3,362 matches
-
în timp. Voi încerca să mă adun... Scuză-mă pentru... tirul de întrebări! Își revenise complet. Acum îl privea direct și se minuna în sinea ei cum de nu-i observase sprâncenele frumoase, ușor arcuite, genele lungi, nasul drept și bărbia fermă, împinsă în față când privea înainte. Nu știa și nici nu ar fi crezut dacă îi spunea cineva că el, bărbatul frumos din fața ei, se minuna în același fel cu privire la ea. După ce a simțit că s-a scăldat în
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
Articolele Autorului Nedivina comedie În loc să privim în față Oamenii, privim în oglinda orbitoare A orgoliului propriu, O durere de dinți ne doboară, Devenim iar oameni, Ca oamenii. Tu, cel onorat cu titluri și premii, Ce mândră îți flutură barba, Tresaltă bărbia cu toată mândria, Dar piedestalul pârâie, plânge, granitul se frânge, redevii om ca toți oamenii, bun ca o pâine, de mâine. Adio poate fi odios, un cuțit Sau o floare pe un mormânt neînceput, Mai mulți prieteni găsești În lumea
NEDIVINA COMEDIE de BORIS MEHR în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357974_a_359303]
-
chemând asfințitul. Se apropie de mine un gând stingher. Îl las să mă macine, să îl simt până în creștet și-apoi voi ști dacă îl ascult. E simpla nevoie de spațiu, de singurătate. Adopt poziția omului cult, cu mâna sprijinind bărbia, răsuflu adânc, apoi îmi încep agonia. - E imposibil! îmi zic rumegând speranțe deșarte ce s-au prins într-un dans fără ritm în jurul capului meu. Dovadă sunt tristele mele încercări din anii ce s-au stins în trecut. Acum sunt
GÂNDURI DE SEARĂ...2 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358324_a_359653]
-
undeva la un restaurant bun să cinăm... - Domnule, vă rog, fără restaurant și fără... - Nu înțelegi. Acasă am nevastă, fată! De la restaurant mergem la hotel să... - Ce vreți să insinuați, domnule avocat? l-a întrerupt fără menajamente fata, ridicându-și bărbia pentru a-și fixa interlocutorul cu o privire fulgerătoare. - Nimic. Programez o întâlnire doar, a răspuns el calm, fixându-și privirea lacomă pe formele trupului fetei. - M-ați întrebat dacă accept așa ceva ? Roșie ca focul, cu mâinile tremurând vizibil, Adriana
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (1.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358215_a_359544]
-
Deși în haina-i veche Cel mai sărac, ...mereu părea, Poet, fără pereche! Un fiul de Demiurg − zic unii! −, Cu-o frunte lată-așa, Absent în jur, la ce se-ntâmplă Părea, dar nu era!... Cu nasul fin, buze subțiri, Bărbia-așa rotundă... Confirmativ, întrebător, Și rezervat, ...mult încă. Îndurerat și iertător: Când toți vorbeau, tăcea! Iubind pe cei din jurul său Și, mai mult, Țara sa... Ochi mulțumiți, cutezători, Pătrunși de inspirații, Adânc umbriți a-dese-ori, Până la palpitații... Să mă-nțelegi, pot
(MIHAI EMINESCU – IN MEMORIAM!) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358449_a_359778]
-
căprui, cu o față prelungă și albă, cu buzele conturate, era cochetă, se farda discret, purta bluze ce plezneau pe bustul ei puternic, avea coapsele prelungi, cîteodată se așeza goală în pat, așa se liniștea ea, își aduna genunchii la bărbie, îi strîngea cu mîinile și părea a fi o pară coaptă și zemoasă și sigur că le curgeau balele bărbaților după ea și nu avea încotro și, totuși, Estera regreta că nu a învățat-o să iubească, așa că a cedat
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
oprise să-ți tragă sufletul, oamenii plecau, își vedeau de treburi, veneau alții, madam Jorjet, exasperată că nu se mai întoarce tataie de la magazin cu chibriturile, ieșise în stradă și îl văzuse. Cu mîinile în șolduri, cu pași mari, cu bărbia avîntată în sus, se apropia de orator. Unde te-am trimis eu pe tine, tataie, ai? Uitați, oameni buni, cu ce nenorocit m-am pricopsit eu ... singură să-mi cresc nepoții, arză-i-ar focul să-i arză că toată
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
cu sacoșele pline... - Haideți toți la masă! Uite, Ioana! Tu ai scaunul lângă mine și... - Da, de unde până unde, întâmplarea asta cu...?! a întrerupt-o, supărat și destul de lipsit de maniere, nea Petrică, privind încruntat la Lucica și arătând cu bărbia în direcția Ioanei, soția lui, care părăsise domiciliul conjugal cu aproape un an în urmă. - Nu! Nu este chiar o simplă întâmplare, domnul meu! îl întrerupse Ioana, ridicându-se hotărâtă de pe scaun, țintuindu-l cu privirea pe bărbatul ce părea
DARUL DE CRĂCIUN (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357980_a_359309]
-
