1,135 matches
-
însă de școala din care fac parte, poeziile lui din anii ‘30 sunt marcate de un izbitor sentiment de istovire. Deși tânăr, poetul se declară, în volumul de debut, „învins de viață”, căutând un refugiu în preajma divinității (Învins). În stil avangardist, reneagă clasicismul (Glas de groapă), totuși poezia are formă clasică, iar renegarea nu este revoluționară, ci proclamată pe aceeași notă: „Atâta clasicism mă obosește”. Se întâlnesc aici caravane, nopți tropicale, beduini, miraje care duc cu gândul la inventarul simbolist. Următorul
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
care va transforma o fetiță drăguță într-o adolescentă, apoi într-o femeie matură foarte vulnerabilă, ce își va metamorfoza continuu complexele în orgolii. Pentru început, devine o „revoluționară în viață”, făcând politică comunistă, și în artă, cultivând o poezie avangardistă. În 1944, debutează în presă, în pagina a doua a ziarului „Ecoul” (condus de Mircea Grigorescu), sub pseudonimul Maria Veniamin, traducând Viața odăilor de Rodenbach și Broasca țestoasă de Christian Morgenstern. Debutul cu poezie originală se produce în 1945, în
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
poeticitate este esențialmente muzicală, independentă de sens ori de forma impusă a expresiei: „Au înmorit drametice miloave/ sub racul catinat de niturași/ Atâția venizei de bori mărgași.../ Atâtea aene strămătând, estrave.” Limba spargă se situează în imediata prelungire a letrismului avangardist, așa cum personajele imaginare Banibal Bura, Cavalerul Sing, mizerabilul O. Kay în luptă cu junele All Right, descind din viziunile suprarealismului, ale cubismului, ale fanteziei sentimentale de tip Marc Chagall și din verva lingvistică de tip Jarry - Lautréamont - Morgenstern. Dintre simbolurile
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Pentru anii fără tine morți” -Toamnă cu cântec). În plus, în poeme ca Febre, Elegie profană, Chopin, Oraș complet, Peisaj se regăsesc elemente stilistice fie ale clasicismului de tip parnasian, fie ale simbolismului, în cadre vizuale eterogene, derivând din experiența avangardistă. Aceeași formulă artistică este folosită și în cărțile ulterioare, apărute până în 1944, ce i-au adus autorului Premiul Societății Scriitorilor Români pentru sonet (1932, 1935) și poezie (1942) și Premiul Fundațiilor Regale (1935). Marea vânătoare (1935) accentuează latura simbolist decadentă
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
într-un autentic coautor. Direcționându-ne, în continuare, analiza spre accesarea potențialelor experiențe traumatizante ale copilului în perioada prenatală, vom observa că acceptarea psihismului prenatal a devenit din ce în ce mai credibilă pentru comunitatea științifică actuală datorită unor contribuții novatoare repurtate de unele discipline avangardiste. Utilă, în contextul analizei de față, este evocarea limpezirilor pe care le-a provocat biologia moleculară și epigenetica, în problema îndelung controversată a raportului dintre ereditate (nature) și mediu, educație (nurture). B. Lipton (2001), nume cu blazon al domeniilor amintite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
