2,327 matches
-
dalele multicentenare. De aici, de la cota zero, atît de frecvent și mirific inundată de apele mării, ochii văd ce n-au mai văzut (și, probabil, nu vor mai vedea) niciodată: plăsmuirea din piatră a omului, într-unul din momentele lui astrale, îngemănată cu divinitatea mării, cerului. Bazilica San Marco, palatul dogilor, campanilla: reperele auguste. Aici voi veni atunci cînd labirintul orașului, cînd șuvoiul mărșăluitorilor mă vor sufoca chiar și de cîte două, trei ori pe zi. Miezul nopții, aici, în San
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și în timpul Marthei Bibescu și al prietenei sale de la țară? Nu existau, ele, în ființa noastră neaoșă, cea care, împotriva permanentelor vitregii, și-a asumat responsabilitatea, pe care a și pus-o în practică, în momentul cînd s-a ivit astralul prilej de a întregi în hotarele ei străbune un spațiu spiritual distinct și prețuit în concertul european? Și atunci? Lungul interstițiu comunist de după război, atît de străin naturii noastre, el, doar el e cel care a compromis fibra acestui neam
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
înalt. Mai tîrziu, Blake va spune: "fiindcă-așa cum e Persoană, deopotrivă viața sa e rînduita"259 (destinul său), astfel afirmînd o legătură între lăuntrul omului și destinul său. Lovinescu, și el, afirmă că sufletul omului este făcut din materie astrala, adică materia astrelor 260. Similar, Böhme spune că Soarele este legat de astre că și cînd ar face cu ele un singur astru 261. Legătură cu omul este următoarea: Dumnezeu, prin cele șapte spirite ale sale, creează cerul (regatele îngerești
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în lumea distrusă de Lucifer, fiind create stelele, din acestea se nasc elementele; în mișcarea-transformarea foc-aer-apă stau viață și spiritele creaturilor. Stelele dau diferențierile între fapturile pămîntului; în creierul omului ia naștere spiritul natural (numit la Böhme și spiritul sideric astral) sub influența astrelor și elementelor. Creierul este o casă a astrelor (a se observă locul de domnie al lui Urizen, cel care a făcut stelele: în creierul omului 262), iar din spiritul natural izvorăsc binele și răul. Mai mult, Böhme
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fie păstrate Organele Omenești,/ După voie Contractîndu-se în Viermi ori Dilatîndu-se în Zei"268, el se referă la porunca divină dată în ce priveste absolută libertate a omului și posibilitatea acestuia de a deveni desăvîrșit. Potrivit lui R. Steiner, în planul astral "toate conștiințele se contopesc că valurile oceanului"269, ceea ce ne apropie de ideea de Beula a lui Blake, unde toate Contrariile sînt la fel de adevărate. De aici, spune Steiner, germenele divin a pătruns în om doar prin cristalizarea corpului fizic 270
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Beula, cu 27 de ceruri; ea este o sferă psihică-mentală intermediară, înconjoară universul creat, dar și Raiul (Eden) (Veșnicie), fiind loc de odihnă și pentru cei din Rai285. Explicația este că Beula este un plan de conștiință superior (vezi planul astral la Steiner). 4. Urmează Raiul (Eden) care este Veșnicia; de aici va coborî Golgonooza, Orașul Spiritual, Noul Ierusalim, care va face legătura între cele patru sfere: Ulro, Generarea (creația fizică), Beula și Raiul. 5. Cele patru porți ale Golgonoozei sînt
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Irezistibile coloane de văpaie rostogolindu-se mereu în jur, putere Adunînd din mistuitele Pămînturi și din ceruri și din ascunsele abisuri, Oriunde Explorat-a Acvila, sau Leu ori Tigru au călcat, 40 Sau unde Cometele nopții ori stelele zilei cei astrale 309 Și-au tras săgețile sau sulițele de lungi raze cu furie și cu turbare. Și-n toată-această vreme trîmbița súnă, din sîngele-nchegat și din golita hruba Pornesc nainte tremurînd ființe milioane în vîlvătăi de foc al minții, 45
