1,114 matches
-
în 1958. I-a fost dat generației mele să-și înceapă drumul literar tocmai atunci, în climatul revenirii brutale la îngheț ideologic, nevoită să se supună, pentru a se putea manifesta, rigorilor acestuia. Peste ani, rememorându-și începuturile poetice, Cezar Baltag va reflecta în termeni dramatici la cedările de atunci: "A fost prețul nemilos și pe care n-am încetat să-l regret niciodată, pe care a trebuit să-l plătesc, ca să-mi pot face auzită vocea.""239. 3.3.2
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Andrițoiu 68 Horia Zilieru 71 Tiberiu Utan 73 Radu Cârneci 74 Gheorghe Pituț 76 George Alboiu 79 Dumitru M. Ion 82 Mihai Negulescu 87 I. Zăinescu 88 Matei Gavril 91 Mircea Dinescu 93 Registre moderne unitate în diversitate 95 Cezar Baltag 99 Mircea Ciobanu 102 Leonid Dimov 106 Ovidiu Genaru 111 Emil Brumaru 113 Tudor George 115 Mircea Ivănescu 119 Cezar Ivănescu 125 Nicolae Prelipceanu 127 Marin Tarangul 129 Dan Laurențiu 131 Ion Drăgănoiu 133 Mihai Ursachi 136 Ion Nicolescu 138
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poezia contemporană se dovedește valid și rămâne actual mai ales în micro-sinteze, în medalioanele consacrate mai tuturor poeților (inegali valoric, firește) activi înainte de 1975, majoritatea și după: de la Beniuc, Jebeleanu, Boureanu, Maria Banuș până la promoția anilor 60: Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Mircea Ciobanu etc. Mulți dintre (și nu numai dintre) aceștia sunt prezentați succint, câtorva însă (Ion Gheorghe, Nina Cassian, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru) le sunt acordate spații ample. Perspectiva din care, în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
volumelor devenite relevante în epocă că ele anunțau deschideri spre universul tradiționalist 4: Ion Gheorghe ("Căile pământului"), Aurel Rău ("Unde apele vorbesc cu pământul"), Ion Brad ("Cântecele pământului natal"). Motivul astrelor 5 apare, între alții, la Horia Zilieru,"Alcor", Cezar Baltag, "Vis planetar", Aurel Rău, "Jocul de-a stelele", uneori metaforizat în invocații și meditații asupra unor evenimente esențiale nunta, nașterea, moartea 6. Blestemul, ca cele două astre al zilei și al nopții să nu se mai întâlnească, este preluat din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nașterea, moartea 6. Blestemul, ca cele două astre al zilei și al nopții să nu se mai întâlnească, este preluat din folclor de Mihai Beniuc în poemul "Dropia roșie"; aici răsăritul soarelui va destrăma vraja. Grigore Hagiu, Gheorghe Pituț, Cezar Baltag invocă soarele ca simbol al fertilității, el este sămânța zilei, esența primară a arderii 7. Motivul comorii și al lunii, cu sublinierea culorii albastre a flăcării malefice, este invocat de Nicolae Tăutu și de Tiberiu Utan8. Atmosfera sinistră nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Marin Tarangul exprimă emoții, stimulate de piatra prețioasă, magică, a șarpelui 17. Mihai Beniuc, prin imaginea șarpelui, sugerează decadența artei 18 și îndepărtarea ei de tradiție. Motivul ursitoarelor, ființe supranaturale care urzesc destinul oamenilor, se repetă în creația lui Cezar Baltag, Gh. Pituț, Ion Brad, A. E. Baconsky, după ce în literatura interbelică, la poeții citați în atâtea rânduri, s-a constituit ca motiv frecvent. La Cezar Baltag, viața sufletului este dirijată de prezența stăruitoare și inefabilă a ursitoarelor 19, iar nașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Motivul ursitoarelor, ființe supranaturale care urzesc destinul oamenilor, se repetă în creația lui Cezar Baltag, Gh. Pituț, Ion Brad, A. E. Baconsky, după ce în literatura interbelică, la poeții citați în atâtea rânduri, s-a constituit ca motiv frecvent. La Cezar Baltag, viața sufletului este dirijată de prezența stăruitoare și inefabilă a ursitoarelor 19, iar nașterea la Gh. Pituț stă sub semnul lor20 . Mihai Beniuc și Ion Brad cred că au fost hărăziți de ursitoare să rămână nemuritori, în timp ce pe A. E.