În fine, al patrulea motiv pentru care folosesc sintagma „fenomenul arghezian“ într-un mod aproape denotativ, cum aș spune „fenomenul atmosferic“ sau „fenomenul electric“, se leagă de imposibilitatea noastră de a-l fixa pe Arghezi. Modernistă și simbolistă, tradiționalistă și avangardistă, elegiacă și sarcastică, iute și aprigă sau, dimpotrivă, gingașă și plină de dulceață, lirica lui Tudor Arghezi debordează pe deasupra tuturor categoriilor. Pe cât de invidiat, pe atât de revendicat, poetul a fost tras într-o parte și-n alta, pentru a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
cu figuri retorice..... Iar subiectele de tratat să fie întotdeauna practice și folositoare pentru sufletul și viața lor cea zilnică"671. O problemă importantă a fost aceea a modului de redactare a articolelor publicate, adică legată de "urmarea unei căi avangardiste sau a uneia conservatoare" de abordare. Aceste discuții au apărut deoarece la Iași se publicase revista Lumina creștinului și nu s-a dorit crearea unei concurențe, ținând cont de existența dificultăților financiare cu care s-a confruntat presa catolică. Recomandările
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
schimb, creatorii adevărați dar marginalizați, autorii a căror libertate de gândire și expresie artistică intră în contradicție cu imperativele unui anumit timp istoric. Nu e vorba despre bieții veleitari care visează la o posteritate mai ,dreaptă"; și nici despre scriitorii avangardiști, pe care o vârstă ulterioară a literaturii îi consacră cu adevărat. Am în vedere acele nume pe care abia căderea comunismului le-a proiectat în centrul canonului, deodată curățat de zgura ideologică. Revoluția din 1989 a rupt scara pseudovalorilor oficiale
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
foarte fermă că ,romanul nu mai e al epocii noastre" (afirmație din 1925) și că numai poemul constituie șansa de supraviețuire a literaturii. Sunt profeții artistice care și ele, la rândul lor, s-au dovedit false, ca și alte previziuni avangardiste. Contextul politic este determinant pentru un publicist al actualității. În anii 1925-1926, viața politică era dominată de liberali. Istoriografia a consacrat intervalul 1918-1928 ca ,decada brătienistă". Ion Vinea este un anti-liberal intratabil, de o violență pamfletară ce poate fi considerată
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
un pic, dacă luăm în considerare postmodernismul, acest concept atît de lax, drept un clasicism al modernismului, de ce nu l-am numi pe autorul Paradisului suspinelor un... postmodernist? Adevărul este că Ion Vinea învedera un temperament nu tocmai potrivit aventurii avangardiste, ci, dimpotrivă, unul interiorizat, pasiv, cu tangențe bacoviene. Visător cu toate farurile conștiinței poetice întoarse spre viața interioară, macerat de tristeți fără soluție, de la un punct încolo indicibile, poetul a schimbat aparatul expresiei simboliste cu cel al avangardei, fără a
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
va continua activitatea publicistică, din ce în ce mai febrilă și mai incisivă, de pe poziții de stânga, la ,Adevărul" și ,Adevărul literar și artistic" (în 1920-1921), ,Luptătorul" (1921-1922), ,Flacăra" (1922), se va dedica publicației proprii ,Contimporanul" (1922-1932), revine la ,Adevărul" din 1926 etc. Solidaritatea avangardistă cu Tristan Tzara, din cea mai fragedă tinerețe, este concurată de colaborarea foarte apropiată cu N. D. Cocea, pe tărâmul gazetăriei politice. La ,Facla" este prim-redactor în 1925-1926, iar din 1930 (până în 1940) îi succede ca director lui N.
