5,096 matches
-
pleca mult timp, legătura între oameni și între aceștia și animale, cu toate muncile și servituțile aferente pastoralului, au dat naștere unui anume tip de creație folclorică, dorința ciobanului de a rămâne în mijlocul naturii, o analogie cu subiectul literal al baladei „Miorița” în care ciobanul moare și nu mai aude vântul cum șuieră prin cetină, cum reiese din doina: 1. Marcela Bratiloveanu-Popilian, Plaiul Cloșanilor, Editura Sport-Turism, București, 1990, p.3-15și urm passim 2. Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
-n timp cu zor. Cât, cum și unde se îndreaptă e de neștiut, Destine și alegeri în trecut, prezent și viitor, Cu toții o viață-ntreagă ne luptăm, bine-i știut, Fie că e furtună sau soare, se luptă până mor... BALADE DE IUBIRE Iubite, îți voi cânta balada de iubire Nascută din inima mea pentru tine, Arcușul ușor se-nalță pe corzile fine Lăsând un dor aprins numit fericire. Cu mine începe noua povestea de-amor, Sunt clipa din toamna ce-
SUSPINUL FLORILOR DE CRIN (1) POEME de CARMEN NOROCEA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366002_a_367331]
-
versul pe hârtie, indiferent de diversitatea poeziei, căci simplitatea, ce ajunge uneori complicată, sună atât de familial... Orizontul larg și cuvintele calde ne pot lasă să descoperim farmecul poeziei lui, o lume plină de sens și rațiune, răspunsuri la întrebări, balade vii, chiar și povești trăite de el, dar nu întotdeauna descoperite la o primă privire... - Călătorie frumoasă pe Val-urile lecturii! - domnișoara Maria Burlacu ELENA AURORA POPA (Mihăiești, jud. Vâlcea): PAS DE ȘTRENGAR PE STRADA COPILĂRIEI (versuri, A5 clapetat, 84
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366026_a_367355]
-
topîrceniene. Până și culorile amuțesc în tristă resemnare. Brodat în fulgi - anotimpul devine „Alb al albului solie, lacrimă neîntinată” (Început de iarnă). Un cântec nostalgic îngânat de clavir, un refren colbuit din nestinsele anotimpuri, acorduri line, eufonii fără cusur, lied, baladă sau doină transpuse modern, dezmierdare, alint, în versuri suave care te ating și te mângâie. Seamănă cu „vraja visului de-o noapte” - cum recunoaște autoarea, sau poate, mici „scântei de vis”. Corzile inimii tale reverberează. Se întorc în ecou. Empatizează
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
risipi, ne-om duce Răstignind crucea pe cruce. Mândru sunt că sunt român, Dar mă zbat și mă înfrân Duca-n lume să amân, Ci mă simt ca-ntr-o cireadă Și presimt că vom fi pradă Ca mioara din baladă Și ca baciul tristei turme Cu dușmanii vechi pe urme, Stâna sfântă să i-o curme. Mândru sunt că sunt român Cât mai sunt, să mor în fân Și-n pământ să mă afân Pentru țara mea întreagă, Pentru România
MÂNDRU SUNT CĂ SUNT ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366089_a_367418]
-
știe cum, avea dreptul să-și păstreze vioara ba să și cânte dovedindu-se a fi un adevărat virtuos al acestui instrument fără ca talentul lui să se oprească aici. Își avea propriile lui compoziții, evenimente ieșite din comun transformate în balade pe care le cânta cu o voce încărcată de patimă acompaniindu-se cu vioara. Mai avea darul de a interpreta la vioară cântecul ciocârliei, mai ceva decât o întreagă orchestră, făcându-te să simți pe obraji mângâierea aripilor libertății. Românii
XI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365292_a_366621]
-
al superbului său poem: Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
în care Frumusețea cântă. Frumusețea dacică aduce sublimul din adânc, îl răspândește în mireasma ortodoxă a acestei lumi, tălmăcindu-ne dumnezeirea. Vine ca o Mireasă frumoasă, prinsă în voalul veșniciei ... Se aud foșnetele străbune ale Dochiei noastre, în Doine și Balade. Ochii ei mari, frumoși, albaștrii la fel ca prima poruncă a cerului, cu părul lung de aur cât surâsul soarelui, are sufletul verde în care bate toată dumnezeirea dacilor nemuritori. Este vremea dacoromână în care Frumusețea divină cântă! Este vremea
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
