1,813 matches
-
cu câteva precizări legate de noțiunea de valoare. 1. Valorile, în calitatea lor de principii generale despre ceea ce e de dorit, funcționează atât la nivel societal și grupal, cât și la cel individual. Se vorbește despre „sisteme de valori”, „orientare axiologică” sau „scară de valori” - expresii foarte apropiate ca înțeles - avându-se în vedere oricare dintre cele trei niveluri. Mai mult, valorile devin operante numai dacă sunt internalizate de către indivizi. Apoi, a deduce sistemul de valori efective specific unei culturi - și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
conduită, ci și propensiuni ale acesteia. De pildă, nu e vorba dacă ajung sau nu să realizez ceva frumos, ci dacă urmăresc realizarea Frumosului ca atare. Tot așa pentruBine, Dreptate, Echitate etc. Există, altfel spus, în termeni weberieni, o „raționalitate axiologică”, rațiunea de a acționa fiind tocmai aceea de a traduce în fapte anumite valori umane. 3. Nu puțini sunt însă specialiștii care contestă valorilor caracterul de forță motivațională, în calitatea lor de date universale. Universale nu neapărat numai în sensul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Multe studii de teren și experimentale de sociologie și psihologie socială arată că practicarea concretă a valorilor și normelor diferă atât de mult de la o situație la alta, încât acestea își pierd eficiența lor de operatori motivaționali universali, de raționalitate axiologică. Valori, norme și criterii morale (ca just-injust) - spun asemenea cercetări empirice - sunt construcții mentale ale actorilor sociali, în funcție departicularitățile situației, natura și scopul activității, consecințele anticipate. Construcțiile sunt așadar contextuale. R. Boudon (1995) crede că tensiunea epistemică dintre universal
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
spun asemenea cercetări empirice - sunt construcții mentale ale actorilor sociali, în funcție departicularitățile situației, natura și scopul activității, consecințele anticipate. Construcțiile sunt așadar contextuale. R. Boudon (1995) crede că tensiunea epistemică dintre universal și contextual, în domeniul judecăților morale, al axiologicului în general, se poate rezolva printr-o abordare cognitivistă. Soluția propusă ar fi următoarea. Există o raționalitate axiologică, dar nu una general valabilă. Opțiunile valorice morale ale indivizilor vor fi altele, în funcție de tipurile de situații (contexte); pentru parametri identici, însă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
consecințele anticipate. Construcțiile sunt așadar contextuale. R. Boudon (1995) crede că tensiunea epistemică dintre universal și contextual, în domeniul judecăților morale, al axiologicului în general, se poate rezolva printr-o abordare cognitivistă. Soluția propusă ar fi următoarea. Există o raționalitate axiologică, dar nu una general valabilă. Opțiunile valorice morale ale indivizilor vor fi altele, în funcție de tipurile de situații (contexte); pentru parametri identici, însă, raționamentul este universal. Ca și în matematică, de la aceleași axiome se ajunge la aceleași concluzii. Sociologul francez își
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
superioritatea principiului echității. Observația de esență ce se poate face considerațiilor cognitivist-raționaliste de maisus este una clasică, și anume în ce măsură alegerea situațiilor, a parametrilor și mai apoi chiar a multor construcții „logice” nu se află ea însăși sub semnul structurilor axiologice (valori, norme, atitudini). De altfel, trebuie remarcat faptul că exemplul lui Boudon se referă la domeniul economic, unde sigur că raționalitatea, calculul rece, sunt dominante. 4. Numeroase studii empirice converg însă cu datele oferite de practica istorică și cotidiană, infirmând
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
instrumentale (material-pragmatice) la cele expresive, de la sinele instituțional, ancorat în statusuri sociale, la cel spontan, intim, lucru recunoscut și într-o relativ recentă lucrare de psihologie comportamentalist-cognitivistă (Mynatt, Doherty, 2002), orientare psihologică ce admite, cu mare prudență și zgârcenie, factorul axiologic. Constatările de acest fel, venite din câmpul psihologiei și al psihologiei sociale, sunt consonante cu preocupările sociologice actuale, expres dedicate valorilor, cum sunt cele datorate lui R. Inglehart (1997, 1999), și care evidențiază relevanța valorilor postmaterialiste în viața oamenilor. S-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prieteniei, mai multă atenție acordată familiei și petrecerii timpului liber în mod plăcut - este puternic diferențiată. (Și trebuie subliniat cu tărie căvariabilitatea este notabilă și uneori ridicată, nu atât pe plan aspirațional, ca principii ideatice, ci pe cel al traducerii axiologicului în comportamente efective.) Practicarea unor asemenea valori este strâns condiționată, deși nu în mod necesar și automat, de siguranța economică. Ceea ce face ca în interiorul societăților să existe mari discrepanțe între clase și grupuri sociale, în ceea ce privește conținutul axiologicului postmodern și mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cel al traducerii axiologicului în comportamente efective.) Practicarea unor asemenea valori este strâns