1,481 matches
-
cea care, în aparență, pierde; dar de când fusese făcută o astfel de împărțire (sfârșitul Evului Mediu) domeniul științei se schimbase radical. Teologia este știința despre Dumnezeu, cuprinzând, de asemenea, știința îngerilor. Conștient de faptul că este un filosof al naturii, Bacon nu se ocupă de acest domeniu al științei. Științele rațiunii pot fi considerate drept cele mai importante. Rolul acestora este acela de a descoperi esența lumii, cauzele existenței. Trebuie să explicăm în continuare ce înseamnă "esența lumii", lămurind termenul baconian
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al științei. Științele rațiunii pot fi considerate drept cele mai importante. Rolul acestora este acela de a descoperi esența lumii, cauzele existenței. Trebuie să explicăm în continuare ce înseamnă "esența lumii", lămurind termenul baconian de "formă". Ce dorește să definească Bacon cu acești termeni? Forma pentru el este esența lucrurilor și reprezintă realitatea lumii. Exemplul dat în final de către Bacon Novum Organum este edificator: forma căldurii este mișcarea - formă ce a fost descoperită prin intermediul metodei inductive. Putem să-l considerăm pe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lumii, cauzele existenței. Trebuie să explicăm în continuare ce înseamnă "esența lumii", lămurind termenul baconian de "formă". Ce dorește să definească Bacon cu acești termeni? Forma pentru el este esența lucrurilor și reprezintă realitatea lumii. Exemplul dat în final de către Bacon Novum Organum este edificator: forma căldurii este mișcarea - formă ce a fost descoperită prin intermediul metodei inductive. Putem să-l considerăm pe Bacon ca fiind primul care a încercat să găsească o lege unică a universului în mod practic, folosind metode
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu acești termeni? Forma pentru el este esența lucrurilor și reprezintă realitatea lumii. Exemplul dat în final de către Bacon Novum Organum este edificator: forma căldurii este mișcarea - formă ce a fost descoperită prin intermediul metodei inductive. Putem să-l considerăm pe Bacon ca fiind primul care a încercat să găsească o lege unică a universului în mod practic, folosind metode științifice. Se pare însă că drumul urmat de el nu l-a dus la rezultatul scontat. Numai peste o jumătate de secol
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și magia naturală (corespunzând fizicii și, respectiv, metafizicii aparținând științelor teoretice). Fizica este atât știința lucrurilor concrete, dar și a lucrurilor abstracte, studiind mișcările și transformările diferitelor corpuri. Metafizica studiază formele, mișcarea interioară a naturii. Ca apendice la științele naturii, Bacon situează matematica, ce trebuie să cuprindă în formule ceea ce științele naturii au descoperit. Matematica este de două tipuri: matematica pură, din care fac parte algebra, geometria și aritmetica, și matematica mixtă (astăzi ar purta numele de matematică aplicată) alcătuită din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mașinilor. Toate științele naturii au drept scop "să studieze axiomele comune ale celorlalte științe și condițiile generale ale existenței lucrurilor"65. Științele rațiunii poartă numele generic de filosofie naturală. O altă parte a filosofiei naturale o constituie științele despre om. Bacon urmărește omul din două perspective: omul în sine (în relație cu el însuși, ca individ) și omul în societate (în relație cu ceilalți, omul social). Omul are și trup și suflet, deci științele omului sunt împărțite în științele trupului (somatologia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prin diferite mijloace; macrobiotica (arta prelungirii vieții), care este un apendice al medicinei, deoarece urmărește să mențină omul cât mai mult în viață folosindu-se de toate mijloacele specifice și celorlalte două ramuri. Structura acestei științe pe care o prezintă Bacon este inspirată din medicina timpului său. Aceste ramuri par a fi preluate din tratatul de medicină al lui Paracelsus. Bacon nu uită să amintească despre necesitatea descoperirii unui elixir care să ajute la prelungirea vieții; numai că el face din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mult în viață folosindu-se de toate mijloacele specifice și celorlalte două ramuri. Structura acestei științe pe care o prezintă Bacon este inspirată din medicina timpului său. Aceste ramuri par a fi preluate din tratatul de medicină al lui Paracelsus. Bacon nu uită să amintească despre necesitatea descoperirii unui elixir care să ajute la prelungirea vieții; numai că el face din aceste studii o știință riguroasă (macrobiotica). Bacon nu caută o substanță care să asigure nemurirea, ci doar una care să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Aceste ramuri par a fi preluate din tratatul de medicină al lui Paracelsus. Bacon nu uită să amintească despre necesitatea descoperirii unui elixir care să ajute la prelungirea vieții; numai că el face din aceste studii o știință riguroasă (macrobiotica). Bacon nu caută o substanță care să asigure nemurirea, ci doar una care să poată prelungi viața Cosmetica (știința menținerii frumuseții corporale). Bacon face din această artă aparent inutilă o știință riguroasă. Ea este necesară pentru a menține chiar sănătatea, pentru că
