1,139 matches
-
a fi împreună cu alte ființe umane familiare, și nu străine; a te mișca atunci când te simți viguros și odihnit; a te odihni când ești obosit; a avea „pat și acoperiș” noaptea și atunci când te odihnești etc. Exemplele de iritări și aversiuni intuitive sunt: substanțele amare în gură; obstacolele în calea locomoției; a fi înfometat; a fi privit insistent de alte persoane; vederea și mirosul excrementelor, sângelui, puroiului, substanțelor putride, măruntaielor de animale etc. A satisface nu înseamnă însă a oferi plăceri
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
atașau cinci traduceri, numai una fiind corectă. Subiecții nu cunoșteau spaniola, fiind nevoiți să ghicească. Priveau fie răspunsul „corect” (recompensă), fie răspunsul „greșit” (sancțiunea). Concluzia a fost aceeași. Anunțul „greșit” nu slăbea conexiunea decât nesemnificativ, neputând avea efecte practice de aversiune și de evitare a comportamentului. Thorndike nu s-a oprit aici. Experimentele de mai sus puteau fi și au fost acuzate că sunt „rupte de viață”. A recurs la o investigație biografică. Împreună cu colaboratorii, a studiat probe biografice privind efectele
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și că impulsurile lui necontrolate ar conduce la distrugerea altora. Comportamentul uman este - după el - cât se poate de rațional și orientat subtil și ordonat spre scopurile pe care organismul caută să le atingă. Tragedia multora dintre noi este că aversiunile noastre ne țin departe de conștientizarea acestei raționalități și că ne mișcăm cognitiv într-o direcție, în timp ce organic ne îndreptăm spre altceva. Dar în persoana ipotetică nu vor exista atare bariere și ea va fi participantă la raționalitatea organismului. Singurul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
tinde să fie foarte sărată. Iată de ce nu este de mirare că persoanele care cresc în această cultură identifică mâncarea suedeză, care are foarte puțină sare, ca fiind lipsită de gust. Studiile demonstrează că există o valoare adaptativă la dezvoltarea aversiunii pentru gustul a ceva ce ne face rău. Dar de ce oamenii arată diferențe între ceea ce preferă? Cercetările dovedesc că există elemente care țin mai degrabă de condiționarea clasică și cea operantă decât de predispozițiile biologice. Copiii fac alegeri active ale
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în care au dialogat cu victimele, înainte de a le executa. Ura corozivă față de propriile mame își găsește un elocvent substitut simbolic în proiectul acestora de a spulbera prin materiale explozive întreaga școală (alias Alma Mater). O semnificație adiacentă o are însăși aversiunea camuflată a unuia dintre cei doi criminali față de propria sa mamă evreică, prin adeziunea necondiționată la politica nazistă și idolatrizarea lui Hitler. în final, tendința lor avortivă a culminat cu asasinatul în serie pe care l-au comis (avortul semenilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rebelul său discipol, C.G. Jung, reamintim că, în esență, complexul oedipian (numit complex Electra, pentru sexul feminin), prin ramificația lui uzuală (heterosexuală) se definește ca o iubire supradimensionată, a copilului, impregnată cu accente libidinale, față de părintele de sex opus și aversiunea explicită față de părintele de același sex. în versiunea sa inversată (homosexuală), situația se polarizează exact invers, adică e plasat pe piedestalul afectiv al copilului, părintele de același sex, cu recuzarea ostilă al părintelui de sex opus. Se poate deduce ușor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și agresiuni, generează în schimb fenomenul de fixație, cu întregul set de reziduuri pe care le implică. Spre edificare, persistența complexului oedipian, dincolo de intervalul de timp admis, produce disfuncții sociale, întrucât individul manifestă față de orice autoritate o atitudine vizibilă de aversiune și sfidare, dar și perturbări în plan sexual, prin strădania persoanei de a găsi un partener care să reediteze imaginea părintelui adorat sau care, dimpotrivă, să aibă o alură atât de fadă, ștearsă, încât să nu-l poată concura niciodată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în pace. Dar la examenul de maturitate am avut probleme. C. I.: În ce consta examenul de maturitate? Era bacalaureat? G. S.: Era echivalentul bacalaureatului. Se dădea probă scrisă și probă orală. Rusa nu puteam s-o suport! Aveam o aversiune cumplită și nici nu prea am învățat la limba rusă și era obiect de examinare. M-au trântit la limba rusă, că n-am știut o poezie. Am reușit să trec examenul de maturitate abia în sesiunea din toamnă. După
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
își face nevoile pe jos chiar în mijlocul camerei și se joacă în același timp" etc. Într-un joc de inversiune, de interiorizare, joc cu oglinda în care același și altul se confundă cu perversitate, personajul kafkian, care încearcă o teribilă aversiune, devine el însuși obiect de aversiune. Dezgustul față de celălalt îl metamorfozează pe el însuși în obiect de dezgust, creatură respingătoare care se târăște pe podeaua camerei. Desigur s-a putut evidenția de multe ori masochismul în aceste legături de stăpân