condiționată, deși nu în mod necesar și automat, de siguranța economică. Ceea ce face ca în interiorul societăților să existe mari discrepanțe între clase și grupuri sociale, în ceea ce privește conținutul axiologicului postmodern și mai ales în transpunerea lui în conduite concrete; dar și între țări, pe ansamblu, ca valoare statistică. Admițând un continuum de la „foarte puțin” practicate la „foarte mult”, țara noastră s-ar plasa undeva pe la mijloc, așa cum arată, de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de opinie, relația mass-media - public) și fundalul de consens (the ground of consensus), adică valorile, normele, atitudinile comune și stabile ale grupurilor umane. Este justificat să admitem că opiniile noastre cu privire la diverse aspecte și evenimente ale socialului au un fundal axiologic (valori comune), opinia publică în sens strict- și actual - fiind reprezentată însă tocmai de complexitatea acestor opinii, distribuite în jurul unor probleme controversate. Pentru sinteza opinii fluctuante - consens valoric sau, în terminologia lui McIver, sistemul opiniei publice, mai potrivit, susține Lazarsfeld
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în special prin sondaje -, reprezentând deci „sistemul opiniei publice” sau opinia publică în calitate de fenomen de sinteză, noțiunea de „mentalitate” are o sferă și mai largă și un conținut mai bogat. Aceasta deoarece ea include nu doar „judecățile de valoare” (preferințe axiologice - valori, norme, atitudini, opinii), ci și „judecăți de constatare” (cunoștințe propriu-zise) și moduri de a gândi, mituri, teorii, reprezentări sociale (stereotipii). Unitatea infrastructurală fundamentală a mentalităților este ceea ce în engleză se numește belief, echivalat în românește prin „crez” sau „credință
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
circuit cauzal care asigură o transmitere în timp a unuisistem de valori și atitudini. Opinia publică, deși mult mai schimbătoare, reacționând prompt la mișcarea istorică concretă, nu se desfășoară totuși aleatoriu față de acest sistem, ci are în el un fundal axiologic. Sublinierea rolului unui substrat axiologic și cultural specific, al tradiției, în înțelegerea mai nuanțată a opiniei publice trebuie completată, în același timp, cu ideea evidentă că, mai ales în ultimii 50 de ani, a crescut considerabil diversitatea în interiorul culturilor și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
transmitere în timp a unuisistem de valori și atitudini. Opinia publică, deși mult mai schimbătoare, reacționând prompt la mișcarea istorică concretă, nu se desfășoară totuși aleatoriu față de acest sistem, ci are în el un fundal axiologic. Sublinierea rolului unui substrat axiologic și cultural specific, al tradiției, în înțelegerea mai nuanțată a opiniei publice trebuie completată, în același timp, cu ideea evidentă că, mai ales în ultimii 50 de ani, a crescut considerabil diversitatea în interiorul culturilor și s-a micșorat diversitatea între
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a extrapola în sensul consonanței răspunsurilor, fiind prezent deci un efect de halo, sunt rezultatul unor mecanisme cognitive deosebite de cele valorico-atitudinale, însă deloc independente de acestea. Adică anticipațiile și extrapolările se produc cu mai mare pondere în sensul structurilor axiologice ale operatorului. De subliniat însă că intervenția factorilor și mecanismelor cognitiv-axiologice are loc, mai ales, în condițiile unor situații și răspunsuri mai puțin definite, fără contururi ferme. Și foarte important de reținut e faptul că, așa cum o arată practica anchetelor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
1974), „Shadow Prices, Market Wages and Labor Supply”, Econometrica, 42, pp. 679-694. Heckman, J. James (1979), „Sample Selection as a Specification Bias”, Econometrica, 45, pp. 153-161. Hennessy, B. (1985), Public Opinion, Brooks Coole Publishing Company, Monterrey. Iluț, Petru (1995), Structurile axiologice din perspectivă psihosocială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Iluț, Petru (1997), Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iași. Iluț, Petru (2004), Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Inglehart, Ronald (1997), Modernization and Postmodernization. Cultural
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
profesionale, intelectuale, morale și politice probate de personalitate În raporturile de muncă, ale colectivității și În relațiile interpersonale definesc sistemul caracterului. Acesta reprezintă nucleul personalității, acel sistem de trăsături principale și durabile ale acestuia În funcție de care se structurează și modernizează axiologic și normativ actele de comportament. Educația poate să promoveze criterii de moderare și autotemperare, poate modifica raporturile Între individ și temperamentul sau: dintr-un dominat de temperament, omul poate deveni stăpân pe firea să. Potrivit conceptului lui Piaget, dezvoltarea psihică
APLICAȚII PEDAGOGICE ALE TEORIILOR ÎNVĂȚĂRII ÎN EDUCAȚIA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ofelia IONESCU, Adriana BĂICEANU, Bogdan IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2134]
-