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
N. Stănescu frecventează atât miticul cât și mitologicul, exploatându-le semnificațiile. Ion Gheorghe are ca punct de plecare în poezie cărțile populare, istoria națională, folclorul de copii, sperând să creeze o nouă mitologie și să îmbogățească substanțial limbajul poetic. Cezar Baltag, prin fantastica sa călătorie spre începutul existenței și spre sfârșitul ei, demonstrează că "Țărmul rămâne zadarnic" și "Tinerețea fără bătrânețe" este doar un pretext pentru a ne vorbi de taina nașterii și a morții. Ștefan Augustin Doinaș crede în unicitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fructe. Nu ne rămâne decât să-l cităm pe Cezar Ivănescu, la care poemul devine cântec, bocet, doină, după substanța senzorială și olfactivă a povestirii, însoțită de melodia a cărui ritm se transformă, ca la cei vechi, în melos. Cezar Baltag "Comuna de aur", E. S. P. L. A., 1960; "Vis planetar", E. P. L., 1964; "Răsfrângeri", E. P. L., 1966; "Monada", E. P. L., 1968, "Odihnă în țipăt", Editura Tineretului, 1969; "Șah orb", Editura Eminescu, 1971; "Madona din dud", Editura Eminescu, 1973. Poezia lui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de aur", E. S. P. L. A., 1960; "Vis planetar", E. P. L., 1964; "Răsfrângeri", E. P. L., 1966; "Monada", E. P. L., 1968, "Odihnă în țipăt", Editura Tineretului, 1969; "Șah orb", Editura Eminescu, 1971; "Madona din dud", Editura Eminescu, 1973. Poezia lui Cezar Baltag, concentrată în idei și imagini, oraculară, uneori excesiv intelectuală, alunecă uneori în plasma unor sentimente pe care nu le refuză, cum nu refuză nici "muzica" nici "vagul", ci le ascunde și le integrează organic: "Cel ce nu a venit,/ Cel
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nici "muzica" nici "vagul", ci le ascunde și le integrează organic: "Cel ce nu a venit,/ Cel ce e s-a risipit/ Lângă tâmpla mea începe plus și minus infinit" ("Ceasornicul"). Ca toți poeții perioadei în care a debutat, Cezar Baltag e obsedat de timpul trecut, dar trăiește intens prezentul, nefiindu-i indiferent nici viitorul. El visează Comuna: "timpul ce va veni e cel mai vital și mai măreț"; "Vin zilele și nopțile Comunei", sau proclamă programatic forța noastră, oare va
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
rime, cu formule din folclorul copiilor, sau procedee magice, termeni de astrologie și diverse arte divinatorii"2. Modelul ne trimite la Barbu, dar și la Miron Radu Paraschivescu: "Umblă mai iute, sfinte Leandre/ Me polo tute/ Ta, pala mande." Cezar Baltag e un poet al neliniștii existențiale, eul poetului se consumă în trăiri telurice și tentații contemplative, întru atingerea ultimei esențe. Poetul a asimilat experiențe care ne trimit la Ion Barbu, M. R. Paraschivescu, Emil Botta, Al. Philippide, conturându-și, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
colective ce au modificat sensibilitățile poetice trecute prin grele încercări. Generația 1960-1975 se angajează într-o adevărată dezbatere a evenimentului cu cititorul. Poeții reînvie copilăria trăită în focul războiului. Evenimentul va căpăta dimensiuni apocaliptice sub pana lui N. Stănescu, C. Baltag, Ion Horea, N. Labiș, Al. Jebeleanu, Anghel Dumbrăveanu, D. Rachici etc. Continuarea încă în lume a războaielor a revitalizat un întreg val poetic legat de problema salvgardării păcii. Rănile războiului și conștiința luptei active împotriva acestuia devin ale poetului însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