lângă fântână. De fapt erau căpetenii romane cu însărcinare de spioni, trimiși de împăratul Traian, sub conducerea prietenului său, generalul Licinius. Toți râd și glumesc pe seama fetelor ursuze ale dacilor.). TABLOUL I Scena 1. LICINUS (Așezat pe o piatră cu bărbia în palma mâinii. Stă pe gânduri.). Unde ești, slăvită și mândră cetate La care mă închinam cu pietate? Unde ești cetate a lui Romul cu delirul și uitarea? Cu vinul oaspeților, cu parfumul ce inunda zarea? Ooo! Nu e nimic
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
fie răsfățată de el, dezmierdată. Începea, să le înțeleagă pe femeile, care leșinau sau plângeau la apariția lui. Dansau, își odihnea tâmpla pe umărul lui, el ii mângâia părul.. nu putea specifica în ce moment i-a simțit răsuflarea pe bărbie..sărutul s-a născut firesc, lent ... persuasiv. Lipit de ea, îi transmitea căldura, îi fremăta stomacul. Tipul se pricepea al naibii de bine, să incite. Într-o noapte feerică, simțămintele erau pe măsura ... Mister, îi înclină ușor capul pe spate, să-și
SURPRIZE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358149_a_359478]
-
fotografia ei, cu un zâmbet vag pe buzele strânse, mama, cu pletele răsfirate pe umeri, cum purta pe vremuri, căuta nostalgică în depărtare, iar Maica Domnului își pleca tâmpla spre un prunc dezgolit, care îi prinsese cu degetele mânuței dolofane bărbia. Au toate acestea vreo legătură cu adopția mea? îl întrebasem pe tata atunci. Ai vrut să-mi găsești alți părinți în caz că?... Voiam să-l întreb de mult asta, nu știu de ce momentul mi se păruse potrivit, apoi îmi dădusem seama
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
substanță verde, numită, după cum aveam să aflu mai târziu, zeamă bordelez, substanță cu care erau stropite frunzele viei de viță, combătând în felul acesta dăunătorii. Trezită din somnolența ei, o șopârlă dispăru într-o crăpătură a pământului. Mi-am ridicat bărbia deasupra tubului, ținându-mă cu mâinile de marginea lui. Un fluture, căzut în substanța aceea, fiind pe cale de a se îneca, își agita aripile cu disperare, rotindu-se în jurul său, în timp ce, mult mai prevăzătoare, câteva furnici, coborau până la nivelul lichidului
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
fete ... Da' ridică ochii, copchilă hăi, să văd și eu a cui ești! ... Măcar de-i fi din alt sat, ca să nu dau degrabă ochii cu părinții tăi. Și Catrina se apropie de fată, îi pune mâna cu milă sub bărbie și-i ridică ușor capul. Fata simte îndurarea femeii și, încurajată, ridică ochii mari și speriați asupra celei care îi devenea soacră. Catrina înlemnește din nou. Cu o lovitură în moalele capului, recunoaște chipul fetei lui Ghiță Pâslă, văr cu
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
ni liniștim, c-om scoate-o noi la capăt cu bădia Ghiță ... Cât despre lume, nu mă sânchisăsc eu. Face ea răutăți mai mari ca a noastră ... Nu-i așa Ruxandră?... Și Ruxandra aprobă muțește, lipindu-și de câtea ori bărbia de șiragul de margele, în timp ce-l privea pe sub sprâncene pe băiatul hotărât s-o țină de nevastă, peste orice împotrivire. Iar Catrina, deschise ochii mari ca să se dumirească dacă vorbele acelea hotărâte și așezate, ieșite din gura băiatului ei, nu
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
culoare, tocmai prin credința pe care o dovedește, în mijlocul unei realități năucitoare, inflexibile, rigide, în care ordinea se stabilește prin forță și căreia trebuie să îi facă față. „- Facă-se voia LUI! șoptește Laila și un tremur ușor îi mișcă bărbia. Toți au devenit „prizonieri ai soartei” și totul alunecă exact ca într-un vârtej, spre un deznodământ previzibil. Și din nou, narațiunea se accelerează, iar Melania Cuc își demonstrează talentul la scris. În prim plan este adus gestul remarcabil al
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
Și iarăși, se caută un vinovat, care nu poate fi altul decât Laila. Lucrurile încep să ia o întorsătură “horror”, sinistră, de coșmar. Dantelăreasa “stă peste mormanul de arme ce ar putea sări în oricare secundă în aer. Îi tremură bărbia, degetele... dar face ce știe mai bine, croșetează. Trage ochiurile micuțe prin vârful de igliță, leagă bride de macrame în dantela care a prins ici colo, cearcăne de sudoare... Câțiva dintre bărbații din sală, pe care nu i-am luat
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
pâine și de sare / diminețile grijulii / nopți cât fulgerele / oftatul sănătos / pasul iute și drept / mâna ei toarce descântă / mângâie crește vindecă / de boală sărăcie și / iubire din inimă îi zboară / buburuze / în restul vieții / poartă o basma legată / sub bărbie să-și curme / lacrimile”. Universul liric al Ottiliei Ardeleanu este impregnat de spiritualitate, de sensibilitate și iubire care se reflectă în toate poemele. Un alt poet probat prin foc în atelierele Cenaclului Lira 21 și ajuns la deplina maturitate artistică