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nici de luna, ca s-o lumineze; căci o luminează slavă lui Dumnezeu, si făclia ei este Mielul" (Apoc. 21, 23). 308 (IX, 9) Și-i doborî: Los doboară cu mîinile Soarele și Luna. 309 (IX, 40) stelele zilei cei astrale (sau "aștrii zilei cei stelare"): Blake vorbește de un cer diurn pe care sînt vizibile stelele cerului nocturn. 310 (IX, 70) Șarpele Orc răcni cu strășnicie prin ale sale DOUĂZECI ȘI ȘAPTE DE ÎNCOLĂCIRI: Idee menționată și în Milton, 14
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
più fido amico). Deodată Giovanna deschide ochii și, desi pusă în mișcare de forțe supranaturale, se ridică și ia în mâinile ei de la Carlo emblemă Franței, își ia adio de la glie și de la gloria pământeasca. Giovanna moare, iar o lumină astrala, coborâta din Ceruri, strălucește în mijlocul bucuriei celor binecuvântați și a chinurilor celor condamnați. Principalele arii din opera Giovanna d’Arco Aria Sotto una quercia parvemi din Prolog, scena 1 Rezumat : Carlo declară că lupta de la Orléans trebuie oprită și că
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și al lui Nichita Stănescu -, iscarea vocii poetice în universul său este o trudă analogă răsturnării brazdelor de pământ: „Pentru învechirea neantului / Timpul meu intră în munci, / Nădușind de cântec / Între brazdele pământului.” Dar comuniunile ei lirice sunt în plan astral („minerale glasuri, din luceferi”), iar extragerea metaforei din o „fântână de cuvânt” este exprimarea ființei resorbită în propria gândire: „Trupul ca o țiteră / Pe-o fântână de cuvânt, / Doarme într-o literă / Cuibărită chiar în gând.” În zone eterate, trupurile
ANDRONACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285360_a_286689]
-
interiorizat și discret, al cărui simbol tutelar e lumina estivală și autumnală aureolând registrul terestru. Acuarelele lui învăluie materialitatea grea și opacă, în secvențe plastice, ca și impresioniste, vibrante de luminescență și miresme, fluidități și bateri imponderabile de aripi, omături astrale și flăcări pure (definitorii sunt sintagmele titulare Orele albe, Poem în alb, Despre soare și pietre, Steaua de cuarț, Peste lumina lucrurilor, Vară pură). Realitatea e la fel de specifică interiorității poetului: „Cu astre ninge seara ochiul meu”, „Fântână sunt cu murmure
ANDRONIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285362_a_286691]
-
devenit principiul lumii: „Azi soarele-i alt soare... / Și ca destinul, se întâmplă-n toate. / [...] Materiile scad pulverizate / [...] Poți trece, ca prin spirit, prin copaci / și ziduri, spirit însuți...” Dematerializarea și purgarea de accidental au cuprins întregul cosmos, terestru și astral: „Erau copacii scheme și aștrii cerc virgin, / În loc de păsări linii pluteau, pe ceruri line, / Zăpezi curgeau cu-arome, ca din potir de crin.” Când victoria asupra devenirii nu poate fi obținută prin această esențializare și abstractizare, pierderea eului în substanța
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
Iar odată cu aceste fapte, în care accentul cade pe insignifianța individului, aș prezenta un ansamblu de fapte total diferit, care să întipărească în mintea tinerilor ideea măreției de care individul este capabil și conștiința faptului că nicăieri în imensitatea spațiului astral nu cunoaștem ceva de o asemenea valoare. (...). Omul care a priceput odată fie și în chip trecător și pentru scurtă vreme, în ce constă măreția sufletului nu mai poate fi fericit dacă își îngăduie să fie meschin,egoist, tulburat de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
