3,148 matches
-
1934, 508; Al. Robot, Petre Bellu ne povestește cum a ajuns din tâmplar scriitor, RRI, I, partea I, 311-316; Petre Chiricuță, „Apărarea are cuvântul”, „Gazeta”, 1934, 134; D. St. Rădulescu, Petre Bellu, „Apărarea are cuvântul”, „Naționalul nou”, 1934, 88; Vlaicu Bârna, Un scriitor umanitarist: Petre Bellu, „Umanitatea”, 1934, 1; Is.[abela] Sadoveanu, Povestitori, ALA, 1934, 721; E. R. [Emanoil Radian], Petre Bellu, „Apărarea are cuvântul”, FRZ, 1934, 8; AL. Iacobescu, Dar altă ediție?, „Jurnalul”, 1934, 25; Eugen Constant, „Apărarea are cuvântul
BELLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285693_a_287022]
-
fiul Alexandrei (n. Bârcă) și al lui Vasile Bivol, țărani. A absolvit, în 1974, Universitatea de Stat din Chișinău. La început profesor de limba română, din 1986 este redactor la revista satirică „Chipăruș”. În volumele Lei-paralei (1985), Curcanul lăudăros (1988), Bârna din ochi (1991) și SRL (Scris cu răspundere limitată, 1993), B. cultivă o poezie satirică și umoristică, vizând, cu o bună cunoaștere a mecanismului comic, nu numai viciile general umane, ci și realitățile politice curente. SCRIERI: Lei-paralei, Chișinău, 1985; Curcanul
BIVOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285752_a_287081]
-
și SRL (Scris cu răspundere limitată, 1993), B. cultivă o poezie satirică și umoristică, vizând, cu o bună cunoaștere a mecanismului comic, nu numai viciile general umane, ci și realitățile politice curente. SCRIERI: Lei-paralei, Chișinău, 1985; Curcanul lăudăros, Chișinău, 1988; Bârna din ochi, Chișinău, 1991; SRL (Scris cu răspundere limitată), Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 221. M.C.
BIVOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285752_a_287081]
-
Ciocârlie], VTRA, 1999, 2 (semnează Vasile Baghiu, Iulian Boldea, Ruxandra Ivăncescu, Nicoleta Sălcudeanu); Gheorghe Grigurcu, Un postcioranian, RL, 1999, 16; Gheorghe Grigurcu, Cioran pe față și pe verso, RL, 1999, 46, 47; S. Damian, Aruncând mănușa, București, 1999, 293-329; Nicolae Bârna, Să te oglindești hlizindu-te, CC, 2000, 2-3; Ștefan Borbély, Autoportretul omului precar, APF, 2000, 3; Irina Petraș, Jocul de-a jurnalul, APF, 2000, 4; [Livius Ciocârlie], O, 2000, 10 (semnează Adriana Babeți, Marcel Tolcea, Smaranda Vultur, Robert Șerban, Dorian
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
precar, APF, 2000, 3; Irina Petraș, Jocul de-a jurnalul, APF, 2000, 4; [Livius Ciocârlie], O, 2000, 10 (semnează Adriana Babeți, Marcel Tolcea, Smaranda Vultur, Robert Șerban, Dorian Branea, Ilie Gyurcsik); [Livius Ciocârlie], F, 2000, 11-12 (semnează Mircea Bențea, Nicolae Bârna, Mihai Dragolea, Robert Șerban); Dimisianu, Lumea, 233-242; Ilie Gyurcsik, Paradigme moderne: autori-texte-arlechini, Timișoara, 2000, 263-322; Dicț. esențial, 171-175; Mihai Iovănel, Literatura în fragmente, CC, 2001, 7-12; Manolescu, Lista, II, 230-237, III, 251-257; Cristea-Enache, Concert, 476-480; Petraș, Panorama, 190-191; Popa, Ist.
