1,573 matches
-
ura fără motiv. În privința asta aveam experiență: descoperisem de mic că ura e spontană și irațională, e o atracție, te poate urmări cineva cu ura lui fără slăbire, până se stinge singură, așa cum a pornit, sau vine pământul și-i astupă gura lui infamă... Dar nici el, directorul, n-a vrut să-mi ia pânza de pe ochi și să-mi dezvăluie că din clasă se știa tot ce facem. Poate că și el proceda la fel ca subdirectorul său? A tăcut
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ascunse nimic despre relațiile pe care le întreținuse cu savantul și atunci ― numai atunci ― îl denunță pe Marele Judecător ca fiind protectorul nebănuit al Creierului și agentul lui. În acest punct al povestirii, John Peeler, cu o față lividă, își astupă urechile, strigând: ― Refuz să mai ascult un singur cuvânt din această trădare fantastică! Marin puse mâna pe neutralizator și trase în el. După ce corpul lui Peeler se prăbuși, se adresă celorlalți pe un ton glacial: ― După părerea mea, Peeler și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
că eu mă duc, umblu de aici colo să-mi cresc fata și oi pleca”...sărăcuța de ea. Violeta lui moș Grigorie Bâlbâitu interveni arțăgoasă, se ținea bățoasă să nu scape o lacrimă. - Hoțu’, criminalul, țipa femeia cu vocea ascuțită, astupând vorbele mamei Floarea, care îngâna ceva despre bunătatea răposatei, dar numai ea știa ce. N-am putut videa criminal de aista de când mama m- o făcut pe fața pământului. - Așa o făcut, așa, da..., mai primea aprobarea unor cască gură
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
vârful degetelor. După multe zile, la multă vreme după ce mă aduseseră aici, pierdusem socoteala zilelor și a ceasurilor, dar nu azvârliseră pumnul de grăunțe de vreo zece ori și îmi scurmasem o gaură pentru nevoi pe care degeaba o tot astupam, duhoarea de vizuină plutea în aer, da, multă vreme după ce mă aduseseră aici, ușa s-a dat în lături și i-am văzut intrând. Unul s-a îndreptat către ungherul în care mă ghemuisem. Simțeam pe obraz arsura sării, trăgeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
goluri și neputințe și reveniri, încă mai îndârjite... o obosiseră. Monstrul reușise până la urmă să-i transmită, s-o facă să perceapă alternanțele, tensiunea permanentă... se putea aștepta la orice, dar nu mai avea putere... ar fi vrut să-și astupe urechile, n-o mai interesa ce urma să audă, nimic nu putea fi surprinzător. Își simțea capul greu și tulbure, ochii arși de oboseală... poate și întunericul, și pauzele uneori foarte lungi ale monologului îi slăbiseră rezistența. Luneca lent în
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
nu cedeze. Lunecă, ușor, în moliciunea fotoliului. Trupul se lățea, curgea. N-ar trebui să renunțe, n-ar trebui, își încleșta picioarele. Nu-l mai auzea de mult, poate nici nu mai vorbea. Nu-l va mai asculta, își va astupa urechile. Fiind atât de întuneric, el nu va simți. Totuși, n-ar trebui să se predea somnului sau să leșine, cum s-ar fi putut întâmpla, simțea, foarte curând, mai degrabă să-și strângă gândurile, să-și amintească tot ce
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
vechi, încăpător, abia de urcă. Luni dimineață se urnesc toți greu, se vor izbi, amețiți, de birouri și planșete, ca niște păsări turmentate. Răsfoitul ziarelor, comentariile sportive, tranzistoarele, crește fumul... măcar o oră să-și lase capul greoi în palme, astupându-și urechile, să nu mai știe nimic. Cocleală în gură ! Și moliciunea umerilor, picioarele de plumb. Ar trebui să întreprindă ceva pentru Lena : s-o ducă la gimnastică, la înot. Cu cine naiba seamănă fata asta greoaie și ursuză ? ! Grasă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, și Dumnezeul lui Iacov?" Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morți, ci al celor vii." 33. Noroadele, care ascultau, au rămas uimite de învățătura lui Isus. 34. Cînd au auzit Fariseii că Isus a astupat gura Saducheilor, s-au strîns la un loc. 35. Și unul din ei, un învățător al Legii, ca să-L ispitească, I-a pus întrebarea următoare: 36. "Învățătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?" 37. Isus i-a răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