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
elixir care să ajute la prelungirea vieții; numai că el face din aceste studii o știință riguroasă (macrobiotica). Bacon nu caută o substanță care să asigure nemurirea, ci doar una care să poată prelungi viața Cosmetica (știința menținerii frumuseții corporale). Bacon face din această artă aparent inutilă o știință riguroasă. Ea este necesară pentru a menține chiar sănătatea, pentru că un corp frumos este și sănătos. De asemeni, ea mai poate acoperi și unele defecte care îl complexează pe cel care le
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu cosmetica voluptoasă (efeminată), care are un rol negativ. Prin aceasta, el critică obiceiul vremurilor sale de a folosi în mod excesiv această artă. Atletica face parte din științele corpului și are rolul de a menține corpul armonios și puternic. Bacon preia ideile acestei arte din concepția despre atletică a vechilor greci. Dar atletica nu acționează numai asupra corpului, ci și asupra intelectului, întărind voința și răbdarea omului. Această știință are la bază aforismul "mens sana in corpore sano". Știința voluptății
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
numai asupra corpului, ci și asupra intelectului, întărind voința și răbdarea omului. Această știință are la bază aforismul "mens sana in corpore sano". Știința voluptății este la limita dintre științele trupului și cele ale sufletului. Voluptățile la care se oprește Bacon sunt de natură spirituală: pictura, muzica și sculptura. Ele sunt trecute la științele trupului atât pentru că acționează asupra simțurilor, cât și pentru că au puterea de a modela și schimba trupul, de a-l armoniza și a-i da strălucire prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
simțurilor, cât și pentru că au puterea de a modela și schimba trupul, de a-l armoniza și a-i da strălucire prin bucuria produsă de contemplare. Ele nu au fost trecute la științele poetice, chiar dacă acum sunt considerate arte, pentru că Bacon urmează principiul greco-roman care consideră aceste arte drept meșteșuguri. Cu toate acestea, ele ar fi putut fi ușor trecute la științele poetice, deoarece îndeplinesc principala lor cerință: aceea de a crea lumi fantastice în care omul să se retragă. Dar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
urmează principiul greco-roman care consideră aceste arte drept meșteșuguri. Cu toate acestea, ele ar fi putut fi ușor trecute la științele poetice, deoarece îndeplinesc principala lor cerință: aceea de a crea lumi fantastice în care omul să se retragă. Dar Bacon era un om de știință riguros, care nu putea accepta că fantesia este tot una cu crearea unor lumi mentale (descrise de artele poetice). Ar fi putut de asemeni, cu ușurință, să le treacă și la științele sufletului senzitiv, deoarece
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
suflu subtil care purcede din creier, prin nervi, în tot corpul. Prin el se primesc senzațiile de la organele de simț, care sunt transformate în percepții și apoi preluate de către intelect. Această știință a sufletului pune bazele unei noi științe, psihologia. Bacon studiază, în această parte, atât modul în care ajung senzațiile la creier, cât și răspunsul omului în momentul în care primește aceste percepții. Știința sufletului rațional sau divin ține, într-o primă parte, de teologie, care ajută și cercetează mântuirea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
atenției; este cea care cercetează modul în care acționează sufletul atunci când raționează (știința raționamentului corect). Ea este împărțită, la rândul ei, în: arta de a inventa, care cercetează invenția lucrurilor și invenția argumentelor; arta de a judeca prin inducție, silogisme (Bacon dezvoltă arta de a judeca prin silogisme, trecând prin încercările de a analiza aceste silogisme și prin studiul principiilor lor; tot de arta de a judeca ține și studiul idolilor); arta de a reține, care este un apendice al artei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a reține, care este un apendice al artei de a judeca și care este, la rândul ei, împărțită în știința ce poate ajuta memoria și știința memoriei; arta de a comunica. Aceasta din urmă este studiată cel mai pe larg. Bacon cercetează știința instrumentului discursului (care este știința generală a semnelor, alcătuită din studiul hieroglifelor, studiul gesturilor și studiul