1,423 matches
-
șase șapte bomboane câștigate, venea și "norocul": sticla cu vin. (Mai târziu am făcut un calcul: nici unul din trăgători nu câștiga sticla cu vin era mai ieftină decât banii pe care îi punea fiecare în joc). Electronica a schimbat înfățișarea bâlciului. În locul fanfarelor au apărut boxe, microfoane, portavoce. Bâlciul era luminat de sute de reclame multicolore, lumina se înălța spre cer ca o văpaie. Muzica răsuna asurzitor peste tot. Vacarmul năucitor îl întrecea pe cel de altădată. Circarii au mai inventat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cu vin. (Mai târziu am făcut un calcul: nici unul din trăgători nu câștiga sticla cu vin era mai ieftină decât banii pe care îi punea fiecare în joc). Electronica a schimbat înfățișarea bâlciului. În locul fanfarelor au apărut boxe, microfoane, portavoce. Bâlciul era luminat de sute de reclame multicolore, lumina se înălța spre cer ca o văpaie. Muzica răsuna asurzitor peste tot. Vacarmul năucitor îl întrecea pe cel de altădată. Circarii au mai inventat ceva: sub cupola de pânză unde aveau loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de altădată. Circarii au mai inventat ceva: sub cupola de pânză unde aveau loc spectacolele de iluzionism au instalat discoteca. Nu departe au apărut și jocurile mecanice cu rachete teleghidate. Centrul orașului devenise iarăși pustiu. Lumea mergea din nou la bâlci. Cei în vârstă spuneau: Pe vremea noastră era mai frumos. Venea la bâlci toată protipendada...Acum n-a rămas mai nimic, nici fanfara, nici zidul curajului. Ce să vezi la bâlci!? Tinerii gândeau altfel: Avem discotecă, avem jocuri mecanice, ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
loc spectacolele de iluzionism au instalat discoteca. Nu departe au apărut și jocurile mecanice cu rachete teleghidate. Centrul orașului devenise iarăși pustiu. Lumea mergea din nou la bâlci. Cei în vârstă spuneau: Pe vremea noastră era mai frumos. Venea la bâlci toată protipendada...Acum n-a rămas mai nimic, nici fanfara, nici zidul curajului. Ce să vezi la bâlci!? Tinerii gândeau altfel: Avem discotecă, avem jocuri mecanice, ne-ajunge! Și-apoi, ne plac și celelalte. Vedem și noi cum era pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
orașului devenise iarăși pustiu. Lumea mergea din nou la bâlci. Cei în vârstă spuneau: Pe vremea noastră era mai frumos. Venea la bâlci toată protipendada...Acum n-a rămas mai nimic, nici fanfara, nici zidul curajului. Ce să vezi la bâlci!? Tinerii gândeau altfel: Avem discotecă, avem jocuri mecanice, ne-ajunge! Și-apoi, ne plac și celelalte. Vedem și noi cum era pe vremea bunicilor noștri. Bâlciul cu tot calabalâcul lui se instala tot la marginea orașului, în același loc viran
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
n-a rămas mai nimic, nici fanfara, nici zidul curajului. Ce să vezi la bâlci!? Tinerii gândeau altfel: Avem discotecă, avem jocuri mecanice, ne-ajunge! Și-apoi, ne plac și celelalte. Vedem și noi cum era pe vremea bunicilor noștri. Bâlciul cu tot calabalâcul lui se instala tot la marginea orașului, în același loc viran. Rămânea două săptămâni, apoi pleca. N-am știut niciodată de unde venea și unde se ducea, auzeam doar atât: A venit bâlciul! A plecat bâlciul! După plecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
era pe vremea bunicilor noștri. Bâlciul cu tot calabalâcul lui se instala tot la marginea orașului, în același loc viran. Rămânea două săptămâni, apoi pleca. N-am știut niciodată de unde venea și unde se ducea, auzeam doar atât: A venit bâlciul! A plecat bâlciul! După plecare se așternea peste oraș o monotonie apăsătoare, care ținea până când venea iarăși. Și totdeauna venea cu ceva nemaiauzit, nemaivăzut. Sau, poate, uitasem eu ce văzusem cu un an în urmă. Anul ăsta bâlciul a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
bunicilor noștri. Bâlciul cu tot calabalâcul lui se instala tot la marginea orașului, în același loc viran. Rămânea două săptămâni, apoi pleca. N-am știut niciodată de unde venea și unde se ducea, auzeam doar atât: A venit bâlciul! A plecat bâlciul! După plecare se așternea peste oraș o monotonie apăsătoare, care ținea până când venea iarăși. Și totdeauna venea cu ceva nemaiauzit, nemaivăzut. Sau, poate, uitasem eu ce văzusem cu un an în urmă. Anul ăsta bâlciul a fost mai mare ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
