Corola-publishinghouse/Science/84010_a_85335]
-
în asimilarea competenței didactice, de frecvența actelor de comunicare empatică, de valorizare a experienței personale în aria conceptului de „profesor bun”. Mai puțină atenție a fost acordată conexiunilor ei cu empatia, cum ar fi: relația dintre capacitate și comportament empatic; articularea între empatia cognitiv-pedicativă și atribuirile făcute de către profesor în relație cu colectivul de elevi privit ca grup social, cu norme și valori comune. Discursul pedagogic a fost cel mai adesea focalizat în jurul competenței didactice. Opiniile exprimate au favorizat dezbaterea listelor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
fizic. Compensarea intrasistemică este funcțională , deoarece presupune restructurarea schemei funcționale prin preluarea de către analizatorii valizi a funcției pierdute. În acest caz, auzul deficitar este compensat de văz (prin labiolectură), de simțul vibrotactil (inițial pentru percepția mișcărilor nevizibile prezente în articulare) și mai ales de suplinirea mintală (pentru interpretarea corectă a informațiilor primite pe cale vizuală și vizual-motrică). Compensarea (organică sau funcțională) poate fi ajutată, pentru o mai bună funcționare, de mijloace tehnice (proteze de diferite tipuri) și medicale (timpanoplastii). 3. În
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
și Nopți albe. Se vorbește de Bacovia și de Marin Sorescu, precum și de cineastul Robbe Grillet 4. Zoe Dumitrescu-Bușulenga în postfața ce însoțește a doua ediție a romanului comentează dimensiunea fantastică a construcției narative. În acest context, ca instrumente de articulare a fantasticului, profesoara de literatură comparată menționează (din nou, fără a adânci analiza interferențelor tabloului cu textul literar) cele două obiecte magice, pânza flamandă și oglinda: În lunga noapte a solstițiului de iarnă, a Ajunului, a Nașterii, (devansate de câteva
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
conform căreia nu există cultură fără politică și fără punere în scenă. Identitatea îi datorează astăzi totul atât elementului global, cât și celui local, supraviețuirii ca și trecutului, statului ca și rădăcinilor sale: ea reprezintă limpede, de bine, de rău, articularea lor. Concluzie Opoziția dintre noi și ei (moderni/primitivi; Nord/Sud; Vest/ Est) este unul dintre elementele a priori antropologice care a fost cel mai contestat în ultimii ani. Edward W. Said (Occidentalismul, 1979) și cei care au urmat au
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
actuală, crește inventarul tuturor situațiilor de substantive invariabile și al tuturor utilizărilor invariabile. 2.4.1. Crește clasa invariabilelor parțiale Invariabilele parțiale sunt substantive care acceptă atașarea enclitică (afixală) a articolului, ceea ce limitează mult invariabilitatea, reducând-o la contextele fără articulare (ex.: Se caută ambalatoare, transplant de cornee, Imi place asemenea nume - singular sau plural?). Clasa invariabilelor parțiale este în creștere numerică, având în vedere: (a) îmbogățirea subclasei substantivelor feminine create cu sufixul moțional -toare și a celor împrumutate conținând sufixul
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
codă, leva/levă, pizza/pizză, puma/pumă, cobra/cobră) s-au creat deja forme variabile sau sunt pe cale de a se crea (vezi supra, 2.1.3, 2.2.1.1). Pentru un număr destul de mare de substantive, DOOM2 recomandă articularea enclitică (fandango - fandangoul, guru - gurul, hidalgo - hidalgoul, hippy - hippy-ul, libero - liberoul, marabu - marabuul, penny - penny-ul, peso - pesoul, picaro - picaroul), iar pentru altele indică și o formă regulată de G-D (cola - colei, mantra - mantrei, seguidilla - seguidillei, tuia - tuiei). Și chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
penny-ul, peso - pesoul, picaro - picaroul), iar pentru altele indică și o formă regulată de G-D (cola - colei, mantra - mantrei, seguidilla - seguidillei, tuia - tuiei). Și chiar dacă, în majoritatea cazurilor, utilizarea acestor forme este rară, prezența lor este semnul clar că articularea ar fi oricând posibilă 45. Articularea este primul semn spre o utilizare (parțial) variabilă. ● În alte situații, semnele de variabilitate apar în uz, substantivul primind fie articolul enclitic, fie chiar o desinență de plural; vezi, în acest sens, comportamentul de pe
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]