courant (trop passif, trop à vaut-l'eau), Au fil du grand exil (suppose un au-delà de l'exil, ce qui n'est pas l'idée), La grande bohème (trop nervalien), Suivre le grand fil (trop abstrait), Le grand transit (trop astral).1549 Philippe Loubière avoue avoir essayé de trouver " une expression juste " pour traduire le titre În marea trecere : Trouver une expression juste nous a retenu longtemps, et nous avons hésité jusqu'au dernier moment avânt de garder Au fil du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Starea definitorie a erosului este însă cea de „aiurare” (o vocabulă tematică). Petrarchist și shakespearean (sonetele), poetul își cântă „arderea cărnii”, trăiește asceza sentimentului, ipostaziat printr-o ultimă transsubstanțiere în „vertebra” cuvântului, în „pajura cu care mă zbor”, în visul astral. Neîndoielnic, acest liric în genere puțin comentat, absentând din prim-planul hărților întocmite de panoramele critice, se numără printre cei mai originali poeți ai iubirii din literatura noastră postbelică. În ultimele cărți, trăirea ec-statică îmbrățișează întregul orizont al eului: o
CORDUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
poezie”. C. este și autorul unor volume de beletristică, dintre care două cuprind amintiri și foiletoane sub titlul Din viața scriitorilor (1937), iar celelalte adună aproape toate versurile publicate în periodice: Cântecele mele (I-II, 1922-1924), Priveliști și reverii (1929), Astrale (1931), Muguri (1935), Peisagii și simfonii (1936), De prin secoli... (1936). Convingerea lui C., mărturisită în paginile intitulate Din viața scriitorilor, este că poezia sa oferă literaturii române replica lirică a prozei sadoveniene, motiv pentru care se consideră „unic” în ceea ce privește
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
în neînsemnată măsură performanța artistică. C. cultivă o poezie închinată pământului și permanențelor istoriei noastre (Priveliști și reverii), abordează meditația religioasă, pastelul și poezia de dragoste (Peisagii și simfonii), discursul filosofic, alimentat de reflecția referitoare la infinitul timpului și spațiului (Astrale). Autorul mânuiește un vers fără calități poetice notabile, în care apar tendințe de aliniere la forme prozodice îndrăznețe, anulate însă de platitudinea imaginilor și a simbolurilor sau de rigiditatea declarativă a sentențelor. A semnat și două traduceri: comedia într-un
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
poeți germani. SCRIERI: Cântecele mele, I-II, București, 1922-1924; Graiul bănățean, I-II, Timișoara, 1926-1934; Priveliști și reverii, Timișoara, 1929; Studii asupra folclorului bănățean, I, Timișoara, 1930; Câteva note despre inducția poetică, Timișoara, 1930; Scriitorul bănățean Mihail Gaspar, Craiova, 1930; Astrale, Craiova, 1931; Muguri, Craiova, 1935; De prin secoli..., Craiova, 1936; Peisagii și simfonii, Craiova, 1936; Din viața scriitorilor, I-II, București, [1937]; Monografia satului Lisaura (în colaborare cu Gh. Mihuță), Suceava, 1939; Activitatea poetică a scriitorului Ioan Alex. Bran-Lemeny, Craiova
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
Balade bănățene, Craiova, 1938; Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941; Anecdote, snoave, legende, Craiova, f.a. Traduceri: Paul Siraudin și A. Brentano, Trei pălării de damă, București, 1926; Tălmăciri din liricii germani contemporani, Timișoara, 1926. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 518; Al. Bran-Lemeni, „Astrale”, „Năzuința” (Brașov), 1931, 3-6; Traian Mateescu, Lucian Costin, „Astrale”, „Provincia literară”, 1932, 2; Stelian Segarcea, „Peisagii și simfonii”, „Progresul”, 1939, 70; Gh. Lică-Olt, Scriitorul Lucian Costin, Caransebeș, 1945; Ciopraga, Lit. rom., 200; Bârlea, Ist. folc., 433-434; Satco-Pânzar, Dicționar, 52-53; Rachieru
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