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în mijlocul camerei și se joacă în același timp" etc. Într-un joc de inversiune, de interiorizare, joc cu oglinda în care același și altul se confundă cu perversitate, personajul kafkian, care încearcă o teribilă aversiune, devine el însuși obiect de aversiune. Dezgustul față de celălalt îl metamorfozează pe el însuși în obiect de dezgust, creatură respingătoare care se târăște pe podeaua camerei. Desigur s-a putut evidenția de multe ori masochismul în aceste legături de stăpân/sclav care caracterizează relațiile. La sfârșitul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fi Guvernul sau Biserica națională. De pildă, marele număr de școli și licee, înființate spontan din inițiativă privată în Statele Unite, își găsește cu greu un echivalent în alte părți ale lumii. La polul opus, francezii au o îndelungată reputație de aversiune sau reticență de a coopera în întreprinderi economice sau de alt tip, din cauza unei valorizări culturale superioare a gloriei individuale și a comparației invidioase. O dificultate asemănătoare în obținerea cooperării voluntare a fost identificată drept o caracteristică a culturii italiene
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nestimulativă pentru construirea unei societăți civile, pentru o tradiție a „drepturilor” ș.a.m.d. Societățile postcomuniste sunt împărțite în segmente tradiționale, comuniste și democratice, dar cel din urmă e foarte slab. în sfârșit, scrie Schöpflin, „cultura birocrației [...] are, în general, aversiune față de reciprocitate și preferă paternalismul”. Faptul acesta este corect și oarecum deprimant, dar nu lipsit de speranță, cred eu. 8) Problema democrației Potrivit lui Schöpflin, „democrația trebuie să se instaureze la două niveluri - ca set de instituții funcționale și ca discurs
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aglomerări întâmplătoare de state, menținute sub patronajul URSS, decât o bună vecinătate ori vreo înfrățire ideologică, mai degrabă o acerbă competiție pentru resurse decât dorința de a detensiona relațiile Est - Vest. Rivalitățile teritoriale și simbolice lăsau puține șanse cooperării, întreținând aversiuni bine individualizate față de patronul comun al tuturor rapturilor postbelice, URSS, dar și față de beneficiarii acelor arbitrarii, totdeauna ceilalți. Buhler nu manifestă scrupulele unui istoric preocupat de actualitatea studiului său, așa cum o face, de pildă, Norman Davies, conștient că nici o carte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
răcește considerabil relațiile cu România, motiv pentru care dictatorul de la București așteaptă cu nerăbdare revenirea republicanilor la putere. în principiu, calculul său n-ar fi complet greșit: relațiile sale cu republicanii au fost bune (vezi cazurile Nixon și Ford), iar aversiunea față de URSS și realismul politic aplicat mai strict îi fac pe cei dintâi mai susceptibili de a tolera încălcarea drepturilor omului. Să ne amintim că un practician ilustru al realismului politic, Henry Kissinger (care, de altfel, a vizitat și el
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la un preț mai mare sau foarte mare, deci de a nu-ți însuși valoare nemeritată funcționează și azi dacă ar fi să ne gândim numai la România unde comercianții sunt etichetați cu ștampila nemeritată de "bișnițari". Dincolo de acest fapt, aversiunea față de profiturile "nemeritate" este încă una extrem de prezentă, oamenii imaginându-și că pot impune o morală pieței, în sensul în care profiturile pot fi împărțite în meritate și nemeritate, în legitime și nelegitime. De fapt, azi știm că singura linie
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cheltuirii. Cultul muncii va fi altoit pe trunchiul vechii Europe și cu ajutorul evreilor. Creștinismul va prelua de la Iudaism poziția ostilă în fața folosinței banului și a cametei, dar și împotriva îmbogățirii prin comerț și a îmbogățirii în general 56. Chiar dacă această aversiune înscrisă în Sfânta Scriptură are sau nu are legătură cu aversiunea agricultorilor și meșteșugarilor față de comercianți, așa cum subliniază Mises, trebuie să spunem că în analiza noastră o vom lua ca atare, ca pe un precept important al doctrinei religioase care
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cu ajutorul evreilor. Creștinismul va prelua de la Iudaism poziția ostilă în fața folosinței banului și a cametei, dar și împotriva îmbogățirii prin comerț și a îmbogățirii în general 56. Chiar dacă această aversiune înscrisă în Sfânta Scriptură are sau nu are legătură cu aversiunea agricultorilor și meșteșugarilor față de comercianți, așa cum subliniază Mises, trebuie să spunem că în analiza noastră o vom lua ca atare, ca pe un precept important al doctrinei religioase care a produs efecte importante în practica economică și în viața umană
