1,059 matches
-
precum și absența imperativului (prezent totuși În varianta didactică, prin formulări ca: subliniați, să se calculeze, fie, arătați etc.); - folosirea prezumtivului, Întâlnit mai ales În textele istorice sau În cele de evocare: (va fi avut, trebuie să fi fost); - utilizarea prezentului atemporal (mai cu seamă În textele istorice). 2.4. Nivelul sintactic - prezența raporturilor de complementaritate Între planul prim al comunicării și cel secund (putând consta Într-un citat care să susțină afirmația din primul plan). Tot o dovadă a existenței raporturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sociale și în consecință relative sau istoria consacră doar unele dintre ele, care transcend timpul și succesiunea regimurilor sociale? Valorile noastre sunt oare parametri muritori, care dispar de-a lungul transformărilor sociale sau am ajuns să judecăm valorile în mod atemporal și să împărtășim unele, dincolo de epoci și de culturi? Parametrii permanenți ai istoriei Nu am vrea să punem în niciun fel la îndoială specificitatea demersului sociologic, care constă în explicarea socialului cu ajutorul socialului. Montesquieu avea dreptate când ironiza spiritul conservator
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
detașat de asemenea determinări. Acești factori se manifestă totuși de obicei în mod indirect, prin amprenta asupra spiritului creatorilor de concepții filozofice, numai rareori fiind evidențiați ca atare, căci predispoziția lor este, în principiu, de a realiza teorii aspațiale și atemporale, deși predispoziția aceasta nu presupune și anularea factorilor respectivi, ci numai menținerea lor într-o zonă puțin vizibilă. Abstrăgîndu-se sau mimînd abstragerea din spațiu și timp, filozoful (la fel ca poetul), deși persoană individuală, se erijează în prototip uman universal
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
interesant. Sensul superior, ținta mai presus de meschinăria lumii materiale, mesajul integrator și misiunea salvării - dimensiuni creștine prin excelență - pot face din modelul european unul de succes. Unul care să susțină în cotidian rostul și semnificația profundă a jertfei, miza atemporală, în veac, a patimilor Mântuitorului, pentru ca generațiile ce vor să vină să poată reflecta la sensul peren al dimensiunii creștine a Europei noastre. Fie ca taina și înțelesul adânc modelator al Învierii să ne lumineze pe plan mundan, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
accesoriu care ne ajută să reînviem sentimente și amintiri. O incursiune în lumea fascinantă a parfumeriei este un prilej minunat pentru a culege imagini de epocă și imagini actuale despre marii creatori de parfumuri, adevărați magicieni în această poetică și atemporală meserie. Pierre-François-Pascal Guerlain „N-am să uit niciodată mireasma bujorilor și a crinilor din grădina bunicului, nici a trifoiului cățărător. Nimic nu-mi va șterge din memorie surpriza mirosului violent al câmpului cu flori de tutun... sau narcisele de munte
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
castel bântuit de forțe malefice etc., în care determinarea istorică are un rol ce tinde spre zero. Rămân astfel valabile literar avântul tineresc al acțiunii, primele întâmplări legate de socializarea individului în formare, ingeniozitatea, prietenia, curajul salvate de perisabilitate prin atemporalul lor. Succesul Cireșarilor (compus în cele din urmă din cinci volume: Cavalerii florii de cireș, Castelul fetei în alb, Roata norocului, Aripi de zăpadă și Drum bun, Cireșari!) printre adolescenții mai multor generații a fost enorm, comparabil numai cu cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
un prezent strict delimitat este și ea contrazisă de complicațiile practice ale relației scriere - lectură. Jurnalul se vede mereu proiectat spre un viitor incert, singurul capabil să obiectiveze ceea ce, În complicatele decupaje din prezent, se relevă a fi, de fapt, atemporal. Deschiderea jurnalului către viitor este, fără Îndoială, perfect exemplificată de situația autoportretului. Dacă jurnalul rămâne fatalmente un gen ce refuză Închiderea imediată, cu atât mai mult autoportretul va trebui să-și găsească soluțiile Într-o perspectivă temporală incertă. Béatrice Didier
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a prezentului, cosmopolită, ca cea din spațiile supuse într-un mod mai direct globalizării. Iar schimbările se realizează mult mai greu și cu mai multe sacrificii. Față de spațiile globalizate, cele două sate sunt prinse parcă într-un fel de materialitate atemporală. În al treilea rând, schimbările produse de globalizare care întrețin în cea mai mare măsură interesul sociologilor sunt cele legate de aspectul cultural și social. Tot aici vom putea identifica efectele cele mai importante și în cadrul celor două comunități. Globalizarea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