snoave, legende, Craiova, f.a. Traduceri: Paul Siraudin și A. Brentano, Trei pălării de damă, București, 1926; Tălmăciri din liricii germani contemporani, Timișoara, 1926. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 518; Al. Bran-Lemeni, „Astrale”, „Năzuința” (Brașov), 1931, 3-6; Traian Mateescu, Lucian Costin, „Astrale”, „Provincia literară”, 1932, 2; Stelian Segarcea, „Peisagii și simfonii”, „Progresul”, 1939, 70; Gh. Lică-Olt, Scriitorul Lucian Costin, Caransebeș, 1945; Ciopraga, Lit. rom., 200; Bârlea, Ist. folc., 433-434; Satco-Pânzar, Dicționar, 52-53; Rachieru, Poeți Bucovina, 119-120; Bitte - Chiș - Sârbu, Dicț. scriit. Caraș
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
în romanul Opt zile pentru totdeauna (1982), care pierde prea ușor accesul la un sens simbolic și mitic de o mai largă generalitate umană, pentru a fi cu adevărat romanul relevării unor caractere și al unei mari prietenii la ora astrală a tinereții și a unor inefabile iubiri. Mai atent construit este, în schimb, romanul Șarpele albastru, care i-a și modificat, de altfel, destul de sensibil poziția pe eșichierul criticii literare. Prozatorul translează în cadrele sale imaginea unui târg de provincie
COTUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286454_a_287783]
-
colaborare), Montpellier, 1979; Textes littéraires roumains (în colaborare), Montpellier, 1979; Cunoaștere. Creativitate. Comunicare (în colaborare), Iași, 1981; Constructori ai romanului, București, 1982; Relații româno-polone (în colaborare), Iași, 1995; Actes. Journées de la francophonie (în colaborare), I-II, Iași, 1996-1998; O întâlnire astrală. Centenar Lucian Blaga - Ion Barbu (în colaborare), Iași, 1997; Studia antiqua et archaeologica, Iași, 1998; Auteurs européens du premier XX-e siècle (în colaborare), Bruxelles, 2002; Studii de slavistică (în colaborare), Iași, 2002; Limba și literatura română în spațiul etno-cultural daco-românesc
CREŢU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286488_a_287817]
-
fie că va sonda arheologia eului sau va construi interioare-cochilii și spații de reverie ale unui temperament retractil: „Tărăgănare dulce prin / Moi sunete de clavecin / Stârnind pe răcoroase dale / Plutiri alene de petale”. Dominanta universului său rămâne aspirația lilială și astrală, ascensional-purificatoare, poemul însuși fiind înțeles ca o „stare de melancolie a inocenței”. Liric ce-și cenzurează efuziunile și evită exhibarea, B. este dublat de un „sceptic melancolic” (Al. Piru) și de un (auto)ironist bonom și delicat: dimensiune evidentă mai
BIOLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285741_a_287070]
-
și sadoveniene. În primul caz, sunt urmărite „arhetipuri și metafore fundamentale”, în al doilea - „fascinația tiparelor originare”. De fiecare dată se identifică un strat arhetipal și mitologic, dedus, în cazul lui Eminescu, spre exemplu, din câteva metafore esențiale: haosul, acvaticul, astralul, bolta, pădurea, muntele, geniul, privirea, erosul, tanaticul. Este reconstituit, de asemenea, „arhetipul poetului”, pentru a se intui căile prin care, la autorul Luceafărului, se conjugă „omul interior” cu „omul cosmic”. Concepută după o schemă riguros tradițională și academică, Literatura română
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
pentru cel mai înalt nivel de activitate spirituală, cum ar gestația „Embrionului Spiritual” (ling-tai) al nemuririi, atingând starea de iluminare și obținând corpul de lumină pură cunoscut sub numele de „Corpul-Curcubeu”, care are rolul de vehicul al intrării în tărâmurile astrale ale existenței de dincolo de lumea materială. Metode fundamentale de deplasare a energiei În toate formele de qi gong, există o varietate de metode diferite de deplasare a energiei prin sistemul uman, ca și înăuntrul și în afara câmpului energetic uman. Toate
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]