1,589 matches
-
crescut doar barba era din ce în ce mai aspră în fiecare dimineață la un moment dat eram aproape bătrân neras de trei zile mergeam împleticit prin gânduri obosite adânci ca șleaurile de pe ulița bunicii mirosea a cireșe amare iar eu am fugit din bătătură în picioarele goale nu doream decât să mă scald în râul care îmi spală păcatele de-o viață și să ies copil pe celălalt mal 17 iulie 2011 Ziua când am învățat cuvintele să zboare dorisem să scriu cu tălpile
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
mal 17 iulie 2011 Ziua când am învățat cuvintele să zboare dorisem să scriu cu tălpile pe toate drumurile pământului de aceea umblam brambura prin țărâna lumii ca un copil fugit de-acasă cu timpul fiecare bornă a devenit o bătătură semnal de alarmă tras de tortura cotidiană e o lume necuprinsă (orizontul râdea în hohote) degeaba implori punctul terminus în fiecare zi ca pe o iubită așa am devenit pasăre călătoare iar lumea mi s-a părut dintr-o dată mult
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
picioare și Îmi aduse băutura. Nu mi-am pierdut timpul cu ea, am sorbit-o, mi-am clătit dinții și am Înghițit-o cu toți mușchii din gât. Am simțit cum șnapsul mi-a alunecat repede În jos, drept până În bătăturile din tălpi. — Mai bine i-ai mai turna unul, zise generalul. Pare că l-au cam lăsat nervii. Am ținut Întins paharul ca să-l reumple: Nervii mei sunt bine-mersi, am spus eu bând din pahar Încet. Doar că Îmi place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Stella o saluta pe Chanel cu același tip de neplăcere pe care Jerry Seinfeld o afișa la adresa lui Newman. Ruby presupunea că era exact la fel și când vorbeau la telefon. În felul ei caracteristic, Chanel nu se lăsa călcată pe bătături de Stella - mai ales pentru că abia dacă o vedea. Nici nu fusese vreodată nepoliticoasă cu Stella. Înțelesese că acest lucru ar putea afecta relația lui Ruby cu Stella. Și-apoi, Ruby n-ar mai fi avut de ales și ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
țintuiesc pe pat numai ca să o sărut. Vroiam să se simtă pe ea însăși prin mine. O străbăteam cu limba care mă durea, nu mai aveam salivă. Era lipsită de pudoare, aproape nerușinată în sex, în schimb se rușina de bătăturile de pe tălpile picioarelor, se rușina de dragoste. Doar în final o prindeam, când eram deja obosit, intram în ea, ca un câine. Un câine care a alergat zile întregi printre mărăcini, spini, pietre și istovit își găsește în sfârșit culcușul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
opus al lumii celeilalte se ating și se freacă, și din această atingere și frecare vine cea mai tristă și mai dulce dintre dureri: aceea de a trăi. Iată, Orfeule, ițele, iată urzeala, iată cum se perindă într-un du-te-vino bătătura cu suveica, iată cum joacă tălpițele; ci spune-mi, unde-i sulul pe care se învălătucește pânza existenței noastre, unde?“ Cum Orfeu nu văzuse niciodată un război de țesut, îi era foarte greu să-l înțeleagă pe stăpânul său. Privindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
să ajut la „ajutat“. Când am pus mâna pe coada unei lopeți și am înfipt iar și iar tăișul în pământul argilos, am înțeles că acest ajutor era pur și simplu o trudă care dura ore în șir, până făceai bătături în palmă și te dureau șalele. În loc să sap cu Karl, băiatul grădinarului sau să „târguiesc“ cu Felix, ceea ce însemna să alerg de trei, patru ori până la băcănie pentru un pfund de zahăr și încă o dată după sfertul de surogat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
se lipească de ea. Apoi o cufundai în călimară; un ultim moment de reflecție și vârful peniței zgâria forme învățate care ticluiau cuvinte și fraze. Simțeam cocoașa plăcut dureroasă de la degetul mijlociu, unde apăsa curbura tocului și se formase o bătătură ușor albăstrie; ajunsesem pe pagina de caiet liniată la cei doi războinici din imaginea de pe vază, descriam - așa cum puteam mai bine - la pupitrul procurat de la „cel mai mare centru de mobilă“ cum unul dintre cei doi eroi îl pansa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
după Chessington, de data asta era diferit, special, real. Când am fost cu Mark în luna noastră de miere, a fost pentru noi doar o vacanță ca toate celelalte. În noaptea nunții nici măcar nu am făcut dragoste pentru că eu aveam bătături de la pantofii noi pe care mă pusese Lisa să-i port. Știu că acum sună ridicol. Dar pentru mine și Mark fusese un motiv perfect valid. Aveam respect pentru confortul celuilalt. În plus, după atâția ani, era doar o noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