ființa omului aflat singur în fața marilor probleme ale lumii: „Și, strunindu-și, iară, calul,/ Cu privirea-nnegurată,/ Pas cu pas, trecu portalul/ Țării lui de altădată,/ Neputând nicicum să creadă/ Ce-a rămas din fosta glie/ Țărm de vis și de baladă,/ Leagăn de copilărie!" La lansare s-au spus alese cuvinte de apreciere și la adresa remarcabilului critic literar Ion Roșioru pentru competența cu care a prezentat volumul în prefața care îl însoțește, talentatului pictor Adrian Popescu, pentru înălțimea la care s-
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
de cultură, avea dreptul la puncte de vedere proprii; în exprimarea lor, din respect pentru acest mare om, trebuia să se încadreze în limitele bunului simț. Mintea a început să-i lucreze asupra unei nedumeriri care îl lăsase în ceață; balada meșterului Manole nu poate trata nicidecum geniul constructiv al poporului român. A răstălmăci textele întru slăvirea propriului popor nu echivalează decât cu un patriotism rânced, leșinat. Să ți se dărâme noaptea tot ce zidești ziua înseamnă cel puțin nepricepere. În
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
Urechia printre pionierii romanului românesc. Unele scrieri au parfum de poveste, începând în mod clasic, cu formulele consacrate: „...cică era odată în satul nostru un popă prea învățat...” (Popa care știe carte). Dar și fraze din context, care amintesc de baladă, de doină și de snoavele populare: „Și iată, mări, că sosi ziua aceea” (Popa care știe carte). Aceste povestiri au un farmec deosebit și sunt citite și azi cu plăcere. Limbajul modern, alternând cu arhaismele și regionalismele care dau și
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
ROMÂNE PRIN ÎNȚELEPCIUNEA EI Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
ROMÂNE PRIN ÎNȚELEPCIUNEA EI Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
a -nvățat Sub raza soarelui, din neam în neam De-l căutăm, ajungem la Eva și Adam. Răspunsul pruncului prin gângurit Dă mamei forță, tăria de granit. În vorba-i lină, e doar lumină În depănare, culori se-mbină Apoi, balade și doine de demult Vin spre tine-copil, ca un tumult Se -aștern în suflet ca sărbători Le porți în inimă până ce mori. Scânteia divină ce-o porți în sine Coboară prin tata și mama, verbine De aceea limba mamei, limba
GRAIUL MATERN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365005_a_366334]
-
SINGURĂTĂȚII (TRISTE SCRISORI DE IUBIRE)"- VASILICA ILIE, de Vasilica Ilie , publicat în Ediția nr. 1297 din 20 iulie 2014. Scrisori de iubire În anii din urmă, unii dintre poeții tineri se întorc - datorită bunelor lecturi- la forme de exprimare clasice: baladă, sonet, fabulă, nu o dată în ton elegiac. Am aflat aceste noutăți vechi din cărțile ce mi se trimit, pe care le consider adevărate daruri, fiind, eu, un împătimit al formulelor tradiționale. Oprindu-mă la elegie, care se potrivește stărilor de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
cele scrise mai sus în ideia de a înfăptui o carte numai din elegii (de dragoste, se ... Citește mai mult Scrisori de iubireîn anii din urmă, unii dintre poeții tineri se întorc - datorită bunelor lecturi- la forme de exprimare clasice: baladă, sonet, fabulă, nu o dată în ton elegiac. Am aflat aceste noutăți vechi din cărțile ce mi se trimit, pe care le consider adevărate daruri, fiind, eu, un împătimit al formulelor tradiționale.Oprindu-mă la elegie, care se potrivește stărilor de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
universitar, traducător și înalt funcționar ministerial. A fondat Cenaclul Literar „Casa de sub pădure”, pus sub președinția onorifică a prietenului său Eugenio Montale. Este inclus în antologie cu poeziile „Numai plutele bătrâne”, „Ne facem drum printre-ntâmplări”, „Au crescut secolele” și „Baladă”. În fine, Ion Marin Iovescu, absolvent al Liceului „Radu Greceanu” din Slatina și al Facultății de Litere și Filosofie din București, a activat ca profesor, comerciant și bibliotecar. A debutat literar în 1934, când Liviu Rebreanu îi publică o schiță
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