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
și cu gust pronunțat pentru prozelitism ( cum este cea semnată de Houellebecq) și purced în schimb la instituționalizarea altor două direcții: autoficțiunea ( unde tradiția libertină și nietzscheană, alături de cea romantică a egotismului se îngemănează cu feminismul) și minimalismul ( unde tradiția avangardistă este îmblînzită de eleganță formală, discreția referinței anatomice și ironie). De pildă, între 21 și 31 iulie a. c. se desfășoară la centrul cultural internațional Cerisy-la-Salle colocviul cu titlul Scriitorii minimaliști. Cele 29 de comunicări propuse au în vedere autori exclusiv
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
și președinte al Doshisha ( un important complex școlar din Kyoto, compus din două universități și mai multe institute). L-a adorat pe Tenrai și a fost botezat creștin de acesta. Iwane ( 1900-1997), alt unchi, a fost unul dintre precursorii artei avangardiste din Japonia, cu opere în muzee și colecții. Aceștia sunt doar o parte din înaintașii, colateralii și contemporanii cu care se înrudește. Pe un asemenea fundal a deprins Sumiya Haruya cultul valorilor și al muncii, al iubirii de patrie, de
Sumiya Haruya - 25 de ani de activitate by George Muntean () [Corola-journal/Journalistic/13698_a_15023]
-
sovietică va plăti prețul insurgenței, este omniprezentă: prinsă în cleștele de fier al logicii marxist-leniniste, alternativa dezvoltată în preajma primului război mondial va fi eliminată sau / și domesticită.1 Comuniștii români, la rândul lor, vor capitaliza în marginea potențialului de subversiune avangardist, pentru a introduce apoi, o dată cu consolidarea puterii populare, propria versiune de realism socialist, căci ochiul Partidului este atoatevăzător. E adevărat, un Alexandru Sahia are șansa, nesperată, de a călători în viitor, în patria sovietică, acolo unde Andrei Jdanov dirijează, în numele
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
poezie desigur făcută/ ca o haină/ ori ca un scaun/ ori ca un zid”), obiectele sale acceptă cu voluptuoase suferinți neașteptate transferuri („așadar salută sudoarea poetului/ cum roua/ pe iarba sa de hârtie uscată/ pe care o calci”), singura moștenire avangardistă a unui eu care se joacă dintr-o profundă seriozitate. Cel puțin instructiv este autoportretul pe care și-l face: „Modern postomdern acest text/ pus în abis și acest bard necrofil/ ce-l scoate din buzunar și-l consumă cum
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
autorului. Excepțional student și asistent la catedră de spaniolă la București până în 1985, apoi profesor cu recunoscută autoritate la Centrul Lingvistic al Universității din Atena, astăzi autor de cărți și studii intrate în circuitele hispanice internaționale. Formație tradițională, cu preferințe avangardiste: ieri suprarealismul, acum postmodernismul. Natură duală: nevoia erudiției sprijinitoare și bucuria desidentei, dreptul la diferență creatoare. Lipsa sacralului, atracție spre ironie și oximoron, respectiv spre invers și ambiguu. Qualité maîtresse: inventivitate în sesiune continuă, descoperirea a o mie și una
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
un spiritual articol din ZIUA, dl Ioan Groșan citează, à propos de numărul mereu sporit al revoluționarilor din decembrie, vorba: “Puțini am fost, mulți am rămas”. O atribuie lui Bellu Silber. A fost rostită de Ștefan Roll (Gh. Dinu), poetul avangardist, și se referă, cum spune dl Groșan, la ilegaliștii din PCR.* În același număr (din 11 ianuarie) al ziarului, dl Sorin Dumitrescu afirmă rituos că este greșit și necreștinesc să spui că “se proiectează” o biserică; corect și creștinește este
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14345_a_15670]
-
liniște. Cu argumente. Cu respect față de adversar. Față de cititori. Față de scrisul nostru. Față de noi înșine. Față de adevăr. Mai ales față de adevăr." Un articol din 1941, scris de Ion Vinea, ar merita să fie pus alături de celelalte texte celebre de atmosferă avangardistă. Lenin călătorește nu e doar un pamflet usturător la adresa noii mitologii roșii, dar e o pagină de mare literatură care începe așa: N-a fost cine știe ce arătos Vladimir Ulici Ulianoff..." și se continuă cu drumul bietei mumii prin trenuri și