avea brațele scurte și groase, cu palmele împreunate ca pentru o săritură de pe o stâncă fictivă în valurile mării. Ținea însă capul prea țeapăn pe trupul diform, ca și cum ar poza în fața unui fotograf. - Da, mi-aduc aminte, replicai îngândurat. Avea bătături, două bătături, la degetele mici ale labelor și ceasornic cu brățară la încheietura mâinii., Purta părul frizat cu fierul, completă tânărul care continuă: - A doua oară ne-am întâlnit la barul „Barbarina”. Era târziu, după miezul nopții, când ai intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
scurte și groase, cu palmele împreunate ca pentru o săritură de pe o stâncă fictivă în valurile mării. Ținea însă capul prea țeapăn pe trupul diform, ca și cum ar poza în fața unui fotograf. - Da, mi-aduc aminte, replicai îngândurat. Avea bătături, două bătături, la degetele mici ale labelor și ceasornic cu brățară la încheietura mâinii., Purta părul frizat cu fierul, completă tânărul care continuă: - A doua oară ne-am întâlnit la barul „Barbarina”. Era târziu, după miezul nopții, când ai intrat în speluncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Sau să alunece „din nebăgare de seamă”, într-o prăpastie, împins acolo de o veche preferință. Numai că voi cunoaște adevărul, și pentru prima oară invidios, îmi voi scoate briciul din casa de bani, ca să-mi tai cu el o bătătură care mă înțeapă până în creier, când încalț pantofii de lac, ca să merg pe jos, în urma unui mort necunoscut, până la cimitir. Cred că numai doi oameni vor rânji la înmormântarea prietenului meu, și că cel de-al doilea, după mine, va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
un fel, asta a fost partea cea mai bună. Abia Îi schimbaserăm pe cei din Batalionul II În tranșeele de lângă Cambrin. În clipa aia nu se dădeau lupte, dar nemții mai trăgeau câte un mortier așa, ca să ne calce pe bătături. Unul a aterizat În tranșeea mea Într-o dimineață, după micul dejun. Nici n-am știut ce s-a-ntâmplat până nu m-am trezit În ambulanța de campanie și brancardierul mi-a spus ceva ce n-am auzit, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
acela care, la operațiunea asta, încerca să trișeze, Singer îl prindea imediat peste marginea ochelarilor. El, care în anii tinereții lui cioplise la momumentul lui Bismarck din Hamburg, m-a învățat cum să-i dau pietrei un chip. Am făcut bătături și pielea de pe palma care ținea șpițul mi s-a-ngroșat. Mușchii, frumoși încât să-i ții la vedere, s-au întărit. Aveam deja un aer de meșteșugar și de aceea, peste ani, am putut să mă conving că, în caz de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
toată pătărania cu perdelele trase dă la societatea anonimă Meinong & Cia., care i-am Îngroșat personalu ca angajat unic. Hardughia iera În Belgrano 1300, care iera o importatoare de tutun holandilla, unde egzilatu, care seara i să Închidea genele pă bătăturile dă la harnica lui oboseală, să gândea cum ar mai sfărma bulgări dă iarbă pă câmpiile cu tutun dân Alto Redondo. La parter iera birou, ca să-i lăsăm pe clenți bușbeți, iar În beci aveam subsolu. Păi ieram io guguștiuc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
poartă păduchelnița doar dă podoabă, Îl oprise pă camionagiu să apese pă viteză decât dacă vrunu s-ar fi Înviorat să Întenteze o fugă fulgerată. Alta a fost chestia În Quilmes, unde mârlănimii i-a datără voie să-și dezmorțească bătăturile dân tălpi, da când răsplata iera așa dăparte, cine s-ar fi despărțit dă ceată? Până În clipoiu ăla, ar spune chiar Zoppi, sau mă-sa, totu a mers ca pă roate, da nervii s-a lățitără În mârlănimea destrăbălată, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dulce la perceperea sentimentului distrus de rechemări involuntare la tot ce mâlul oaselor tale mă topește precum soarele degenerat de aberații gingașe și sofisticate ale inconștientului Asemeni nopții îți sărut tăcerile nerostite în marea dramă a iubirii unde adorm la bătătura de dor a ființei tale înlăcrimate. Asemeni nopții iubitule îți sărut în contururi Mâlul oaselor albe BRIZE DE VIS Domnului Ștefan POPA POPA’S BRIZE DE VIS Am ajuns cu iubirea mea în mijlocul nopții de vis, și am sărutat CERUL
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