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de ani. Și azi vom vedea în cultura unor popoare această tendință, de a considera comerțul cu bani și cu mărfuri ca fiind activități nedemne, lipsite de aport direct la avuția societății. Pe fondul acestor elemente de doctrină se ascunde aversiunea față de cel care se îmbogățește ,,din munca altora" și care ,,trăiește ușor", fără să muncească prea mult. Din această cauză comerțul era considerat o activitate umilitoare, la limita demnității umane. Aristotel ne amintește că în Grecia epocii sale era practicat
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Spunem aceasta deoarece, cu toate meritele sale, luteranismul, prin cuvântul lui Martin Luther, a continuat să se pronunțe împotriva cametei, fiind în acord cu vechile precepte bisericești. De asemenea și față de activitatea comercială, luteranismul continuă s-o caracterizeze cu aceiași aversiune, obișnuită veacurilor precedente 123. Principalele valori despre care vorbim și care au revoluționat practic viața economică sunt124: obținerea profitului în urma unor activități economice nu numai că nu era un păcat, dar era o datorie a oamenilor în fața lui Dumnezeu; a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în libertatea absolută a acestui comerț", Nicolae Iorga, Originea formelor vieții contemporane, Editura Datina Românească, Vălenii de Munte, 1933, p. 135. 59 David Abulafia, Marea cea mare. O istorie umană a Mediteranei, Editura Humanitas, București, 2014, p119. Pentru a vizualiza aversiunea grecilor față de sălbatici, autorul citat vorbește despre modul în care Homer i-a descris pe ciclopi. Redăm pasajul considerându-l definitoriu pentru cultura greacă: ,,Lui Homer nu i-a fost deloc greu să facă diferența dintre binefacerile civilizației și cele
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în dependență una de cealaltă în regiunea Mării Negre, servind intereselor grupurilor restrânse. O sursă suplimentară de preocupare, pe termen lung, este faptul că generațiile mai tinere au foarte puține amintiri despre „viața împreună” și sunt crescute într-o atmosferă de aversiune față de instituțiile centrale, care va fi greu de modelat. Elitele economice și politice sunt de cele mai multe ori de origine străină și au legături externe puternice, fapt ce conduce la societăți polarizate și loialități divergente între diverse grupuri sociale și politice
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
care-n evul mediu era mult mai numeros decât azi, după cum ne dovedesc o sumă de izvoare" (De mai multe ori am observat...). În același articol Eminescu îi socotește pe Filip al II-lea și pe Alexandru Macedon traci, datorită aversiunii sale funciare față de greci; este de remarcat faptul că articolul este scris polemic fata de ziarul grec Messager d’ Athenes. La cam atât se reduce în publicistica politică eminesciană discuția despre geto-daci. Când pomenește Dacia antică (a existat și un
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
lăsat." Nefericita soră se întreabă, pe bună dreptate: "Oare de ce nu l-a luat bolnav, să-l caute? Acuma sănătos cred și eu că are gust să fie Doamna Eminescu." Strigătul de deznădejde al Harietei este urmată de o explicabilă aversiune față de Veronica: "Durerea mea este mare, dar ce să mă mir, n-am nici pacea sufletească. Tocmai când era Mihai sigur de scăpare și poate și cu pensie, tocmai atunci s-a depărtat de mine, ca eu să rămân iarăși
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
riscului asupra capitalului investit; ... g) datele de identificare ale clientului persoană fizică sau juridică, după caz; ... h) informații privind clientul în scopul întocmirii profilului acestuia și care să cuprindă cel puțin următoarele: venituri, cont bancar, estimarea valorii investiției, gradul de aversiune la risc, obiective investiționale, dețineri de valori mobiliare mai mari sau egale cu 5%; ... i) semnătura persoanei autorizate din partea societății de administrare a investițiilor și ștampila societății; ... Anexa: copia documentului de identitate sau a certificatului de înmatriculare, după caz. Articolul
REGULAMENT nr. 3 din 20 mai 2003 (*actualizat*) privind autorizarea şi funcţionarea societă��ilor de administrare a investiţiilor, a fondurilor deschise de investiţii, a societăţilor de investiţii şi a depozitarilor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151353_a_152682]
-
consideră necesară pentru organizarea exercitării dreptului de vizitare. ... Articolul 24 (1) În cazul în care copilul la care se referă cererea privind organizarea sau protejarea exercitării dreptului de vizitare refuză constant contactul cu unul dintre părinți sau manifestă sentimente de aversiune față de acesta, instanța poate dispune, în funcție de vârsta copilului, ca acesta să urmeze un program de consiliere psihologică, pe o durată ce nu poate depăși 3 luni. ... (2) Cererea de chemare în judecată poate fi formulată oricând, după sesizarea autorității centrale
LEGE nr. 369 din 15 septembrie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161409_a_162738]