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]
-
în general, de a se poziționă. Pe urmele lui Bourdieu, David Ley rezumă această contradicție astfel: „Stilul de viata artistic (...) împinge în mod intențional granițele vieții convenționale a clasei de mijloc, în același timp în care și reprezintă brațul sau avangardist și de colonizare.”[ 11]</a> În cea de-a doua postura, modul de productie artistic indică o relație specifică cu contextul în care <i>se</i> sau <i>sunt</i> plasați artiștii. În căutare de surse de inspirație, cartierele „cu
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
comuniste, aflate din 1924 în ilegalitate. Pe scena artistică polarizarea ideologică este o reflecție micro a societății românești. În timp ce tradiționalismul și tot ce înseamnă artă cu specific național este susținut la nivel oficial (achizițiile statului, expoziții internaționale), discursul alternativ, critic, avangardist, rămâne izolat și dur marginalizat. Membrii grupurilor de avangardă s-au lovit permanent de o dublă respingere, atât estetică, gustul epocii fiind reticent la inovații și experimente, cât și socială, fiind caricaturizați și marginalizați pe criterii politice și etnice. Invariabil
Activism și scandal: revoluția suprarealistă în România interbelică () [Corola-website/Science/295615_a_296944]
-
În 1951, o fotografie publicată în revista Life a stârnit confuzie în cercurile înalte din New York. Pentru prima dată, apăreau împreună cei mai importanți pictori avangardiști din oraș: Mark Rothko, Jackson Pollock, Willem De Koonig și alți unsprezece maeștri ai expresionismului abstract. Toți bărbați, dar pe rândul din spate apărea în fotografie o femeie, necunoscută, în palton negru, cu pălăriuță și poșetă. Bărbații fotografiați nu și-
20 IULIE. INTRUSA. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295941_a_297270]
-
Vest. Teleuniversitatea Timișoara are o audiență specifică, tânără și dinamică cu o rată de audiență de 56% in mediul universitar și 17,6% în Timișoara (sondaj 2000). Alte posturi de televiziune existente în Timișoara: PRO TV - stația locală Timișoara. Centru medical avangardist, de importanță națională, orașul găzduiește numeroase clinici și spitale : Echipa ACS Poli Timișoara dispune de al doilea stadion ca și capacitate din România, Stadionul Dan Păltinișanu (32.972), depășit doar de Arena Națională. (55.600) Alte arene din oraș sunt
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
a aruncat în el o piatră. În prezent se află protejat sub o sticlă incasabilă. În anul 1962 a fost expus în America la New York și Washington, D.C., iar în anul 1974 la Tokyo și Moscova. În epoca modernă, artiștii avangardiști au utilizat des motivul acestei picturi, realizând chiar variații caricaturale ale acesteia. Printre cele mai notabile este cea suprarealistă a lui Salvador Dalí, intitulată "Autoportret ca Mona Lisa", care a adăugat mustăți chipului femeii. La Muzeul Prado a fost descoperită
Gioconda () [Corola-website/Science/296785_a_298114]
-
Martini și a exegezelor fundamentale publicate de marii structuraliști, hermeneuți și critici universitari. Suntem, totuși, în zorii mileniului al treilea, iar poezia de secol XVII - XVIII a rămas undeva, hăt, departe. Acum o sută de ani, am trăit o mișcare avangardistă demnă de asimilat. De la Didahiile lui Dosoftei și Amărâtă turturea a Văcărescului până la Eminescu, Arghezi, Blaga, Barbu, Baudelaire, Bacovia, Philippide, Verlaine, Poe, Tagore, Rilke, Whitman, Ungaretti și atâția mari, foarte mari poeți e cale lungă. De veacuri...
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
două statui ale clasicistului Antonio Canova, „Orfeu” (1775-76) și „Euridice” (1773-75), care aveau de asemenea ca temă căderea definitivă a nimfei în Tartar (Museo Correr, Veneția). În ajunul primului război mondial, poetul Guillaume Apollinaire încearcă să lanseze „Orfismul” ca mișcare avangardistă în pictură, avându-l ca protagonist pe Robert Delaunay. Mișcarea s-a înțeles ca o continuare a cubismului analitic cu accentul pus pe muzicalitatea și ritmul culorilor, dar a rămas un episod de scurtă durată. Cu mijloacele cubismului analitic îl
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]