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
un oraș legendar care se trezea încet la viață. Dintr-o doamnă de obscură obârșie nerusească, Charlotte s-a prefăcut, în seara aceea, într-un sol al Atlantidei înghițite de timp. 3 Neuilly-Sur-Seine era alcătuit din vreo douăsprezece case din bârne. Adevărate izbe cu acoperișul din șindrilă argintată de intemperiile iernii, cu ferestre cu chenare de lemn lucrate frumos, cu garduri vii pe care se uscau rufele. Femeile tinere duceau cu cobilița găleți pline din care cădeau câteva picături în praful
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
era mai puțin bătătoare la ochi pe străzile cotite, înecate în zăpadă. Și-apoi, era așa de bine, la întoarcerea de la școală, să urci treptele vechi de lemn care scârțâiau sub pași, să străbați antreul întunecos, ai cărui pereți din bârne erau acoperiți cu o blană groasă de promoroacă, și să împingi ușa grea, care ceda cu un icnet scurt foarte viu. Iar acolo, în încăpere, puteai să stai o clipă fără să aprinzi lampa, privind ferestruica joasă inundată lent de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mai gândeau decât cum să supraviețuiască zi de zi, păstrând o minusculă zonă de căldură pe lângă trupurile lor. Îndeosebi izba le-a salvat. Fusese concepută în întregime ca să reziste la iernile fără sfârșit, la nopțile fără noimă. Chiar și lemnul bârnelor ei groase ascundea experiența dură a mai multor generații de siberieni. Albertine ghicise respirația secretă a acelui vechi lăcaș, învățase să trăiască contopindu-se cu încetineala caldă a sobei mari care ocupa jumătate din încăpere, cu liniștea ei foarte vie
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
august, liniștită și străvezie. Charlotte se întorcea de la bibliotecă, unde o însărcinaseră cu explorarea munților de cărți adunate de pe moșiile nobiliare distruse... Mama ei era așezată pe o băncuță lipită de peretele izbei, cu capul sprijinit de lemnul neted al bârnelor. Ochii îi erau închiși. Probabil că adormise și murise în somn. O adiere ușoară, venind din taiga, ridica paginile cărții deschise de pe genunchii ei. Era același volumaș franțuzesc cu cotorul aurit. S-au căsătorit în primăvara anului următor. El era
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
aur. Toamna plecau În cărăușie: scoborau la Mare belșugul holdelor, aurul munților, cai, lână, miere, ceară și aduceau de la negustorii greci: arme, stofe alese, vase de bronz, scule și podoabe de care nu aveau ei. Iarna, În căsuțele lor de bârne sau de pământ, adunați pe lângă vatră, Își povesteau isprăvile, luptele și primejdiile prin care au trecut și toate câte au mai auzit și au văzut prin locurile Îndepărtate pe unde au umblat. Știindu-și țara râvnită de dușmani lacomi, nu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
aud afară, de departe, urale zguduitoare; Încet-Încet, se apropie... În sfârșit !...vine... vine... A venit... Drepți ! Smirnă toți ! și din toate piepturile, la comanda neuitatului nostru dascăl, inimosul Basil Drăgoșescu, pornește un Întreit ura! de pârâie din Încheieturile bătrânelor ei bârne vasta baracă. Vodă s-a oprit În prag; se uită la noi dintr un capăt la altul al șirului de bănci și, cu glas măreț, ne strigă: Să trăiți, băieți ! Iar noi, Încă de trei ori ura ! Vodă s-așază
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