timpului și, așa cum s-a mai spus, a "vieții cetății", cu impulsurile ei viitoare, consemnează resurecția poeziei civice, produsă de toți poeții activi după 1944, diversificați după 1960 prin Adrian Păunescu, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, V. Nicolescu, B. Dragoș, Cezar Baltag etc. De fapt, și după încheierea perioadei ultra dogmatice, mai scriu poezie civică chiar și unii dintre cei mai talentați poeți, fapt consemnat atât în prezentarea monografică, cât și în prezentările generale. Nina Cassian a găsit odată prilejul să specifice
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
furișează din părinți în prunci." 14 "Domnule, Domnule/ de ce v-ați împărțit/ aseară banii spurcaților/ ținându-se ca șerpii/ și-ați sărutat leproșii/ în loc să le-nfundați o talpă în gură" (Gh. Pituț Străinul"). 15 "Răsfrângerea de demult" a lui Cezar Baltag este răsfrângerea în moarte. "Decât șerpii cei cu moarte în fiorul mușcăturii/ Mai vârtos veniți în mine/ Visul galben al săcurii." La George Alboiu șarpele întruchipează tot sentimentul morții: "Ca șerpii/ vor cânta tânguitori în ierburi/ în ultima noapte a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
la Horia Zilieru, la Radu Cârneci, la A. I. Zăinescu. 2 Dan Cristea, "Un an de poezie", Cartea Românească , 1974, pag. 211. 1 Îi putem cita aici pe: A. E. Baconsky, Șt. Aug. Doinaș, N. Stănescu, A. Păunescu, M. Sorescu, Cezar Baltag, Ov. Genaru, N. Prelipceanu, Ion Drăgănoiu, M. Ursachi, Nina Cassian, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu. 2 Se cuprind în această direcție: Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, Emil Brumaru ,Cezar Ivănescu, Tudor George. 3 Dan Grigorescu, op. citate, pag. 35: "Rilke voia să
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
au rol de agrement (desi Educația lui Cyrus este un roman didactic). * au caracter beletristic. * subiectul unui roman este ficțional în întregime (desi Moby Dick de Herman Melville conține pe lângă fapte și digresiuni). Un autor de romane se numește romancier. Baltagul 1. Date despre autor 2. Prezentarea conTinutului momentele subiectului 3. Personajele romanului; caracterizarea personajelor 4. Caracteristicile romanului 1. Date despre autor Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcanid. 19 octombrie 1961, București) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pentru care Nicolae Iorga numește acest an “anul Sadoveanu”. Publică aproape 100 de volume dintre care: ”Floare ofilită” (1905), “Apa morților” (1911), “Neamul Șoimăreștilor”(1915), “Țara de dincolo de negură” (1926), “Hanu Ancuței” (1928), ”Zodia cancerului sau vremea Ducăi - Vodă” (1929), “Baltagul” (1930)”Creanga de aur”, “Locul unde nu s-a întâmplat 19 nimic” (1933), “Frații Jderi” (1935 1943), “Nada Florilor” (1951) Conținutul romanului Romanul "Baltagul", apărut în 1930, este un adevărat "poem al naturii și al sufletului omului simplu, o «Mioriță
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
1915), “Țara de dincolo de negură” (1926), “Hanu Ancuței” (1928), ”Zodia cancerului sau vremea Ducăi - Vodă” (1929), “Baltagul” (1930)”Creanga de aur”, “Locul unde nu s-a întâmplat 19 nimic” (1933), “Frații Jderi” (1935 1943), “Nada Florilor” (1951) Conținutul romanului Romanul "Baltagul", apărut în 1930, este un adevărat "poem al naturii și al sufletului omului simplu, o «Mioriță» în dimensiuni mari" (George Călinescu). Versul moto: Stăpâne, stăpâne,/ Mai cheamă și-un câne" argumentează viziunea mioritică a morții, căreia Sadoveanu îi dă o
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