strângea alene tacâmurile și resturile de pâine. Fumul de tutun, mirosul de mâncăruri și de băuturi umpleau odaia până în tavanul cu grinzi, sugrumând flacăra lămpii cu abajur de tinichea roasă. Obloanele celor două ferestre erau închise, iar găurile din obloane, astupate cu șervete. De altfel, ferestrele n-aveau perdele și pe pereți se vedeau numai câteva cadavre de ploșnițe sătule. În capul mesei din stânga ședea căpitanul Klapka. Fără cască, tuns la piele, fața lui rotundă răspândea bunătate și blândețe, deși în
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Căci, să știți, băieți, nu există victorie fără Curte Marțială! Pretorul era căpitan activ și, ca să scape de front, se convinsese că serviciul lui va hotărî soarta războiului. Se temea cumplit de moarte și bubuitul tunurilor îl îngrozea, încît își astupa urechile. Veșnic i se părea că e prea aproape de front reședința cartierului și își dibuia beciuri speciale unde să se ascundă de aeroplanele vrăjmașe. Se credea totuși erou și avea un dispreț aproape curajos față de barbarii din tranșee. Acuma, văzând
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
decật acest “guru”, propovăduitor al celor mai meschine idei . Se erijase el în capul familiei, rostind un discurs sforăitor acolo, la capul mamei, pe care o plậnsesem nu pentru că pleacă, pentru asta o fericeam, ci pentru că naveam putința să le astup gura cu paie celor care se pițigăiau acolo la capul ei, deși ea lăsase cu limbă de moarte să nu-i cậnte paparudele acelea la cap... Lipsa lui de respect fusese aceeași: n-o respectase vie fiind, n-o respectase
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
la Universitate. I am acordat Încrederea mea atunci l-am văzut cu șapca În cap la podul ăla pe care l-a luat apa. M-am uitat la el ca la sfintele moaște atunci când a șutit un celular. Mi-am astupat urechile ca să nu mai aud cum zicea că fătuca aia e țigancă. Nu mi-a venit să cred când a declarat că mai bine Întreține relații sexuale perverse cu licuriciul mare decât să facă același lucru cu licuriciul mic. Am
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
lumii, tot ce-i drept, frumos și bun. Și se poate ca spre răul unei ginți efeminate, Regilor pătați de crime, preoțimei desfrânate, Magul, gard al răsbunării, a citit semnul întors. Ș-atunci vântul ridicat-a tot nisipul din pustiuri, Astupând cu dînsu-orașe, ca gigantice sicriuri Unei ginți, ce fără viață-ngreuia pământul stors. Uraganu-acum aleargă pîn-ce caii lui îi crapă? Și în Nil numai pustiul nisipișul și-l adapă, Așternîndu-l peste câmpii cei odată înfloriți; - Memphis, Theba, țara-ntreagă coperită-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu firea dragă. Nu fluerați de-aceea urechea-n versul iambic: Picioru-ușor se mișcă în saltul ditirambic, Fără de rânduială, și dulce și molatic Ca ceara ea îți face sufletul muieratec. De vrei să scapi de ele, de-urmarea lor amară, Astup-a ta ureche tu singur chiar - cu ceară. 25Nu spune-un basmu numai poetul cel vorbăreț De eroul Odissev cel mult meșteșugareț; Și-au astupat cu ceară urechea, să se culce, La glasul de Sirenă adormitor de dulce {EminescuOpIV 267
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ea îți face sufletul muieratec. De vrei să scapi de ele, de-urmarea lor amară, Astup-a ta ureche tu singur chiar - cu ceară. 25Nu spune-un basmu numai poetul cel vorbăreț De eroul Odissev cel mult meșteșugareț; Și-au astupat cu ceară urechea, să se culce, La glasul de Sirenă adormitor de dulce {EminescuOpIV 267} Ș-astfel putut-a numai corabia-i s-o poarte 30Pe lângă a lor ostrov aducător de moarte; Dori pază și șie, urechei, înțeleptul, Cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
rebel, să-ți fie teamă Și somnul - vameș vieții - să nu-ți mai iee vamă. "Te miră de gîndirea-ți, răsai la al tău glas, "Încremenește galben la propriul tău pas, "Și propria ta umbră urmând prin ziduri vechi. "Cu mînile-ți astupă sperioasele urechi, Și strigă după dânsa plângând, mușcând din unghii Și când vei vrea s-o-njunghii, pe tine să te-njunghii!... "Te-aș blestema pe tine, Zamolxe, dară vai! "De tronul tău se sfarmă blăstemul ce visai. "Durerile-mpreună
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