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
ațintește ochii de-ndată ce-n fața ta apar cu zâmbetul pe buze ori fruntea mi-o descoase când umbre triste o brăzdează și cute-ntre sprâncene se ascund difuze... Te iubesc pentru mângâierea părului pe pieptul ce-ți reazemă bărbia, când oboseala mă cuprinde și-n liniște adâncă asculți cum inima îmi bate în ritm de vechi colinde... Te iubesc pentru vocea-ți caldă, ce-mi amintește de chemarea în prag de dimineață, când mă descoperi lin și intri lângă
DE CE TE IUBESC de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358563_a_359892]
-
Săraru Publicat în: Ediția nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Spre faliment de suflet, incertul spionează Spre faliment de timp se-ndreaptă veșnicia Spre faliment de spațiu, sicriul mă ghidează Deși sunt plin de calciu îmi tremură bărbia Controale-s mult prea dure pe suflet și pe trup Aștept un diagnostic să-ntârzie verdictul Încerc de unul singur și terapii de grup Legat la ochi cu lacrimi îmi maltratez instinctul Pământul mă atrage, dar să-l privesc de
SPRE FALIMENT DE TIMP de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344642_a_345971]
-
de umil în atitudine, acesta s-a înclinat adânc pentru a-l saluta pe magistratul ce l-a privit de sus săgetându-l cu privirea. I-a răspuns printr-o foarte scurtă înclinare a capului, după care și-a ridicat bărbia cu semeție și a străbătut coridorul în pas vioi până la biroul său. Procurorul și avocatul au rămas nemișcați. Păreau că numără pașii cadențați ai judecătorului Preoteasa, zâmbind ușor, unul cu simpatie, celălalt cu teamă și suspiciune. - Poftiți, domnule avocat, intrați
SUB IMPERIUL FRICII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358797_a_360126]
-
lemnul până-n fibra viorii. Fiecărui copac i-am șoptit sunetul adăugat în auz chiar dacă limba nu era coaptă și nu va vorbi niciodată. Conjur frunza și verdele înalt sunetul inimii să însemne părți uscate rupte de tăcere pe umăr lângă bărbie puse. Din trupul subțire fără așchii pe care lumina alunecă deasupra cutiei cu întuneric, cântecul mângâie inimi flămânde. La sărbători unde îngerii petrec bucuria și durerea împreună lasă loc jocului și uitării. Aici singurătățile se întâlnesc, fac schimb de râsete
LEMNUL VIORII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359276_a_360605]
-
ori capul a nemulțumire, vezi Doamne, boierul ar arăta nespus de rău, iar ea este îngrijorată foc... nevoie mare, și se perpelea „amărâta”... cum o să-l salveze din ghiarele morții, ca să i se adreseze cu o voce răgușită, tremurându-i bărbia de atâta „grijă” ce-i poartă. ... Nu te văd bine, conașiule!... Aoleou și vai de bătrânețile mele! Vorbulițele ei, de vrăjitoare neîntrecută, dovedeau „milă” nespusă față de boierul nostru, dar ce efect aveau pentru creduli? Îi băga în speriți, nu alta
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
cârtești, altfel o să fie de rău, și-l amenință autoritar cu degetul arătător, pe care i-l înfipse în piept: o poți păți pe cea mai bună, băiatule!... Legea e oarbă și nu iartă. Pricepi?... și-i puse degetul pe bărbie. - Bine, bine... pricep dacă-mi spui: ce trebuie ca să fac eu? Spune odată, mătușe Bușica, și nu mă mai perpeli pe jar. - Ca să-i treacă repede umflătura, are nevoie să-și țină ștromeleagul într-o păsărică foarte caldă. - Păi cucoana
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
nu din cuibul călduț al dormitorului, ci din miezul strălucitor al ninsorii. Plonjați în tundra aceea rece și pufoasă, devenim în curând două puncte colorate, într-un vârtej alb. Ninge dezlănțuit, dintru început nu e cu putință să văd nimic, bărbia se moleșește, țintind doar cerul scârțâitor de sub cizmele noastre. Regret câteva minute fularul meu albastru, care m-ar fi transformat într-un punct și mai colorat, ascunzându-mi fața de miile de săgeți cordiale. Colindăm pe ulițe, printre căsuțe pe
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
trebuie să merg în satul meu bătrân. Inima-mi tremură ca o frunză. De astă dată am lipsit cam mult. Cât o fi trecut? O lună, două? Lacrimile-și află imediat izvorul în cuib de ochi, căutându-și calea spre bărbie. Ultima dată am fost la Paștele Blajinilor. Am fost la cimitir. Este ziua în care cei mai mulți dintre fiii satului, pentru câteva ore, cel mult o zi, se adună din toate colțurile țării pentru a-i cinsti pe cei ce s-
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]