protocoale de lectură care deschid spații virtuale ramificate ca în proza postmodernă sau spații liniare ca în romanele clasice. Ryan crede că hărțile formelor spațiale figurează rețeaua de conexiuni care apare în mentalul cititorului atunci când textul este privit din perspectivă atemporală și totalizatoare. Acest gen de conexiune este ilustrat prin referirea la harta formelor spațiale construită de Franco Moretti care analizează relațiile dintre personajele romanului Educația sentimentală de Gustave Flaubert. Moretti construiește o diagramă a relațiilor sociale în care personajele sunt
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
din interior, se încheie cu mici scene simbolice, adevărate poeme în proză cu semnificație deschis simbolică, sugestivă pentru starea de spirit a unui personaj. O trăsură care trece în noapte, o veveriță cățărându-se într-un copac deschid istoria spre atemporal și permanențe psihice. Prințul Ghica rămâne unul dintre cele mai bine scrise romane istorice din literatura română. Iar protagonistul prezintă numeroase analogii cu D., autoare și a unui jurnal (din care s-au publicat fragmente), înțesat de observații amare și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
provo-cînd "o formidabilă concentrare de puteri inerente controlului celor două forme de imaterial care sînt informația și finanțele". Cum făcea și în 1975, el denunță căutarea profitului cu orice preț: "Economismul triumfător, promovat la rangul de religie de stat universală, atemporală și revelată, ne pro-pune căutarea profitului ca unică rețetă de eficacitate, flexibilitatea salariilor și a locurilor de mun-că drept singura politică socială. Nici stînga aflată la putere n-a înțeles la timp că, dorind prea tare să-și demonstreze capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
face cadou acestui golan exasperant cel mai frumos lucru pe care îl poate dărui un scriitor unui om în viață: să-și vadă propria existență aureolată de o dimensiune pe care doar ficțiunea o are la îndemînă, înscrisă în perspectiva atemporală, să contemple un parcurs trăit în stradă și într-o carte, reconstruit și reinventat împreună cu scriitorul. Cînd Limonov a aflat că romanul pe care i l-a consacrat Carrère a obținut premiul Renaudot, a declarat: "Îmi face plăcere, mă bucur
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Garcin, de la "Le Nouvel Observateur", i-a reunit în sfîrșit. Fiecare din ei are un premiu Goncourt la activ, Patrick Modiano pentru Rue des boutiques obscures / Strada dughenelor întunecate (1978), Echenoz pentru Je m'en vais / Eu plec (1999). Conservatori, atemporali, scriind încă de mînă, trăind la periferia societății literare și, mai ales amănunt ce ar merita, poate, o atenție aparte dînd naștere unor cărți tot mai scurte, mai dense, mai fulgurante. Nu din lipsă de timp, nici de inspirație, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
eufemismul în "cădere în timp", pentru omenire, la care adaugă un grad suplimentar de rătăcire, vorbind despre căderea sa personală "din timp". O cădere care ar putea fi interpretată ca o smulgere, involuntară sau inconștientă, din acest spațiu securizant și atemporal constituit de tradiție. În sentimentul românesc al existenței intră deci și un element de aspațialitate și de acronie care face din indicativul prezent al verbului a fi un simplu accident de utilizare, dat fiind că îi e suficient oricărui lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
început a compune niște romane de un epic superficial, a căror valoare stă în încercarea de reconstrucție a unei Dacii absolute, a unei societăți rare, pierdute pe teritoriul geto-scitic, trăind după rituri imemoriale, într-un belșug fabulos. Uvar descrie Sciția atemporală, luând ca pretext memorialul unui iacut. Cantitatea fantastică a peștilor, vânatului e nota esențială. Cu un glonte se pot doborî deodată cincizeci și trei de păsări. Nopțile de Sânziene evoacă o Sciție mai apropiată, constituită de urmașii pecenegilor. Aceștia călăresc pe cai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de exemplu, teoriile motivaționale, care explică rolul motivației în învățare). Dacă în fundamentul psihologic teoriile dezvoltate sunt centrate mai mult pe adult și pe mecanismele învățării lui, de multe ori analizate în mod abstract, rupte de contextul social - o învățare atemporală -, prin fundamentul sociologic se aduce în discuție impactul relației individului cu ceilalți, cu mediul înconjurător, cu contextul sociocultural. Individul este eminamente o ființă socială, învățarea producându-se prin interacțiune cu ceilalți: învățând cu ei și de la ei, așa cum punctează teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de exemplu, teoriile motivaționale, care explică rolul motivației în învățare). Dacă în fundamentul psihologic teoriile dezvoltate sunt centrate mai mult pe adult și pe mecanismele învățării lui, de multe ori analizate în mod abstract, rupte de contextul social - o învățare atemporală -, prin fundamentul sociologic se aduce în discuție impactul relației individului cu ceilalți, cu mediul înconjurător, cu contextul sociocultural. Individul este eminamente o ființă socială, învățarea producându-se prin interacțiune cu ceilalți: învățând cu ei și de la ei, așa cum punctează teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