În mase o stare colectivă de postcoitum mitic. Din fericire s-a băgat de seamă că, exceptîndu-l pe șobolanul Mighty, toți eroii sînt mai vulnerabili chiar decît Ahile, suferă din pricina faptului că-s alcătuiți din carne și oase, au călcîie, bătături, le curge sînge. Săgeata lui Paris, un virus, un laser, un ac de siguranță, un tanc, orice Îi poate doborî. A fost nevoie să vină cu vaporul pe pămîntul făgăduinței Însuși Verhoeven ca să rezolve problema. DÎnsul a creat, cu idei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de-și bat nevestele. Am mai auzit că te porți tare frumos cu doamnele și că nu ești prea pretențios În privința Înfățișării. Bud Își pocni degetele. — Iar tu ți-ai făcut un obicei din a-i călca pe ceilalți pe bătături. Și oricîte acte de caritate ar face Mickey, tot traficant de droguri și proxenet rămîne. Așa că reclamațiile pe care le mai primesc fiindcă Îl pocnesc pe cîte unul care-și zvîntă nevasta În bătăi nu mă fac egalul tău. Capisci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
clădirile găurite și fără acoperiș aveau un farmec al mizeriei. În aer erau patru sau cinci baloane de baraj care păreau să se umfle, apoi să se micșoreze, pe măsură ce se Întorceau și se depărtau. Erau ca niște purceluși Într-o bătătură. Dădeau orașului un aspect jovial, intim. CÎteva persoane făceau fotografii. — Uite Catedrala Sf. Paul, Îi spuse o fată prietenului ei, un soldat american. Acolo e Parlamentul. Acolo... — Taci odată, i se adresă bărbatul cu voce tare. Ar putea fi spioni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
nu este de lăsat!G.L.U.P.I. Familia în impas Să-nlăture vor, handicapul, Dar cum? Venituri ioc, tămâie! Bărbatului îi arde capul, Pe ea o „arde la călcâie”. În căutarea fericirii Prinse fetele de-un dor, Au plecat din bătătură Să-și găsească viitor... Pe șoseaua de centură. Femeia Femeia e o dulce floare Imi place mult a ei alură Și luminează ca un soare... Păcat că tace rar din gură! Vin învestitori străini Străinii ne-au tot vizitat, Iar
SUCCINTE NOTA?II DESPRE CULEGEREA DE FA?? by George Petrone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83944_a_85269]
-
Chiar dacă, mă rog, nu am scris până acum nici o operă...) îmi fixez privirea pe mâna dreaptă, mâna care scrie - deocam dată scrie doar notițe la școală, scrie teme pentru acasă, scrie confesiuni în jurnal. Degetul mijlociu al mâinii drepte, cu bătătură... Nu, nu e bătătură, e o rană roșie în care pulsează sân gele. E rosătura de la pix. Atâtea pagini de jurnal scrise în tai nă până acum! Degetele au unghiile roase - ce obicei mizerabil! Ce unghii urâte! îmi ascund mâinile
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
am scris până acum nici o operă...) îmi fixez privirea pe mâna dreaptă, mâna care scrie - deocam dată scrie doar notițe la școală, scrie teme pentru acasă, scrie confesiuni în jurnal. Degetul mijlociu al mâinii drepte, cu bătătură... Nu, nu e bătătură, e o rană roșie în care pulsează sân gele. E rosătura de la pix. Atâtea pagini de jurnal scrise în tai nă până acum! Degetele au unghiile roase - ce obicei mizerabil! Ce unghii urâte! îmi ascund mâinile la spate. Să nu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
sepia costumul lui de un gri-metalic, pe care îl îmbrăca numai și numai la ceremonialul întâlnirilor cu Cristina lui cea adorată, care îl plesnea din când în când cu bilele ei albastre de mercur. Strâmbându-se de durerea aceea a bătăturilor, presate în pantofii cu catarame metalice, provocate continuu de capriciile itinerarului, trase cu urechea la râsetele ascuțite și neplăcute, ca niște cucurigu-uri discordante, de cocoșei adolescenți, care îl ajungeau rapid din urmă. După vestoanele lor, croite din doc cafeniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
orele prânzului, rupți de oboseală. Pete mari de sudoare întunecă vestoanele soldaților. Mușchii fețelor epuizate și murdare tresaltă ritmic în cadența impecabilului pas de defilare prin care-și fac intrarea pe poarta regimentului. Chiar dacă curelele echipamentului taie dureros omoplații iar bătăturile și rosăturile le fac impresia că pășesc pe sticlă pisată, picioarele tuturor calcă precis și uniform, ca unul. Companie, stai! Spre dreapta în repaus, rupeți rândurile, marș! Tăcuți, oamenii se așează la rând, în fața cazanului de bucătărie instalat în aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]