intervenite la nivel economic și social; exigențele legate de orientarea copiilor, tinerilor, adolescenților Într-un univers informațional dinamic, diversificat și, uneori, contradictoriu. Pornind de la aceste exigențe, asumarea și practicarea efectivă a parteneriatului educațional trebuie să se bazeze pe un consens axiologic al tuturor categoriilor interesate În dezvoltarea educației și, În particular, În susținerea unităților de Învățământ. Pentru a realiza de facto un parteneriat construit pe baza valorilor democratice, În societatea românească trebuie să se opereze o schimbare de valori, atitudini și
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
cu înțelepciune tot ce se întămplă sub ceruri”. Concluzia la care ajunge este descurajantă, ceea ce căuta, sensul, de negăsit: „Iată că totul este deșertăciune și goană după vănt. ” Cuvăntul care în romănă este „deșertăciune“ conține toate sedimentele nonsensului, ale vidului axiologic, chiar și notele pustiului, faptul că nu este prielnic viului. Deșertăciunea poate fi acceptată ca o nuanță a absurdului. „Goana după vănt” se referă la un efort de a capta ceea ce nu poate fi prins, e zadarnică, fără sens, nebunească
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
punerile sale în balanță ale lui ieri și azi, ale lui azi și măine. Trebuie să admitem că toți am fost elevi, dar nu toți suntem sau vom fi profesori. Acest truism diferențiază perspectivele, obligă la optici și legitimări distincte. Axiologic, nu există centrul universului. Despre buricul pămăntului am mai auzit că ar exista. Cu siguranță acesta nu este nici elevul, nu este nici profesorul. Fără dovezi, și unul, și celălalt, rămăn simple zvonuri. Însă, continuănd parabolic și păstrănd proporțiile, școala
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
apropiat sau îndepărtat: fiecare este invitat să devină ruda fictivă a unui șomer sau a unui copil, învecinați sau exotici, prin intermediul rețelelor de patronaj. Eficacitatea simbolică a spectacularizării este dată mai ales de noile asocieri între valori comerciale și valori axiologice. Generalizarea celor dintâi generează înmulțirea celor din urmă în câmpurile economice, dar mai ales în ansamblul sferelor care erau în trecut ținute la distanță de publicitate, în sensul originar de a face public. Sexualitatea 45, în continuumul ei revendicativ care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
că individualiștii îi interpretează pe ceilalți în termeni de putere, în vreme ce cooperanții îi interpretează în termeni morali. Desigur că o anumită strategie dintre cele invocate anterior se practică și în funcție de natura activității, de gradul de responsabilitate, dar și de orientarea axiologică individuală și de grup dată de valorile culturale induse prin socializare (Iluț, 2004). Încă de la jumătatea secolului trecut, psihologii (sociali) au avertizat asupra efectelor destructive (din punct de vedere psihologic și relațional) ale competiției și au pus, totodată, în evidență
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pe cer! Eu merg la deal; luna trebuie să-mi fie în spate. Și mi-am întors repede capul s-o văz pe cea adevărată...’’), la fel, este pe loc lămurită, constituindu-se, totodată, în reper cu valoare de judecată axiologică chemat să explice tot ce se întâmplase până acum (,,Am greșit drumul ! merg la vale... Unde sunt ?’’). De asemenea, apariția iedului și reapariția lui în odaia de la han, este un incident epic închis și el într-un ermetism impenetrabil. S-
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
arăta că valorile sunt fondate pe rațiune. Este pista urmată de cognitiviști (Sylvie Mesure [coord.], La Rationalité des valeurs, PUF, Paris, 1998), al căror reprezentat este astăzi Boudon. Acesta din urmă a extins conceptul de raționalitate utilitară la dimensiunile teleologică, axiologică, tradițională și cognitivă. "Raționalitatea axiologică" a fost preluată de la Weber, care vorbește de "raționalitate în valoare": "Adeziunea la o valoare se explică prin faptul că ea are sens, adică subiectul are anumite rațiuni s-o accepte. Rațiunile sunt deci cauzele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pe rațiune. Este pista urmată de cognitiviști (Sylvie Mesure [coord.], La Rationalité des valeurs, PUF, Paris, 1998), al căror reprezentat este astăzi Boudon. Acesta din urmă a extins conceptul de raționalitate utilitară la dimensiunile teleologică, axiologică, tradițională și cognitivă. "Raționalitatea axiologică" a fost preluată de la Weber, care vorbește de "raționalitate în valoare": "Adeziunea la o valoare se explică prin faptul că ea are sens, adică subiectul are anumite rațiuni s-o accepte. Rațiunile sunt deci cauzele credinței" (Boudon, 1999, pp. 139-140
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
lui: obsesia lui, felul cum îi urmărește pe cei care au fost impresionați. În rituri și practici, grupurile caută efectele fiziologice, psihologice și sociologice: activitatea, oboseala, excitația, extazul". Marcel Mauss, 1985, p. 301. Adaptăm aici perspectiva lui, adăugându-i dimensiunile axiologică și cognitivă. Trebuie notat, în trecere, că programul de cercetare enunțat de Heinich (1998 și 2001) se apropie foarte mult de această abordare pragmatistă a lui Mauss. Ea o intitulează, de altfel, "sociologie pragmatistă", fără să semnaleze însă existența școlii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]