zeu; Dar noaptea trece iute și orele-albe vin, Și mai senin, mai splendid e sufletul divin. Eu stelele le spulber ca frunze-ngălbenite, Eu îmflu răsuflarea vulcanului măreț, Înmormântez sisteme în spații nesfârșite, Eu munții îi cutremur și mările le-ngheț, Astup cu a pustiei nisipuri mări cumplite Și-ngrop țări înflorite sub oceanul creț - Desmint secol de secol, sdrobesc eră de eră, Fac din a vieții fapte lucire efemeră. Știu că tu-nșirînd anii pe-a vieții lunge fire Tu nimicești trecutul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cetățile întărite, cu gînd să pună mîna pe ele. 2. Ezechia, văzînd că a venit Sanherib și că are de gînd să înceapă lupta împotriva Ierusalimului, 3. s-a sfătuit cu căpeteniile sale și cu oamenii lui cei viteji, ca să astupe izvoarele de apă care erau afară din cetate. Și ei au fost de părerea lui. 4. S-au strîns o mulțime de oameni, și au astupat toate izvoarele și pîrîul care curge prin mijlocul ținutului aceluia. "Pentru ce", ziceau ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
3. s-a sfătuit cu căpeteniile sale și cu oamenii lui cei viteji, ca să astupe izvoarele de apă care erau afară din cetate. Și ei au fost de părerea lui. 4. S-au strîns o mulțime de oameni, și au astupat toate izvoarele și pîrîul care curge prin mijlocul ținutului aceluia. "Pentru ce", ziceau ei, "să găsească împărații Asiriei, la venirea lor, ape din belșug?" 5. Ezechia s-a îmbărbătat, a zidit din nou zidul care era stricat și l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
grîu, de must și de untdelemn, grajduri pentru tot felul de vite și staule pentru oi. 29. Și a zidit cetăți și a avut belșug de boi și de oi; căci Dumnezeu îi dăduse multe avuții. 30. Tot Ezechia a astupat și gura de sus a apelor Ghihon, și le-a adus în jos spre apus de cetatea lui David. Ezechia a izbutit în toate lucrările lui. 31. Însă, cînd au trimis căpeteniile Babilonului soli la el să întrebe de minunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
mi se limpezească. 2259, [TITLURI DE POEZII] eco? 2286, Surori Dumnezeu și om Înger și demon Ideal și real Codru și salon Proletar și împărat 1873-1874 ca unda zvîcnindu-se cu greu 2255, 293 v martir încoronat 1876 gurile câte le-astup' acum pământul ochii roși de porumbiță {EminescuOpXV 1068} arzătorul mijloc al vremei, căci cei ce mor sunt martori muți*: Nemuritorii Preotul-rege. miște universul. 1883 același tic de moderațiue * Inedit. 1068 {EminescuOpXV 1069} {EminescuOpXV 1070} {EminescuOpXV 1071} {EminescuOpXV 1072} {EminescuOpXV 1073
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
foarte bogat. 14. Avea cirezi de vite și turme de oi, și un mare număr de robi: de aceea Filistenii îl pizmuiau. 15. Toate fîntînile, pe care le săpaseră robii tatălui său, pe vremea tatălui său Avraam, Filistenii le-au astupat și le-au umplut cu țărînă. 16. Și Abimelec a zis lui Isaac: Pleacă de la noi, căci ai ajuns mult mai puternic decît noi." 17. Isaac a plecat de acolo și a tăbărît în valea Gherar, unde s-a așezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
noi." 17. Isaac a plecat de acolo și a tăbărît în valea Gherar, unde s-a așezat cu locuința. 18. Isaac a săpat din nou fîntînile de apă, pe care le săpaseră robii tatălui său Avraam, și pe care le astupaseră Filistenii, după moartea lui Avraam; și le-a pus iarăși aceleași nume, pe care le pusese tatăl său. 19. Robii lui Isaac au mai săpat în vale, și au dat acolo peste o fîntînă cu apă de izvor. 20. Păstorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
la vatră să ne lucrăm pământul, lipsa noastră de acasă este resimțită mai mult de familii. Apoi, noi, am mai trecut printr-un război și-n 1918! Dar, deciziile le luau alții. Împreună cu încheietorul de pluton intră într-o cazemată, astupă cu o foaie de cort ambrazura prin care ieșea țeava mitralierei, și reciti ordinul. La orele 24.00 artileria urma să atace pozițiile devenite inamice. Trebuia ca ei să fie pregătiți să deschidă foc cu întregul armament. Prin mintea lui
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
-i — ’Nțeles. Ascusimți gustul Bruce? Poți să simți gustulân alimentele pentru cuptorul cu microjegului, mizeriei, negreala aia uleioasănd. Pizzele astea mici sunt numde combustibil fosil din gura ta pe cândmbalate În pachete de câte zete Îneci de parcă ai avea gura astupată cu un căluș — Mda, și scuipi? Încă Îi mai auzi În mintea ta vocea cum te Îndeamnă — Prea să mănânci? Mănâncă, mănâncă, mănâncă. Țipetele mamei tale. Leare Încercăm să auzi? Așa ar trebui Bruce. Pentru că știu că Aici enu te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]