caracterelor reale) și gramatica literară și filosofică (ce se ocupă de știința limbajului și știința scrisului). O altă ramură a artei de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rădăcina în această clasificare. Evoluția acestor științe particulare din perioada modernă, în încercarea de a scăpa de sub tutela unei alte științe, a uitat de unitatea ce ar fi trebuit să existe în cunoaștere. Chiar dacă poate fi considerat primul dintre moderni, Bacon nu a uitat că există o unitate a intelectului uman care trebuia copiată și de științe. Pentru el nu există decât o singură știință, filosofia primă, de la care pornesc toate celelalte științe. Istoria și poezia, care în aparență sunt separate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pleacă orice încercare de studiu științific. Poezia, un fel de știință a voluptății sufletului, este un mod de purificare a acestuia. Prin intermediul imaginației, omul se eliberează de insatisfacțiile cotidiene. Sintetizând putem obține următoarea schemă: Astfel, această filosofie primă a lui Bacon este o Mathesis universalis, o știință a tuturor științelor. Ea s-a dezvoltat sub dezideratul adevărului unic și indubitabil specific cunoașterii. În ea se împlinește întreaga cunoaștere, din ea derivă toate celelalte științe. Prin filosofia primă, Bacon nu înțelege metafizica
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
primă a lui Bacon este o Mathesis universalis, o știință a tuturor științelor. Ea s-a dezvoltat sub dezideratul adevărului unic și indubitabil specific cunoașterii. În ea se împlinește întreaga cunoaștere, din ea derivă toate celelalte științe. Prin filosofia primă, Bacon nu înțelege metafizica precum Aristotel, ci o concepe ca pe o știință în care se adună toate științele. Ea nu are un domeniu separat, ceea ce studiază ea este cunoașterea. Francis Bacon este cunoscut pentru trei elemente esențiale ale operei sale
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
din ea derivă toate celelalte științe. Prin filosofia primă, Bacon nu înțelege metafizica precum Aristotel, ci o concepe ca pe o știință în care se adună toate științele. Ea nu are un domeniu separat, ceea ce studiază ea este cunoașterea. Francis Bacon este cunoscut pentru trei elemente esențiale ale operei sale care au modificat întreaga gândire omenească: teoria idolilor; metoda inductivă (ambele descrise în Novum Organum) și clasificarea științelor (întâlnită în prima parte a operei Instauratio magna, De Dignitate et Augmentis Scientiorum
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a unui om. Nu putem considera că știința apare în conformitate cu realitatea, că ceea ce numim real este pur obiectiv, ci o construcție mentală, o imagine ce ne ajută să acceptăm ceva cu oarecare ușurință. Noi am luat drept exemplu clasificarea lui Bacon pentru că ni s-a părut semnificativă, dar ea nu este singură, ci au existat în istoria științei mai multe astfel de clasificări ce au stat la baza a secole de cercetare. Dacă însuși punctul de plecare a explicării realității este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lumii și implicit pentru dezvoltarea unei noi forme de imaginar este absolut necesar ca aceasta să înceapă de la reorganizarea drumului ce trebuie parcurs. Începuturile imaginarului modern sunt în reconstrucția metodică a acestuia. Fie că este vorba despre inducția dezvoltată de către Bacon, fie că este metoda deductiv matematică a lui Descartes, totul se dezvoltă pe alte planuri, scoțând în evidență alte criterii și valori. Reorganizarea acesteia s-a realizat după o critică eficientă a vechilor metodologii și o cenzură a acestora. În urma
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lume. Chiar dacă aceste metode nu au fost folosite în forma lor pură, prin încercările de aplicare ale lor s-au dezvoltat imagini noi și bine definite. 3.4.1. Inducția baconiană și încercarea de construcție a ipotezelor Prin metoda sa, Bacon încearcă să se îndepărteze de orice tradiție. Vorbind despre modul în care se studia natura, el numește cele două căi "anticipații ale naturii" și "explicarea naturii"67. Anticipațiile naturii sunt concluzii (reguli) la care se ajunge în urma unui număr insuficient
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în Despre cunoașterea umană. Explicarea naturii este modul în care se pot aprofunda cercetările naturii; ea adună mult mai multe exemple decât anticipațiile naturii, iar concluziile sale sunt mult mai aproape de adevăr. Dintre aceste două tipuri de cercetare a naturii, Bacon o preferă pe cea din urmă, deoarece anticipațiile pot să devină foarte ușor fantasme (explicarea naturii reprezintă modul de studiu riguros). Explicarea naturii cuprinde două etape: "Indicațiile care trebuie să ne îndrume în "explicarea naturii" cuprind în totul două părți
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]