poruncilor lui și căutând a-l sprijini să câștige tronul.. Regele român sosește puternic ca furtuna, încunjură și ia orașul, pradă și risipește fără de milă, trece pe mulți locuitori sub tăișul sabiei, pune să spânzure pe uzurpatorul Aspietes de-o bârnă cu capul în jos și picioarele-n sus și preface de istov nenorocitul oraș într-o grămadă de ruine. Cei mai de samă partizani ai lui Aspietes, temîndu-se de acuzarea nestatorniciei și neîncrezîndu-se în Ioannițiu, răzbat cu puterea sau pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fi inutilă. Fiara este lipsită de vlagă, fiind „legată” pe cale magică : Cum ajunsei, cum atinsei Ținta ce mi-am hotărât-o Nu mi-a folosit vreo lance, Nici să trag n-a fost nevoie ; Din copac căzu el singur, Poticnitu-s-a-ntr-o bârnă, Crengile-i bortiră coasta, L-au străpuns în pântec ramuri (32, p. 750). Astfel „legat”, Väinämöinen aduce ursul în sat, unde îl sacrifică (abia acum sunt folosite armele tranșante), carnea animalului fiind apoi mâncată, în mod ritual, de întreaga colectivitate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
producătoare, ci celor consumatoare, a căror ocupație nu e munca, ci mediațiunea și specula. Ar fi fost mai firesc și mai cuminte de-a urma - în materie de comunicație - căile ce le urma plutașul român de la munte, când transporta pe bârne, puse una lângă alta, lemne și grâne la porturile Dunării; ar fi fost mai folositor și mai ieften de-a canaliza râurile noastre și de-a construi drumuri de fier numai în măsura în care cunoștințele tehnice proprii și mijloacele bănești proprii ne-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
este decât un epizod din marea istorie a d-lui Petre Grădișteanu. Cu asemenea digresiuni, cu imputări pe cari "Romînul" și le-ar putea face sie însuși cu mai mult cuvânt decât altora, de vreme ce așchia o vede în ochii altora, bârna din ochii proprii nu, el caută a se mângâia pe sine de evenimentul unirii opoziției, care-i este neplăcut. Am făcut de atâtea ori autopsia stării morale și materiale a țării și apăsarea insuportabilă produsă prin politica roșie e atât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
laser greu, acest eveniment se petrecuse cu multă vreme în urmă. Poate că ar fi trecut liniștiți pe lângă ea dacă, la un moment dat, Mos nu le-ar fi atras atenția asupra unui grup de trei locuințe primitive, construită din bârne. Se apropiaseră de cea din mijloc și deschiseseră ușa cu mare grijă. Dinăuntru răzbătu un miros stătut care le arătă că de multă vreme nu mai locuise nimeni acolo. Se apucaseră imediat de săpat și, după numai câteva secunde în
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
extrăgeau din mal se pare că e cea mai mare rezervă de combustibil de felul ăla existentă în Univers. ― Și cum a aflat Haela toate astea? ― Întrebând. E uluitor ce poate să facă dintr-un computer cooperant curiozitatea unei femei. Bârna surâse ușor. ― Dacă te-ar auzi, ți-ar poci mutra. ― Și asta încă ar fi bine. Știi, de când i-a tăiat pe tipii ăia în două cu laserul, nu s-a mai despărțit de arma aia. O întoarce pe toate
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Haela, care-i întrebase pe un ton suav: ― Ce-ați zice dacă v-aș spune că de partea cealaltă a planetei e o stație similară cu asta care prelucrează austral? Combustibil pentru navele superluminice! ― N-am spune nimic, îi răspunsese Bârna. ― Normal, râsese Haela. Atunci vă spun eu. Treceți la posturi pentru că, în jumătate de oră, ne cuplăm cu stația aceea. Dacă o cucerim, vom deveni cei mai bogați oameni din Univers. Australul de acolo, zice computerul navei, ne va face
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cu toții de ce v-am convocat aici! - Da, am aflat că vrei să desființezi Statul Major și să abolești democrația, strigă cu voce veninoasă Alterna. Durdrin duse fulgerător mâna la pistolul său demodat, dar gestul îi fu curmat cu iuțeală de Bârna. - Să știi că, într-un fel, are dreptate, rosti de lângă el și Șestov. Am irosit o grămadă de austral numai ca să îi aduci aici. Prefăcîndu-se foarte furios, Durdrin bătu cu palma în masa din fața sa. - O să pretind că nu v-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