asemenea să pari prost, nefiind astfel, dar în acest caz nu simți oboseala. În plus, când vrei să pari prost, contează și scopul pentru care o faci. 37. Singurul mesaj logic și, din păcate, nu prea departe de adevăr, al baladei "Miorița" este acela că două treimi din poporul român sunt formate din hoți și criminali și o treime din proști/victime. Excepțiile nu fac decât să întărească regula. 38. Nu plaiurile noastre sunt mioritice, ci cei care le populează și
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > BALADA FIULUI RẰTẰCITOR Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2351 din 08 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Stau între două lumi Ce par să se destrame De parcă-aș fi orfan Născut din două mame. Nici una nu mă cheamă La sânul
BALADA FIULUI RẰTẰCITOR de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366475_a_367804]
-
la masă. De-acum la două lumi Eu dau tribut și vame Și-oi fi pe veci orfan Născut din două mame. Tot neamul pe pământ De-ar fi să rătăcească Ne-adună, Tată Sfânt, În patria cerească. Referință Bibliografică: BALADA FIULUI RẰTẰCITOR / Marin Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2351, Anul VII, 08 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
BALADA FIULUI RẰTẰCITOR de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366475_a_367804]
-
viorii ascultând. Cu fruntea ridicată către Soare, te-aș declara stăpânul meu! Și-n Univers, strălucitoare stele căzătoare, vom arde infinit; ne-om stinge într-un vers... Din jgheabul vieții, dulce dor prelinge o partitură grea, iar eu, arcușul trist. Balada plânsă sufletul ți-atinge..., lacrima-n rugă, spună-ți azi... că mai exist! https://www.facebook.com/video.php?v=598951350178249 Referință Bibliografică: Lacrima-n rugă / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1503, Anul V, 11 februarie 2015
LACRIMA-N RUGĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366521_a_367850]
-
el. Când am intrat în sfânta mânăstire, lângă icoana Domnului IISUS CHRISTOS, am văzut o tânără care plângea și se ruga Mântuitorului să-i reînvie pe cel ce-o lăsase singură. În urechi a-nceput să-mi sune o dulce baladă care, din păcate, n-am mai reușit s-o cânt... Sper s-o cânte altă privighetoare a Gorjului, fiindcă vremea se cernise atât de repede peste mine și, nu de puține ori m-am visat că alergam să-l întâlnesc
CENTENAR MARIA TĂNASE 81913-20139 de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366527_a_367856]
-
de bibliotecă a școlii au participat și reprezentanți notabili de la județ (partid, sindicat, învățământ și cultură), din centrele universitare Brașov și Pitești. După amabilitățile protocolare, prezentarea invitaților însoțită de aplauzele de rigoare a fost prezentat primul referat cu tema „Hermeneutica baladei Miorița”, citit, adnotat, comentat și însoțit de imagini reproduse cu retroproiectorul de către col.dr. Vasile Olteanu de la Muzeul de istorie din Brașov, specialist în istorie și arheologie veche și medievală. Cum se întâmplă, între timp mai pătrund „întârziații”, din diferite
MIORIŢA , CONTRACTATĂ !.... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366667_a_367996]
-
se jucau cu ele alergând pe marginea râului. Ziceau că sunt mici steluțe căzătoare. Când picau acești viermi strălucitori de pe bețișor, parcă cădeau scântei de jar. Dany, la rugămintea ei, începea să cânte cu vocea sa, încă în formare. Învățase balade de la femeile bătrâne din sat. De fapt, Ana credea că prietenul ei ciocolatiu o moștenește pe bunica maternă, care avea o voce plăcută, duioasă când începea să cânte pe la clăci doine sau balade vechi. Pe Bibicu îl plăcea, chiar dacă era
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
cu vocea sa, încă în formare. Învățase balade de la femeile bătrâne din sat. De fapt, Ana credea că prietenul ei ciocolatiu o moștenește pe bunica maternă, care avea o voce plăcută, duioasă când începea să cânte pe la clăci doine sau balade vechi. Pe Bibicu îl plăcea, chiar dacă era țigan și mereu murdar, pentru că îi simțea strălucirea din ochi când o privea. Parcă i se lumina fața. Nu înțelegea ea atunci ce se întâmplă cu el, dar știa că în preajma lui se
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]