femeia acestuia, aprigă si inteligentă nu are liniște până nu află faptașii si nu-i pedepsește dupa legea nescrisa a comunității. Intriga, dupa modelul romanului polițist, pune în lumina vocația justițiara a eroinei, descoperirea asasinilor si demascarea acestora. Faptele din Baltagul se petrec spre sfarsitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, însă într-o societate patriarhală, arhaică, strapunsă de zorii unei civilizații, de noi relații sociale, capitaliste. Titlul. Mit și tradiție Titlul este simbolic, întrucât în mitologic
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
petrec spre sfarsitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, însă într-o societate patriarhală, arhaică, strapunsă de zorii unei civilizații, de noi relații sociale, capitaliste. Titlul. Mit și tradiție Titlul este simbolic, întrucât în mitologic autohtonă baltagul este arma magică și simbolică menită să împlinească dreptatea, este o unealtă justițiară. Ea este, în basmele populare, furată de zmei și redobândită de personajul pozitiv. Principala trăsătură a baltagului este că, atunci când este folosit pentru împlinirea dreptății, acesta nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Mit și tradiție Titlul este simbolic, întrucât în mitologic autohtonă baltagul este arma magică și simbolică menită să împlinească dreptatea, este o unealtă justițiară. Ea este, în basmele populare, furată de zmei și redobândită de personajul pozitiv. Principala trăsătură a baltagului este că, atunci când este folosit pentru împlinirea dreptății, acesta nu se pătează de sânge. Cuvântul "baltag" poate veni și de la grecescul "labrys", care înseamnă secure cu două ascuțișuri, dar și labirint: în roman este vizibil simbolul labirintlui, ilustrat de drumul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
menită să împlinească dreptatea, este o unealtă justițiară. Ea este, în basmele populare, furată de zmei și redobândită de personajul pozitiv. Principala trăsătură a baltagului este că, atunci când este folosit pentru împlinirea dreptății, acesta nu se pătează de sânge. Cuvântul "baltag" poate veni și de la grecescul "labrys", care înseamnă secure cu două ascuțișuri, dar și labirint: în roman este vizibil simbolul labirintlui, ilustrat de drumul șerpuit pe care îl parcurge Vitoria Lipan în căutarea soțului atât un labirint interior cât și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
faina de papusoi.” Romanul lui Sadoveanu are un caracter miticbaladesc, zugrăvind o civilizație pastorală milenară. Evenimentele fundamentale ale acesteia, ceremoniile sunt și ele prezente în roman: cumătria de la Borca, la Cruci nunta, în care tradiția e plină de strălucire. Dar Baltagul ramane, în ultimă analiză, romanul “unui suflet de munteanca, vaduva Vitoria Lipan”. Ea este din Măgura Tarcăului și trăiește viața aspră a oamenilor de la munte. Figura reprezentativă de erou popular, Vitoria întrunește calitățile fundamentale ale omului simplu, care se înscriu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
neabătut datina moștenită din vechime, manifestată în viața cotidiană, sau la evenimente cruciale (nunti, botezuri, înmormantări). Toate acțiunile ei poartă pecetea ceremonialului, au un caracter solemn, sacru: Vitoria își lasă fata la mânăstire, se mărturisește preotului, ia sfânta împărtășanie, “sfințește” baltagul pentru feciorul ei. Înțelepciunea, inteligența și luciditatea îi dirijează comportamentul: cere bani marunti negustorului, să-i aibă “la îndemână”, îi leagă într-un colț de năframă. Cuvintele cheie în jurul cărora se concentrează discursul narativ al romanului au valoare simbolică, definind
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]