chiar și după ce Johanssonii plecaseră, înghesuindu-se spre sasurile de lansare unde îi așteptau navetele. Se grăbiseră să aprobe cu toții și să afirme că prima măsură pe care urmau să o ia în noua lor calitate era interzicerea cărții blasfemiatoare. *** Bârna o privi lung pe Oksana Bint Laesia, care intrase în Sala Consiliului printr-o ușă disimulată în spatele unor draperii și se îndrepta spre Durdrin, ca să îl sărute pe frunte. - Ai fost nemaipomenit! exclamă femeia care purta o uniformă simplă, lipsită
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pe tatăl lui, pe Kasser, dar în trufia voastră ignorați și învățăturile pe care le-ați fi putut desprinde din destinul lor! - Și care ar fi alea? Cum să stai șaptesprezece ani pe o i planetă cultivând rădăcini? o zeflemisi Bârna. - Nu! Ci înțelegînd că, atâta vreme cât ne veți lăsa în pace, noi ne vom face treaba și vom fi cea mai importantă unealtă pe care o aveți la dispoziție. Oksana dădu să spună ceva, dar mâna lui Durdrin, așezată pe umărul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
părinții tăi obișnuiau să pună legume în apă cu sare și să aștepte să fermenteze puțin, pentru a se acri. - Da, ai dreptate. Roșii verzi. Asta obișnuia să pună mama. Roșii verzi, rosti gânditor Johansson. - Exact... dădu aprobator din cap Bârna, fără a se grăbi însă să-și continue ideile. - De ce spui asta? Barna tresări și răspunse pe un ton tărăgănat: - Știi că am fost amândoi de acord să bombardăm Abația încă de pe orbită pentru a nu risca să întîlnim acolo
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a se vedea mai recent mutismul teoreticienilor și istoricilor marxiști asupra expansiunii marxismului sau permanenta respingere a raționaliștilor militanți în ce privește istoria Rațiunii, a rețelelor sau a instrumentelor sale! Virologia este o specialitate altruistă, redusă astăzi la sketch-ul mereu popular cu bîrna și cu paiul. "Sida mentală" este mentalitatea inamicului meu, așa cum ideologia este ideea adversarului. Mentalul meu este punctul meu slab, sînt prea mult în miezul ideologicului ca să mă îngrijoreze itinerariul lui. De aici rezultă că adevărul trebuie căutat în tabăra
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pe acești oameni, nu se revoltau împotriva realității fiindcă se confundau cu ea." Cine nu a resimțit aceeași enigmă plimbîndu-se cîteva zile prin București și Caracas, prin Havana sau Shanghai? Dar Sarcelles este poate suficient pentru neliniște... De ce nu vedem bîrna din ochi, de ce acceptăm inacceptabilul? De unde aceste legături ale imaginației în care ne încătușăm ca să putem îndura aberantul ca pe ceva natural? RĂSPUNSURILE "ȘTIINȚEI POLITICE" Limbile noastre moarte sînt cuvinte pentru a răspunde. "Ideologia dominantă" spunea marxismul. "Hegemonie", preciza Gramsci
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
grajduri), cotețe, bucătăria de vară și (sau) cuptoare de pâine (Zderciuc, 1985). Curtea gospodăriilor din Tălmăcel este îngustă, specifică satelor poziționate de-a lungul drumului. Din punct de vedere arhitectural, Tălmăcelul se încadrează în tipul construcțiilor cu cununi orizontale de bârne. Elementele tradiționale se regăsesc în toate detaliile privind tehnica de construcție a caselor din această zonă. Astfel, temelia casei o reprezintă acea "talpă" de stejar, groasă de 0,60 m și care denotă faptul că influențele săsești în construirea caselor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]