filmele lui Bergman și Buñuel prin tensiune dramatică, prin interioritate și forță expresivă... De-a dreptul extraordinari acești artiști din România. (Der Bund Berna) O piesă puternică despre păcat și ispășire... Acțiunea este aproape arhetipală. Întâmplarea tragică se desfășoară... aproape atemporal... În regia lui Alexa Visarion trebuie văzuți Dorina Lazăr (Anca), Corneliu Dumitraș (Dragomir), Florin Zamfirescu (Ion), Gelu Nițu (Gheorghe). Jocul lor temperamental, fascinant, are o mare putere de pătrundere. Dialogul are vigoare... registrul interpretativ al fiecărui interpret în parte este
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
p]mânteasc] este reflectat] în tradiția profetic] p]strat], perceput] că o explicație și o confirmare a valorilor și a poruncilor coranice. Scrierea momentelor din viața Profetului, vorbele, acțiunile și obiceiurile sale au ajuns s] reprezinte, pentru musulmani, un model atemporal de conduit] cotidian]. Acesta presupunea și un rol autoritar în explicarea și completarea Coranului. Caracterul s]u, lupta, milă și eventualul s]u succes, i-a determinat pe musulmani s] văd] rolul lui Mohamed drept paradigmă și pecetea profeției. Exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p]rți ale lumii, adepții sofismului au inițiat teoria potrivit c]reia noțiunea de curaj difer] de la un popor la altul precum și de la o epoc] la alta. Socrate, Platon și Aristotel se opun formul]rii de mai sus, invocând caracterul atemporal al acestei calit]ți remarcabile care este curajul. În dialogul platonian intitulat „Laches”, Socrate i-a criticat pe generalii atenieni pentru faptul c] asociau în mod greșit curajul unui comportament stereotipic (de exemplu, a salva niște copii dintr-o cas
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îi este sugerat lui Blaga de distincția psihanalitică între conștiință și inconștient colectiv 22. În vreme ce conștiința este în viziune psihanalitică responsabilă doar de adaptările și orientările momentane, inconștientul e un strat abisal, de profunzime al structurii psihice, este general uman, atemporal, și cuprinde elemente comune mai multor indivizi (la Jung acestea se numesc arhetipuri 23). Orizontul conștiinței e multiplu, caleidoscopic, divers, e străin de ea, în vreme ce orizontul unic al inconștientului este parte integrantă a acestuia: "Câtă vreme orizonturile inconștiente sunt constitutive
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
constelația tuturor acestor factori orizontul inconștient spațial și cel temporal, accentul axiologic, atitudinea anabasică / catabasică / neutră și năzuința formativă fundamentali, care împreună capătă denumirea de matrice stilistică. Aceste potențe ipostatice care îmbinate alcătuiesc matca stilistică au un caracter aprioric și atemporal; "e o substanță în mare măsură neatinsă de contingențele vremelnice și istorie" (Blaga, 1936:207). Matricea stilistică se întipărește în toate creațiile umane, în opere de artă, concepte, doctrine, viziuni științifice (Blaga, 1965:109), determinând cultura. În fine, ea reprezintă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
-mă cu tine-n America sau Asia"! Ce "La mare, la soare..."! Răsuflate! "Pap, pap! 9 mm, găurica-n cap". Ăsta-i refrenul! (BUG Mafia parcă, nu?) Prin anii șaizeci, la un vernisaj cu ștaif de partid și de stat, atemporalul Craiu, scos din țîțîni de vecinătatea, pe panou, a unui "coleg" cu pictură-mesaj, nu găsi altă soluție pentru revoltata-i indignare decît manevra demențial repetată a dezbrăcării și îmbrăcării hainei. În absența totală a cuvintelor. Cedate, condescendent, celuilalt, marele locvace
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
imens al unei cazangerii era doar pretextul desfășurării excepționalelor sale potențe compoziționale și coloristice? Volutele ample ale pieselor din hală, ținute în roșurile, ocrurile și brunurile coapte, aparținînd exclusiv maestrului, se instituiau, compozițional, într-o dispunere cvasiabstractă, de o frumusețe atemporală. Puteau servi Oțelarii lui Baba, cu aplombul lor marcat naturalist, intențiilor propagandei? "1907", al aceluiași, putea servi, prin modelarea savant realistă a capului de țăran, mistificărilor istoriografice comuniste? Dacă în seria citată talentul, cît era, nu reușea să surclaseze comedia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a simțit în comunism, septuagenara Nora Iuga a răspuns generic amuzat că a existat 2 Mai. Scurt. Comunismul adică nici nu a existat pentru cei tineri și frumoși (și mai puțin frumoși), care, vară de vară, se despuiau acolo și, atemporali Adami și Eve, trăiau într-un Eden doar al lor. Dar, am adăuga imediat obligatoriu, departe de mirabila plajă, regimul își consuma dur urîțenia lui de împrumut asiatic. Zi-noapte, generalizat, în acompaniamentul lozincilor bolșevic găunoase, urlate de la tribunele lui 1
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]