A venit bâlciul! A plecat bâlciul! După plecare se așternea peste oraș o monotonie apăsătoare, care ținea până când venea iarăși. Și totdeauna venea cu ceva nemaiauzit, nemaivăzut. Sau, poate, uitasem eu ce văzusem cu un an în urmă. Anul ăsta bâlciul a fost mai mare ca oricând. De cum a sosit în orașul nostru, s-a pornit o paradă strălucitoare. Jongleori, clovni, iluzioniști defilau prin centrul orașului îmbrăcați în costume multicolore. Dresorii au adus animale exotice. Megafoanele umpleau străzile de muzică și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
încet, imperturbabil un elefant ce purta la gât o pancartă uriașă: "Vă invităm să petreceți clipe de neuitat alături de noi. Numai anul acesta veți vedea o dresură de struți, pinguini și zebre africane". Și orașul se golea, toată lumea pleca spre bâlci. Cu autobuzul, cu mașinile, pe jos, toți mergeau într-acolo. Vacarmul creștea continuu. Noapte de noapte orașul dormea liniștit, doar bâlciul își trăia cu o intensitate maximă timpul său, până se sfârșea. Plecarea era și ea un spectacol. Multe mașini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
anul acesta veți vedea o dresură de struți, pinguini și zebre africane". Și orașul se golea, toată lumea pleca spre bâlci. Cu autobuzul, cu mașinile, pe jos, toți mergeau într-acolo. Vacarmul creștea continuu. Noapte de noapte orașul dormea liniștit, doar bâlciul își trăia cu o intensitate maximă timpul său, până se sfârșea. Plecarea era și ea un spectacol. Multe mașini mari, încărcate porneau la drum. În locul lor rămâneau praful și amintirea. Huruitul asurzitor al mașinilor mai trezea încă o dată orașul adormit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
porneau la drum. În locul lor rămâneau praful și amintirea. Huruitul asurzitor al mașinilor mai trezea încă o dată orașul adormit. Lumea privea în tăcere. După plecarea lui, oamenii se retrăgeau în casele lor. A doua zi nu se mai vorbea de bâlci. Orașul de câmpie întinsă, monotonă, redevenea el însuși. Un oraș în care cel mai important eveniment al anului era bâlciul. Dar asta se întâmpla o dată pe an, doar o dată. În restul timpului, de-a lungul unui an întreg, urbea noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
privea în tăcere. După plecarea lui, oamenii se retrăgeau în casele lor. A doua zi nu se mai vorbea de bâlci. Orașul de câmpie întinsă, monotonă, redevenea el însuși. Un oraș în care cel mai important eveniment al anului era bâlciul. Dar asta se întâmpla o dată pe an, doar o dată. În restul timpului, de-a lungul unui an întreg, urbea noastră își dormea somnul ei netulburat. Un somn gigantic. Cât vacarmul adus prin eter de muzica asurzitoare din bâlciul de ieri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
anului era bâlciul. Dar asta se întâmpla o dată pe an, doar o dată. În restul timpului, de-a lungul unui an întreg, urbea noastră își dormea somnul ei netulburat. Un somn gigantic. Cât vacarmul adus prin eter de muzica asurzitoare din bâlciul de ieri și de astăzi. Podul de piatră "De s-ar prăbuși în hăuri, apa ar suna nebună, tulburarea ei s-ar înălța până la nori" Într-o seară liniștită de vară, copil fiind, mă aflam pe colina din preajma satului meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
un mod de a atinge și a creiona lumea interioară. Paginile volumului de față poartă amprenta acestor tendințe. Podul său de piatră nu unifică doar malurile unui râu, ci marginile unui eu plin de meandre. Nichita Danilov CUPRINS Râul / 5 Bâlciul / 9 Podul de piatră / 13 Calul alb / 20 Furunculul / 23 Discordia / 28 Treceri / 32 Levitația / 35 Urcarea / 38 Greutatea / 41 Stadionul / 45 Audioviziune / 49 Casa somnului / 55 Cântăreții de jazz / 58 Turiștii / 63 Ștrandul / 66 Așteptarea / 69 Vacarm de familie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
independența dezvoltării sale în cadrul artei și modul său particular de a gravita între artă și viață. Dar, ar fi în zadar să-i negăm dependența de literatură. Este tributar prin capodoperele sale fără de care ar vegeta la nivelul practicii de bâlci. Un număr de trapez zburător este un poem tot atât de pur ca și o tragedie; dar principiul frumuseții sale este închis în corpul trecător al executantului.” Semiologia teatrului studiază discursul dramatic ca un ansamblu compact, bine închegat, „ca loc în mod
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
ață, care evoluau pe scena improvizată dintr-o lădiță, iar textul ce-l debitam (versiune sporită a madamei Fârlifus) era o parodie după romanul Ultimele zile ale Pompeiului. Ideea marionetelor mi-au sugerat-o probabil nu numai niscaiva spectacole de bâlci, ci și un spectacol extraordinar pe scena Teatrului Național, dat de o formație italiană în turneu continental: marionetele aveau mărime aproape naturală și cântau o operă de Mozart. Atmosfera antică îmi era familiară și datorită romanului Quo vadis? de Sienkiewicz
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
spus, cu ochii scânteind de mânie, că nu are de gând să mă mai revadă vreodată, pentru că nu l-am dus la teatru decât pentru a-l da în spectacol, pentru a-l arăta publicului așa cum se arată fiarele la bâlci. Domnul de Sauvigny i-a răspuns, potrivit cu ce-i povestisem eu în ajun, că eu am vrut să cobor grilajul. Rousseau a susținut că am făcut-o fără mare tragere de inimă și că de altfel coafura mea strălucitoare și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
le-am putea spune ignobile. Primul impuls era întotdeauna mare, al doilea - mic și josnic. Spiritul îi semăna cu punga: una dintre băieri o ținea generozitatea, cealaltă zgârcenia. Geniul său, făcut totodată pentru scena lumii și pentru o scenă de bâlci, reprezenta o mantie regală îngemănată cu un veșmânt de arlechin. Era omul extremelor, omul care, după 1. Bizareria care a infectat întregul caracter al lui Napoleon se regăsește și în ceea ce urmează să spun. Același om care primise în dar
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
este olăritul, ulcelele, străchinile, talgerele, oalele mari, ulcioarele, chiupurile negre și roșii, smălțuite ori nu, dar mai ales cele smălțuite și ornamentate, din lutul adus cu carul de pe dealul Pleșa, fiind apreciate - atât în sat, cât și la târgurile și bâlciurile Moldovei (Băcești, Negrești, Roman, Vaslui, Huși, Bârlad, Iași, Suceava, Fălticeni, Bacău etc.). În 1967 cam 10% din săteni erau din meseriașii citați, iar mulți din gospodarii satului, după terminarea treburilor agricole plecau împânzind pădurile țării ca tăietori de lemne, făcători
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
este olăritul, ulcelele, străchinile, talgerele, oalele mari, ulcioarele, chiupurile negre și roșii, smălțuite ori nu, dar mai ales cele smălțuite și ornamentate, din lutul adus cu carul de pe dealul Pleșa, fiind apreciate - atât în sat, cât și la târgurile și bâlciurile Moldovei (Băcești, Negrești, Roman, Vaslui, Huși, Bârlad, Iași, Suceava, Fălticeni, Bacău etc.). În 1967 cam 10% din săteni erau din meseriașii citați, iar mulți din gospodarii satului, după terminarea treburilor agricole plecau împânzind pădurile țării ca tăietori de lemne, făcători
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
se „modernizeze”. Apar valsul și tangoul. Acum, alături de dansurile vechi se dansau și cele moderne în cadrul „balurilor”. Acestea se organizau atât în saloanele cârciumarilor cât și în sălile de clasă ale școlilor (cu anumite ocazii). Alte prilejuri de petrecere erau bâlciurile sau „zborurile”, cum le spun și astăzi bătrânii. Acestea se țineau cu ocazia anumitor sărbători religioase: Sf. Paraschieva, Sf. Dumitru, Sf. Nicolae. Nu se organizau pe teritoriul comunei Provița de Jos, ci în comunele învecinate. Aici mergeau și locuitori ai
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
le spun și astăzi bătrânii. Acestea se țineau cu ocazia anumitor sărbători religioase: Sf. Paraschieva, Sf. Dumitru, Sf. Nicolae. Nu se organizau pe teritoriul comunei Provița de Jos, ci în comunele învecinate. Aici mergeau și locuitori ai comunei noastre. Aceste bâlciuri, în afară de caracterul lor economic (soseau în sat negustori cu diferite produse, în special legume și zarzavaturi pentru toamnă) erau și prilejuri de petrecere populară. Cu câteva zile înainte de ziua oficială a bâlciului veneau persoane speciale care montau „călușeii” sau „lanțurile
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Aici mergeau și locuitori ai comunei noastre. Aceste bâlciuri, în afară de caracterul lor economic (soseau în sat negustori cu diferite produse, în special legume și zarzavaturi pentru toamnă) erau și prilejuri de petrecere populară. Cu câteva zile înainte de ziua oficială a bâlciului veneau persoane speciale care montau „călușeii” sau „lanțurile”. Aici copii și tinerii „zburau” pe deasupra mulțimii ce privea de jos. Tot terenul era înțesat de tarabele micilor negustori cu limonadă, turtă dulce, gogoși. Și astăzi se organizează astfel de bâlciuri
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
bâlciului veneau persoane speciale care montau „călușeii” sau „lanțurile”. Aici copii și tinerii „zburau” pe deasupra mulțimii ce privea de jos. Tot terenul era înțesat de tarabele micilor negustori cu limonadă, turtă dulce, gogoși. Și astăzi se organizează astfel de bâlciuri. O dată pe an, la 10 mai (când aceasta era zi națională) se organiza o petrecere populară la iarbă verde la marginea pădurii Mesteceni. Mulți din locuitorii comunei noastre și ai comunei învecinate (locul fiind la hotarul dintre cele două
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]